Referat Gestiunea Deseurilor

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Gestiunea Deseurilor si de asemenea puteti face Download Referat Gestiunea deseurilor

Citeste fragmente din Referat Gestiunea Deseurilor

Gestionarea deseurilor Definiţie Gestiunea deşeurilor cuprinde toate activităţile legate de colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor Legislaţie La nivelul Uniunii Europene implementarea principiilor de bază ale managementului şi gestionării deşeurilor în ţările membre s-a realizat pe baza Directivei cadru 75/442/CEE privind deşeurile, modificată prin Directivele 91/156/CEE, 91/692/CEE, 96/350/CE În România reglementările privind managementul şi gestionarea deşeurilor sunt realizate de Ordonanţa de Urgenţă 78/2000 privind regimul deşurilor şi Legea 426/2001, OUG 61/2006 Principiile şi obiectivele strategice ale gestionării deşeurilor Principiile care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt: principiul protecţiei resurselor primare este formulat în contextul mai larg al conceptului de „dezvoltare durabilă” şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC („Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”) stabileşte că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţină seama de următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor cerinţele pentru protecţia mediului alegerea şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic principiul prevenirii stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei care trebuie acodată: evitarea apariţiei minimizarea cantităţilor tratarea în scopul recuperării tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu principiul poluatorul plăteşte corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului, stabileşte necesitatea creării unui cadru legislativ şi economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deşeurilor să fie suportate de generatorul acestora principiul substituţiei stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariţia deşeurilor periculoase principiul proximităţii corelat cu principiul autonomiei stabileşte că deşeurile trebuie să fie tratate şi eliminate cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deşeurilor periculoase este posibil numai către acele ţări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare şi numai în condiţiile respectării cerinţelor pentru comerţul internaţional cu deşeuri principiul subsidiarităţii, corelat şi cu principiul autonomiei, stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrative faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional principiul integrării stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează Opţiunile de gestionare a deşeurilor Ierarhia priorităţilor în abordarea gestiunii deşeurilor în România este cea care stă la baza legislaţiei şi politicii europene, recunoscută şi pe plan internaţional, şi anume: prevenirea şi minimizarea generării de deşeuri valorificarea materială prin reutilizare şi reciclare valorificarea energetică tratarea deşeurilor în vederea scăderii cantităţii şi a potenţialului lor periculos eliminarea prin incinerare sau depozitare Prevenire / Minimizare generare deşeuri Reutilizare / Reciclare Valorificare Energetică Tratare Depozitare Obiectivele generale ale gestionării deşeurilor dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric conştientizarea factorilor implicaţi intensificarea preocupărilor privind reducerea cantităţii de deşeuri generate exploatarea tuturor posibilităţilor tehnice şi economice privind recuperarea şi reciclarea deşeurilor în vederea reducerii cantităţii de deşeuri eliminate Problema gestiunii deşeurilor este complexă Înţelegerea corectă a problemelor conduce la alegerea soluţiilor optime d erezolvare a acestora şi în final la gestionarea ecologic raţională a deşeurilor şi la salvarea unor resurse naturale preţioase atât pentru noi, dar mai laes pentru generaţiile viitoare Avem datoria morală să lăsăm generaţiiolor viitoare un mediu curat Priorităţi în abordarea gestionării deşeurilor Obiectivul general al SNGD este dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor eficient din punct de vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului Trebuie împiedicată sau diminuată formarea deşeurilor încă de la sursă (producător) Cea mai eficientă cale de acţiune este prevenirea, deoarece neproducând (negenerând) deşeuri, se elimină astfel şi ameninţările la adresa mediului Atât evitarea formării, cât şi valorificarea deşeurilor conduc la o reducere a cantităţii de deşeuri finale, măsurile fiind complementare Valorificarea deşeurilor se aplică cel mai eficient acolo unde evitarea formării lor nu este posibilă din punct de vedere economic şi ecologic Valorificarea deşeurilor presupune prelucrarea unui deşeu deja prelucrat Măsurile de valorificare trebuie să faciliteze creşterea duratei de viaţă a deşeului în circuitul economic sau reintroducerea lui în acest circuit Trebuie remarcat faptul că valorificarea deşeurilor: necesită consum de energie poluează mediului implică costuri pentru colectare (selectivă), transport, valorificare Valorificarea deşeurilor nu se poate realiza la nesfârşit De exemplu hârtia îşi pierde caracteristicile utile după valorificarea deşeurilor Evitarea formării deşeurilor nu introduce costuri, fiind din acest motiv preferată Conform Normelor juridice europene şi naţionale, valorificarea deşeurilor trebuie realizată ecologic, adică: nu trebuie puse în pericol apa, aerul, solul, flora, faunaî trebuie evitată poluarea fonică şi disiparea mirosurilor neplăcute să nu fie afectate zonele adiacente şi nici cadrul peisagistic Reintroducerea în circuitul economic a unor componente utile ale deşeurilor presupune o separare prrealabilă a acestuia (selectivă), care implică cheltuieli semnificative Valorificarea materială şi energetică prezintă acelaşi interes economic, alegerea unei căi sau a alteia fiind dictată de compatibilitatea cu factorii de mediu Valorificarea energetică a deşeurilor depinde într-o măsură foarte importantă de puterea calorică a acestora La stabilirea obiectivelor gestionării deşeurilor trebuie luate în consideraţie aspectele: nu toate bunurile (mărfurile) folosite sunt reintroduse complet în circuitul economic refolosirea unor unor deşeuri implică consum ridicat de energie (exemplu: spălatul sticlelor cu apă caldă) reciclarea deşeurilor este justificată numai atunci când rentabilitatea şi bilanţul ecologic sunt favorabile reciclarea unor deşeuri este limitată de bariere tehnologice (ex: folosirea hârtiei vechi pentru a produce hârtie nouă, necesită aport de fibre noi, pentru că lungimea fibrelor hârtiei refolosite scade) existenţa unei pieţe funcţionale pentru produsele obţinute din reciclarea deşeurilor Valorificarea / reciclarea deşeurilor nu pot fi aplicate la nesfârşit unui deşeu; întotdeauna va exista un deşeu final care trebuie eliminat prin incinerare, piroliză, depozitare ecologică controlată Evitarea formării (producerii) de deşeuri presupene ca procesele de producţie şi structura produselor trebuie astfel concepute încât să genereze cât mai puţine deşeuri Trebuie alese în mod corect materiile prime şi materialele astfel încât să fie redus conţinutul de substanţe toxice, atât al produselor cât şi al reziduurilor (deşeurilor) Se impune ca numai reziduurile generate din procesele de producţie care nu pot fi evitate şi nici reciclate să fie salubrizate ca deşeuri Conform legii 426/2001: trebuie încurajată folosirea tehnologiilor curate trebuie să se asigure posibilităţile de vindere a deşeurilor valorificabile trebuie să se asigure valorificarea responsabilă şi eliminarea corectă a deşeurilor trebuie să se ia măsurile necesare pentru a limita formarea deşeurilor Probeleme generate de deşeuri sub aspect ecologic şi economic; Principalele forme de impact şi risc determinate de deşeurile menajere, în ordinea în care sunt percepute de populaţie: modificări de peisaj disconfort vizual poluarea aerului poluarea apelor modificări ale fertilităţii solului şi ale biocenozelor pe terenurile învecinate Factorii care influenţează gestionarea deşeurilor: Factori generali: -dezvoltarea demografica (evolutia populatiei); -dezvoltarea economica (dezvoltarea industriei,si a sectorului economic, evolutia venitului populatiei, evolutia ratei somajului, evolutia PIB-ului); -dezvoltarea infrastructurii; -utilizarea terenurilor; -caracteristici fizice (relief); -caracteristici climatice (regimul precipitatiilor, temperatura); -zone cu regim special (zone strategice militare, arii protejate, zone de protectie a resurselor de apa); istemul de gestionare a deşeurilor: - aria de acoperire cu servicii de salubritate - cantitatile de deseuri provenind de la populatie, precum si cantitatile de deseuri asimilabile provenind din industrie, sectorul economic, cantitatile de deseuri din piete, gradini, cantitatile de deseuri stradale, cantitatile de namol de la statiile de epurare, deseurile din constructii si demolari - cantitatile de deseuri colectate separat - compozitia deseurilor Gestionarea deşeurilor în UE Tehnica de gestionare a deşeurilor în ţările membre ale UE s-a dezvoltat şi adaptat la condiţiile concrete existente în fiecare ţară, iar în funcţie de specificul deşeurilor produse este organizată diferit (cota de raliere la colectarea selectivă a deşeurilor organice a crescut în Olanda, în decursul a trei ani de la 0% la cca 95%; în Austria, Belgia, Danemarca, Germania şi Luxemburg procedeele de reciclare, compostare şi depozitare finală au luat amploare). Brichetarea deşeurilor menajere combustibile este o practică relativ nouă şi vizează pregătirea deşeurilor pentru incinerare (atunci când acest procedeu este indicat) în vederea reducerii spaţiului de depozitare a deşeurilor menajere. Preocupările pentru valorificarea cât mai completă a deşeurilor menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii care separă şi pregătesc aproape toate componentele deşeurilor menajere şi energia potenţială existentă în acestea. Dintre acestea amintesc: procedeul Flakt, procedeele Trisoc – Combusoc şi procedeul Cechini. Un alt procedeu, deloc de neglijat în valorificarea deşeurilor, este compostarea (fermentarea) acestora. Referitor la procedeul de compostare, pentru a fi un component viabil al Sistemului Integrat de Gestionare a Deşeurilor, acest procedeu implică o stimulare guvernamentală a pieţei de compost, existenţa unor standarde de compostare şi aplicare pe teren astfel încât să se poată utiliza compostul în sectorul public. Politica de bază a UE în prezent, este de a micşora la minimum posibil cantităţile de deşeuri organice care sunt depozitate în gropile de gunoi prin tratarea lor cu metode aerobice sau anaerobice şi utilizarea produsului solid remanent în agricultură, iar gazele combustibile pentru producerea căldurii. În Comunitatea Europeană există deja o industrie de reciclare la un nivel care duce la o creştere permanentă a materialelor recuperate din deşeuri. Această industrie se bazează pe subvenţii adoptate la nivel guvernamental, şi realizează reducerea la nivel minimal de folosire de gropi pentru deşeuri organice. Realizarea staţiilor de reciclare se impune cu acuitate în conjunctura economică actuală a României, deoarece se realizează o valorificare superioară a unor resurse secundare, în condiţiile în care ponderea modernizărilor de locuinţe şi de construcţie a unora noi este într-o continuă creştere. Preţurile mici de achiziţie a acestor produse reciclate, calitatea deosebită a lor, proprietăţile indicate de producători bune, fac din acestea o opţiune sigură în ceea ce priveşte găsirea pieţei de desfacere. Gestionarea deşeurilor în România Situaţia actuală în ţara noastră se caracterizează prin: creşterea cantităţii de deşeuri insuficienţa echipamentului pentru colectare şi transport infrastructura de depozitare nedezvoltată corespunzător infrastructura de valorificare nedezvoltată corespunzător Situaţia financiară precară a ţării nu permite, deocamdată, implementarea soluţiilor tehnice şi a conceptelor moderne de gestionare a deşeurilor N ^ ` N P ì î hL ̤̀萏˄萑˄⑇帀쒄怂쒄愂̤摧忄• ̤̀⑇愀̤摧忄• Investiţiile estimate a fi necesare pentru crearea infrastructurii unei gestiuni eficiente a deşeurilor depăşesc posibilităţile bugetelor locale În cea mai mare parte investiţiile în domeniu sunt alocate pentru activităţile de colectare şi procurare de recipienţi şi utilaje d etransport Tendinţe Cantitatea de deşeuri generate înregistrate a variat semnificativ de la un an la altul din diverse motive, cum ar fi: modificările survenite în activităţile companiilor industriale şi de prestări de servicii înregistrarea sau neînregistrarea ca deşeu a sterilului de la excavarea minereurilor modul de evaluare a cantităţii de către fiecare generator de deşeuri: cântărire sau estimare conştientizarea diferită de către generatorii de deşeuri a importanţei activităţii de colectare şi raportare a datelor controlul diferit din partea autorităţilor de mediu locale privind îndeplinirea obligaţiilor legale de coelctare şi raportare a datelor de către generatorii de deşeuri modificarea periodică a chestionarelor de anchetă Cantităţile, caracteristicile şi tendinţa de evoluţie a deşeurilor pe plan mondial şi în România; Hârtia şi plasticul au prezentat creşterea cea mai importantă de-a lungul acestei perioade, precum şi o creştere continuă în generarea acestora până în anul 2010. Deşeurile biodegradabile (alimente / gospodării) pe de-o parte şi sticla şi hârtia pe de altă parte au avut doar o creştere normală în perioada 1960 – 1998 şi nu se întrevăd creşteri spectaculoase ale acestora. Estimările au arătat că în anul 2010, cantitatea totală de deşeuri solide urbane va fi de aproximativ 250 mil tone (cca 2,61 kg/loc.zi), ceea ce înseamnă o creştere cu cca 21% faţă de anul 1988 (la nivelul SUA). În România, potrivit datelor existente în evidenţa Agenţiei Naţionale de Protecţia mediului, se constată o tendinţă de creştere a deşeurilor menajere generate (cu cca 0,8 kg/loc.an) şi în paralel cu acestea a deşeurilor colectate de Societăţile Comerciale de profil. Din punct de vedere al compoziţiei deşeurilor menajere, cele biodegradabile se află în ponderea cea mai ridicată, urmată de sticlă şi hârtie. Dacă la plastic (datorită reciclării acestuia) trendul este în scădere (2002 – 2005), la sticlă acesta este în creştere, astfel în anul 2005 ponderea în total deşeuri menajere se situa la cca 11%. În ceea ce priveşte recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile din deşeuri pe plan mondial şi în România, actuala politică comunitară a mediului din statele membre UE îşi găseşte punctul de rezistenţă în “Directiva cadru despre deşeuri 91/156/UE. Eliminarea deşeurilor Conform Directivei 91/156/UE eliminarea deşeurilor trebuie să fie realizată de aşa manieră încât să se obţină un nivel înalt de protecţie a mediului Ţările mebre trebuie să aibă capacitatea să-şi salubrizeze deşeurile în propriul teritoriu Trebuie evitată înlăturarea deşeurilor în afara graniţelor Este interzisă înlăturarea peste graniţă a deşeurilor, chia în interiorul U E Organizarea gestionării deşeurilor Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte”, sau după caz, producătorilor în conformitate cu principiul „responsabilitatea producătorului”. Organizarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor municipale este una dintre obligaţiile administraţiilor publice locale Problemele legate de îndepărtarea deşeurilor cad astăzi, în cele mai multe ţări ale Europei, în sarcina unor întreprinderi specializate private Ţările dezvoltate achită preţuri mari pentru a asigura un nivel ridicat de slubrizare, acre să conducă la o igienă avansată şi o protecţie a mediului şi resurselor de eca mai înaltă calitate În domeniul deşeurilor industriale (ex: fier vechi) au început să activeze antreprenori de transport şi comercianţi de lucruri vechi Activitatea de recuperare şi reciclare a deşeurilor a creat numeroase locuri de muncă Gestionarea deşeurilor periculoase Reprezintă o problemă la scară mondială Ele reprezintă o resursă pierdută, dar caracterul lor extrem de toxic, impune o gestionare riguroasă a acestora, „din leagăn până-n mormânt” Majoritatea deşeurilor pericoloase provin din industria chimică, organică şi anorganică, industria petrolului, extracţie şi rafinare, procese termice Deţinătorii unor astfel de deşeuri au o mare responsabilitate în gestionarea riguroasă a acestora, conform normelor internaţionale şi naţionale Trebuie menţionată posibilitatea fraudării unor astfel de deşeuri, prin trafic ilicit, aşa cum ar fi de exemplu deşeurile radioactive Directiva de Depozitare şi Directiva I P P C, reglementează gestionarea deşeurilor periculoase La cea de a 5-a Conferinţă a Convenţiei de la Basel, 1999, s-a emis o declaraţie la nivel înalt cu privire la gestionarea ecologică a deşeurilor periculoase Gestionarea deşeurilor periculoase în România La nivel european există o Strategie privind gestionarea deşeurilor, domeniu reglementat prin Directiva 12 CE din 2006 S-a creat cadrul instituţional, administrativ şi de autorizare cu privire la regimul deşeurilor în ţara noastră: în cadrul MMDD s-a creat Direcţia de gestiune a deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase, ca are corespondent teritorial în cadrul fiecărei Agenţii Judeţene pentru Protecţia Mediului Trebuie evidenţiat faptul că implementarea unui management modern al gestionării deşeurilor în ţara noastră necesită efectuarea de investiţii masive în infrastructura referitoare la recuperarea, reciclarea, incinerarea şi depozitarea finală a deşeurilor Pentru acest motiv au fost solicitate perioade de tranziţie necesare pentru implementarea directivelor cu privire la unele categorii de deşeuri, cum ar fi ambalajele, precum şi cu privire la incinerarea şi depozitarea finală a deşeurilor O primă estimare a costurilor totale, bazată pe datele actuale şi pe anumite scenarii de evaluare, a condus la suma de 6,3 mld euro De notat că această sumă nu include şi necesarul pentru rezolvarea poluării istorice datorate deşeurilor, închiderii depozitelor existente, ecologizarea zonelor afectate a vechilor depozite, monitorizrea zonelor, tratatrea unor deşeuri pericol existente în depozitele actuale A fost înfiinţată Agenţia Naţională a Substanţelor Chimice S-a creat cadrul legal pentru preluarea Directivelor referitoare la notificarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, care va include inventarul substanţelor existente, restricţiile introducerii pe piaţă a anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase, evaluarea şi controlul riscului chimicalelor periculoase pentru mediu şi sănătatea oamenilor În domeniul protecţiei mediului, deci şi în domeniul managementului deşeurilor, problemele cu care se confruntă România se referă în general la: acoperirea costurilor necesare implementării, întărirea capacităţii instituţionale, la nivel central şi local, specializărea şi acreditarea personalului tehnic Legislaţie Legea nr 265/2006 cu privire la protecţia mediului HG 349/2005, completată cu HG 210/2007 privind depozitatrea deşeurilor HG 1159/2003 gestionarea uleiurilor uzate HG 1057/2001 regimul bateriilor şi acumulatoarelor uzate HG 210/2007 gestionarea bifenililor cloruraţi HG 448/2005 deşeurilor de tip echipamnte electrice şi electronice HG 621/2005 gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje Legea 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase HG 124/2003 prevenirea, reducerea şi controlul polurii mediului cu azbest Aspecte ce trebuie luate în consideraţie pentru elaborarea unei gestionări integrate a deşeurilor caracteristicile deşeurilor pe zone de locuit şi temporale cantităţile produse în timp şi spaţiu specificul local geografic, economic, social, gradul de educaţie şi responsabilitate a populaţiei tehnologiile disponibile ca nivel tehnic şi economic în zonă suportabilitatea de către populaţie a costurilor pentru implementarea sistemului amplasamente posibile şi disponibile pentru instalaţiile de procesare finală infrastructura urbană existentă: reţea stradală, sisteme de transport, canalizare etc orice ale aspecte sau situaţii relevante Valorificarea potenţialului util din deşeuri are următoarele obiective subsidiare: dezvoltarea pieţei pentru materiile prime secundare şi susţinerea promovării utilizării produselor obţinute din materiale reciclate decuplarea generării deşeurilor de creşterea economică şi realizarea unei reduceri globale a volumului de deşeuri promovarea prioritară a valorificării materiale în măsura posibilităţilor tehnice şi economice în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu promovarea valorificării energetice în instalaţii cu randament energetic ridicat în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din p d v tenhico-economic, beneficiul energetic rezultat în urma incinerării este pozitiv şi există posibilitatea utilizării eficiente a energiei rezultate Realizarea unei valorificări eficiente a potenţialului util din deşeuri presupune asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi transportul deşeurilor: stabilirea unor principii şi cerinţe unitare care să stra la baza funcţionării tuturor companiilor de salubritate separarea fluxurilor de deşeuri periculoase de cele nepericuloase introducerea şi extinderea colectării selective la sursă a deşeurilor controlul activităţii de transport a deşeurilor pe plan intern, prin întărirea capacităţii insstituţionale de control eficientizarea controlului activităţii de transport a deşeurilor peste frontieră Obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deşeuri Deşeuri vegetale eficeintizarea controlului privind depozitarea deşeurilor netratate încurajarea valorificării prin procedee aerobe şi anaerobe susţinerea valorificării energetice, în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi pentru emdiu Nămoluri provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate asigurarea recuperării şi utilizării ca fertilizant sau amendament agricol a nămolurilor ce corespund calităţii stabilite de cerinţele legale deshidratarea şi pretratarea în vederea prin coincinerare în cuptoarele din fabricile de ciment preevnirea eliminării necontrolate pe soluri prevenirea eliminării nămolurilor în apele de suprafaţă Ambalaje creşetrea gradului de reutilizare şi reciclabilitate a ambalajelor optimizarea cantităţii de amabalaje pe produs ambalat (prin reproiectare) reducerea cantităţii de deşeuri de amabalaje prin valorificare creşeterea cantităţii de deşeuri de ambalaje colectate precum şi aeficienţei colectării selective a acestora crearea şi optimizarea schemelor de valorificare materială crearea şi optimizarea schemelor de valorificare energetică a deşeurilor de amabalaje care nu se pretează la o valorificare amterială Anvelope creşetrea gradului de valorificare amterială şi energetică a anvelopelor uzate Vehicule scoase din uz asigurarea unei reţele de colectare a vehiculelor scoase din uz corespunzător repartizate în teritoriu asigurarea posibilităţii ca ultimul deţinător al vehiculului să îl poată preda unei unităţi de colectare sau valorificare restricţionarea utilizării metalelor grele la fabricarea vehiculelor extinderea reutilizării şi reciclării materialelor din vehiculele uzate, precum şi a valorificării energetice a acelora acre nu se pretează la valorificarea materială 6 Deşeuri periculoase promovarea reciclării materialelor neferoase, folosind topitoriile existente promovarea valorificării termoenergetice a deşeurilor periculoase în cuptoarele de ciment 7 Uleiuri uzate creşeterea gradului de coelctare a uleiurilor uzate de utilizatori eliminarea pieţei ilegale a uleiurilor uzate a căror utilizare generează un impact negativ asupra sănătăţii populaţiei şi mediului reducerea impactului asupra sănătăţii populaţiei şi emdiului prin îmbunătăţirea gestionării uleiurilor uzate încurajarea utilizării uleiurilor uzate într-o manieră ecologic raţională în cuptoarele de ciment 쥁`