Referat Gestiunea Deseurilor
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Gestiunea Deseurilor si de asemenea puteti face
Download Referat Gestiunea deseurilorCiteste fragmente din Referat Gestiunea Deseurilor
Gestionarea deseurilor
Definiţie
Gestiunea deşeurilor cuprinde toate activităţile legate de
colectarea, transportul, valorificarea ÅŸi eliminarea deÅŸeurilor
Legislaţie
La nivelul Uniunii Europene implementarea principiilor de bază ale
managementului şi gestionării deşeurilor în ţările membre s-a
realizat pe baza Directivei cadru 75/442/CEE privind deÅŸeurile,
modificată prin Directivele 91/156/CEE, 91/692/CEE, 96/350/CE
În România reglementările privind managementul şi gestionarea
deşeurilor sunt realizate de Ordonanţa de Urgenţă 78/2000 privind
regimul deÅŸurilor ÅŸi Legea 426/2001, OUG 61/2006
Principiile şi obiectivele strategice ale gestionării deşeurilor
Principiile care stau la baza activităţilor de gestionare a
deÅŸeurilor sunt:
principiul protecţiei resurselor primare este formulat în contextul
mai larg al conceptului de „dezvoltare durabilㆺi stabileşte
necesitatea de a minimiza ÅŸi eficientiza utilizarea resurselor primare,
în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea
materiilor prime secundare
principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării
BATNEEC („Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri
excesiveâ€Â) stabileÅŸte că, pentru orice activitate (inclusiv pentru
gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţină seama de următoarele
aspecte principale:
stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor
cerinţele pentru protecţia mediului
alegerea şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere
economic
principiul prevenirii stabileşte ierarhizarea activităţilor de
gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei
care trebuie acodată:
evitarea apariţiei
minimizarea cantităţilor
tratarea în scopul recuperării
tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu
principiul poluatorul plăteşte corelat cu principiul
responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii
utilizatorului, stabileşte necesitatea creării unui cadru legislativ
şi economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea
deşeurilor să fie suportate de generatorul acestora
principiul substituţiei stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor
periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel
apariţia deşeurilor periculoase
principiul proximităţii corelat cu principiul autonomiei stabileşte
că deşeurile trebuie să fie tratate şi eliminate cât mai aproape de
sursa de generare; în plus, exportul deşeurilor periculoase este
posibil numai către acele ţări care dispun de tehnologii adecvate de
eliminare şi numai în condiţiile respectării cerinţelor pentru
comerţul internaţional cu deşeuri
principiul subsidiarităţii, corelat şi cu principiul autonomiei,
stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în
domeniul gestionării deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel
administrative faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii
uniforme la nivel regional şi naţional
principiul integrării stabileşte că activităţile de gestionare a
deşeurilor fac parte integrantă din activităţile social-economice
care le generează
Opţiunile de gestionare a deşeurilor
Ierarhia priorităţilor în abordarea gestiunii deşeurilor în
România este cea care stă la baza legislaţiei şi politicii europene,
recunoscută şi pe plan internaţional, şi anume:
prevenirea şi minimizarea generării de deşeuri
valorificarea materială prin reutilizare şi reciclare
valorificarea energetică
tratarea deşeurilor în vederea scăderii cantităţii şi a
potenţialului lor periculos
eliminarea prin incinerare sau depozitare
Prevenire / Minimizare
generare deÅŸeuri
Reutilizare / Reciclare
Valorificare
Energetică
Tratare
Depozitare
Obiectivele generale ale gestionării deşeurilor
dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric
conştientizarea factorilor implicaţi
intensificarea preocupărilor privind reducerea cantităţii de deşeuri
generate
exploatarea tuturor posibilităţilor tehnice şi economice privind
recuperarea şi reciclarea deşeurilor în vederea reducerii
cantităţii de deşeuri eliminate
Problema gestiunii deşeurilor este complexă
Înţelegerea corectă a problemelor conduce la alegerea soluţiilor
optime d erezolvare a acestora şi în final la gestionarea ecologic
raţională a deşeurilor şi la salvarea unor resurse naturale
preţioase atât pentru noi, dar mai laes pentru generaţiile viitoare
Avem datoria morală să lăsăm generaţiiolor viitoare un mediu curat
Priorităţi în abordarea gestionării deşeurilor
Obiectivul general al SNGD este dezvoltarea unui sistem integrat de
gestionare a deÅŸeurilor eficient din punct de vedere economic ÅŸi care
să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului
Trebuie împiedicată sau diminuată formarea deşeurilor încă de la
sursă (producător)
Cea mai eficientă cale de acţiune este prevenirea, deoarece
neproducând (negenerând) deşeuri, se elimină astfel şi
ameninţările la adresa mediului
Atât evitarea formării, cât şi valorificarea deşeurilor conduc la o
reducere a cantităţii de deşeuri finale, măsurile fiind
complementare
Valorificarea deşeurilor se aplică cel mai eficient acolo unde
evitarea formării lor nu este posibilă din punct de vedere economic
ÅŸi ecologic
Valorificarea deÅŸeurilor presupune prelucrarea unui deÅŸeu deja
prelucrat
Măsurile de valorificare trebuie să faciliteze creşterea duratei de
viaţă a deşeului în circuitul economic sau reintroducerea lui în
acest circuit
Trebuie remarcat faptul că valorificarea deşeurilor:
necesită consum de energie
poluează mediului
implică costuri pentru colectare (selectivă), transport, valorificare
Valorificarea deşeurilor nu se poate realiza la nesfârşit
De exemplu hârtia îşi pierde caracteristicile utile după
valorificarea deÅŸeurilor
Evitarea formării deşeurilor nu introduce costuri, fiind din acest
motiv preferată
Conform Normelor juridice europene şi naţionale, valorificarea
deşeurilor trebuie realizată ecologic, adică:
nu trebuie puse în pericol apa, aerul, solul, flora, faunaî
trebuie evitată poluarea fonică şi disiparea mirosurilor neplăcute
să nu fie afectate zonele adiacente şi nici cadrul peisagistic
Reintroducerea în circuitul economic a unor componente utile ale
deşeurilor presupune o separare prrealabilă a acestuia (selectivă),
care implică cheltuieli semnificative
Valorificarea materială şi energetică prezintă acelaşi interes
economic, alegerea unei căi sau a alteia fiind dictată de
compatibilitatea cu factorii de mediu
Valorificarea energetică a deşeurilor depinde într-o măsură foarte
importantă de puterea calorică a acestora
La stabilirea obiectivelor gestionării deşeurilor trebuie luate în
consideraţie aspectele:
nu toate bunurile (mărfurile) folosite sunt reintroduse complet în
circuitul economic
refolosirea unor unor deşeuri implică consum ridicat de energie
(exemplu: spălatul sticlelor cu apă caldă)
reciclarea deşeurilor este justificată numai atunci când
rentabilitatea şi bilanţul ecologic sunt favorabile
reciclarea unor deşeuri este limitată de bariere tehnologice (ex:
folosirea hârtiei vechi pentru a produce hârtie nouă, necesită
aport de fibre noi, pentru că lungimea fibrelor hârtiei refolosite
scade)
existenţa unei pieţe funcţionale pentru produsele obţinute din
reciclarea deÅŸeurilor
Valorificarea / reciclarea deşeurilor nu pot fi aplicate la nesfârşit
unui deşeu; întotdeauna va exista un deşeu final care trebuie
eliminat prin incinerare, piroliză, depozitare ecologică controlată
Evitarea formării (producerii) de deşeuri presupene ca procesele de
producţie şi structura produselor trebuie astfel concepute încât să
genereze cât mai puţine deşeuri
Trebuie alese în mod corect materiile prime şi materialele astfel
încât să fie redus conţinutul de substanţe toxice, atât al
produselor cât şi al reziduurilor (deşeurilor)
Se impune ca numai reziduurile generate din procesele de producţie care
nu pot fi evitate şi nici reciclate să fie salubrizate ca deşeuri
Conform legii 426/2001:
trebuie încurajată folosirea tehnologiilor curate
trebuie să se asigure posibilităţile de vindere a deşeurilor
valorificabile
trebuie să se asigure valorificarea responsabilă şi eliminarea
corectă a deşeurilor
trebuie să se ia măsurile necesare pentru a limita formarea
deÅŸeurilor
Probeleme generate de deÅŸeuri sub aspect ecologic ÅŸi economic;
Principalele forme de impact ÅŸi risc determinate de deÅŸeurile
menajere, în ordinea în care sunt percepute de populaţie:
modificări de peisaj
disconfort vizual
poluarea aerului
poluarea apelor
modificări ale fertilităţii solului şi ale biocenozelor pe
terenurile învecinate
Factorii care influenţează gestionarea deşeurilor:
Factori generali:
-dezvoltarea demografica (evolutia populatiei);
-dezvoltarea economica (dezvoltarea industriei,si a sectorului
economic, evolutia venitului populatiei, evolutia ratei somajului,
evolutia PIB-ului);
-dezvoltarea infrastructurii;
-utilizarea terenurilor;
-caracteristici fizice (relief);
-caracteristici climatice (regimul precipitatiilor, temperatura);
-zone cu regim special (zone strategice militare, arii protejate, zone
de protectie a resurselor de apa);
istemul de gestionare a deÅŸeurilor:
- aria de acoperire cu servicii de salubritate
- cantitatile de deseuri provenind de la populatie, precum si
cantitatile de deseuri asimilabile provenind din industrie, sectorul
economic, cantitatile de deseuri din piete, gradini, cantitatile de
deseuri stradale, cantitatile de namol de la statiile de epurare,
deseurile din constructii si demolari
- cantitatile de deseuri colectate separat
- compozitia deseurilor
Gestionarea deşeurilor în UE
Tehnica de gestionare a deşeurilor în ţările membre ale UE s-a
dezvoltat şi adaptat la condiţiile concrete existente în fiecare
ţară, iar în funcţie de specificul deşeurilor produse este
organizată diferit (cota de raliere la colectarea selectivă a
deşeurilor organice a crescut în Olanda, în decursul a trei ani de la
0% la cca 95%; în Austria, Belgia, Danemarca, Germania şi Luxemburg
procedeele de reciclare, compostare şi depozitare finală au luat
amploare).
Brichetarea deşeurilor menajere combustibile este o practică relativ
nouă şi vizează pregătirea deşeurilor pentru incinerare (atunci
când acest procedeu este indicat) în vederea reducerii spaţiului de
depozitare a deÅŸeurilor menajere.
Preocupările pentru valorificarea cât mai completă a deşeurilor
menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi
instalaţii care separă şi pregătesc aproape toate componentele
deşeurilor menajere şi energia potenţială existentă în acestea.
Dintre acestea amintesc: procedeul Flakt, procedeele Trisoc – Combusoc
ÅŸi procedeul Cechini.
Un alt procedeu, deloc de neglijat în valorificarea deşeurilor, este
compostarea (fermentarea) acestora.
Referitor la procedeul de compostare, pentru a fi un component viabil al
Sistemului Integrat de Gestionare a Deşeurilor, acest procedeu implică
o stimulare guvernamentală a pieţei de compost, existenţa unor
standarde de compostare şi aplicare pe teren astfel încât să se
poată utiliza compostul în sectorul public.
Politica de bază a UE în prezent, este de a micşora la minimum
posibil cantităţile de deşeuri organice care sunt depozitate în
gropile de gunoi prin tratarea lor cu metode aerobice sau anaerobice ÅŸi
utilizarea produsului solid remanent în agricultură, iar gazele
combustibile pentru producerea căldurii.
În Comunitatea Europeană există deja o industrie de reciclare la un
nivel care duce la o creştere permanentă a materialelor recuperate din
deÅŸeuri.
Această industrie se bazează pe subvenţii adoptate la nivel
guvernamental, şi realizează reducerea la nivel minimal de folosire de
gropi pentru deÅŸeuri organice.
Realizarea staţiilor de reciclare se impune cu acuitate în conjunctura
economică actuală a României, deoarece se realizează o valorificare
superioară a unor resurse secundare, în condiţiile în care ponderea
modernizărilor de locuinţe şi de construcţie a unora noi este
într-o continuă creştere.
Preţurile mici de achiziţie a acestor produse reciclate, calitatea
deosebită a lor, proprietăţile indicate de producători bune, fac din
acestea o opţiune sigură în ceea ce priveşte găsirea pieţei de
desfacere.
Gestionarea deşeurilor în România
Situaţia actuală în ţara noastră se caracterizează prin:
creşterea cantităţii de deşeuri
insuficienţa echipamentului pentru colectare şi transport
infrastructura de depozitare nedezvoltată corespunzător
infrastructura de valorificare nedezvoltată corespunzător
Situaţia financiară precară a ţării nu permite, deocamdată,
implementarea soluţiilor tehnice şi a conceptelor moderne de
gestionare a deÅŸeurilor
N
^
`
N
P
ì
î
hL
̤̀èÂÂË„è‘˄⑇帀쒄怂쒄愂̤摧忄• ̤̀⑇愀̤摧忄•
Investiţiile estimate a fi necesare pentru crearea infrastructurii unei
gestiuni eficiente a deşeurilor depăşesc posibilităţile bugetelor
locale
În cea mai mare parte investiţiile în domeniu sunt alocate pentru
activităţile de colectare şi procurare de recipienţi şi utilaje d
etransport
Tendinţe
Cantitatea de deşeuri generate înregistrate a variat semnificativ de
la un an la altul din diverse motive, cum ar fi:
modificările survenite în activităţile companiilor industriale şi
de prestări de servicii
înregistrarea sau neînregistrarea ca deşeu a sterilului de la
excavarea minereurilor
modul de evaluare a cantităţii de către fiecare generator de
deşeuri: cântărire sau estimare
conştientizarea diferită de către generatorii de deşeuri a
importanţei activităţii de colectare şi raportare a datelor
controlul diferit din partea autorităţilor de mediu locale privind
îndeplinirea obligaţiilor legale de coelctare şi raportare a datelor
de către generatorii de deşeuri
modificarea periodică a chestionarelor de anchetă
Cantităţile, caracteristicile şi tendinţa de evoluţie a deşeurilor
pe plan mondial şi în România;
Hârtia şi plasticul au prezentat creşterea cea mai importantă de-a
lungul acestei perioade, precum şi o creştere continuă în generarea
acestora până în anul 2010.
Deşeurile biodegradabile (alimente / gospodării) pe de-o parte şi
sticla şi hârtia pe de altă parte au avut doar o creştere normală
în perioada 1960 – 1998 şi nu se întrevăd creşteri spectaculoase
ale acestora.
Estimările au arătat că în anul 2010, cantitatea totală de deşeuri
solide urbane va fi de aproximativ 250 mil tone (cca 2,61 kg/loc.zi),
ceea ce înseamnă o creştere cu cca 21% faţă de anul 1988 (la
nivelul SUA).
În România, potrivit datelor existente în evidenţa Agenţiei
Naţionale de Protecţia mediului, se constată o tendinţă de
creştere a deşeurilor menajere generate (cu cca 0,8 kg/loc.an) şi în
paralel cu acestea a deşeurilor colectate de Societăţile Comerciale
de profil.
Din punct de vedere al compoziţiei deşeurilor menajere, cele
biodegradabile se află în ponderea cea mai ridicată, urmată de
sticlă şi hârtie. Dacă la plastic (datorită reciclării acestuia)
trendul este în scădere (2002 – 2005), la sticlă acesta este în
creştere, astfel în anul 2005 ponderea în total deşeuri menajere se
situa la cca 11%.
ÃŽn ceea ce priveÅŸte recuperarea ÅŸi valorificarea materialelor
refolosibile din deşeuri pe plan mondial şi în România, actuala
politică comunitară a mediului din statele membre UE îşi găseşte
punctul de rezistenţă în “Directiva cadru despre deşeuri
91/156/UE.
Eliminarea deÅŸeurilor
Conform Directivei 91/156/UE eliminarea deşeurilor trebuie să fie
realizată de aşa manieră încât să se obţină un nivel înalt de
protecţie a mediului
Ţările mebre trebuie să aibă capacitatea să-şi salubrizeze
deşeurile în propriul teritoriu
Trebuie evitată înlăturarea deşeurilor în afara graniţelor
Este interzisă înlăturarea peste graniţă a deşeurilor, chia în
interiorul U E
Organizarea gestionării deşeurilor
Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor
revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul
„poluatorul plăteÅŸteâ€Â, sau după caz, producătorilor în
conformitate cu principiul „responsabilitatea producătoruluiâ€Â.
Organizarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a
deşeurilor municipale este una dintre obligaţiile administraţiilor
publice locale
Problemele legate de îndepărtarea deşeurilor cad astăzi, în cele
mai multe ţări ale Europei, în sarcina unor întreprinderi
specializate private
Ţările dezvoltate achită preţuri mari pentru a asigura un nivel
ridicat de slubrizare, acre să conducă la o igienă avansată şi o
protecţie a mediului şi resurselor de eca mai înaltă calitate
În domeniul deşeurilor industriale (ex: fier vechi) au început să
activeze antreprenori de transport şi comercianţi de lucruri vechi
Activitatea de recuperare ÅŸi reciclare a deÅŸeurilor a creat numeroase
locuri de muncă
Gestionarea deÅŸeurilor periculoase
Reprezintă o problemă la scară mondială
Ele reprezintă o resursă pierdută, dar caracterul lor extrem de
toxic, impune o gestionare riguroasă a acestora, „din leagăn
până-n mormântâ€Â
Majoritatea deşeurilor pericoloase provin din industria chimică,
organică şi anorganică, industria petrolului, extracţie şi
rafinare, procese termice
Deţinătorii unor astfel de deşeuri au o mare responsabilitate în
gestionarea riguroasă a acestora, conform normelor internaţionale şi
naţionale
Trebuie menţionată posibilitatea fraudării unor astfel de deşeuri,
prin trafic ilicit, aÅŸa cum ar fi de exemplu deÅŸeurile radioactive
Directiva de Depozitare şi Directiva I P P C, reglementează
gestionarea deÅŸeurilor periculoase
La cea de a 5-a Conferinţă a Convenţiei de la Basel, 1999, s-a emis o
declaraţie la nivel înalt cu privire la gestionarea ecologică a
deÅŸeurilor periculoase
Gestionarea deşeurilor periculoase în România
La nivel european există o Strategie privind gestionarea deşeurilor,
domeniu reglementat prin Directiva 12 CE din 2006
S-a creat cadrul instituţional, administrativ şi de autorizare cu
privire la regimul deşeurilor în ţara noastră: în cadrul MMDD s-a
creat Direcţia de gestiune a deşeurilor şi substanţelor chimice
periculoase, ca are corespondent teritorial în cadrul fiecărei
Agenţii Judeţene pentru Protecţia Mediului
Trebuie evidenţiat faptul că implementarea unui management modern al
gestionării deşeurilor în ţara noastră necesită efectuarea de
investiţii masive în infrastructura referitoare la recuperarea,
reciclarea, incinerarea şi depozitarea finală a deşeurilor
Pentru acest motiv au fost solicitate perioade de tranziţie necesare
pentru implementarea directivelor cu privire la unele categorii de
deÅŸeuri, cum ar fi ambalajele, precum ÅŸi cu privire la incinerarea ÅŸi
depozitarea finală a deşeurilor
O primă estimare a costurilor totale, bazată pe datele actuale şi pe
anumite scenarii de evaluare, a condus la suma de 6,3 mld euro
De notat că această sumă nu include şi necesarul pentru rezolvarea
poluării istorice datorate deşeurilor, închiderii depozitelor
existente, ecologizarea zonelor afectate a vechilor depozite,
monitorizrea zonelor, tratatrea unor deşeuri pericol existente în
depozitele actuale
A fost înfiinţată Agenţia Naţională a Substanţelor Chimice
S-a creat cadrul legal pentru preluarea Directivelor referitoare la
notificarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, care va
include inventarul substanţelor existente, restricţiile introducerii
pe piaţă a anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase,
evaluarea ÅŸi controlul riscului chimicalelor periculoase pentru mediu
şi sănătatea oamenilor
În domeniul protecţiei mediului, deci şi în domeniul managementului
deşeurilor, problemele cu care se confruntă România se referă în
general la:
acoperirea costurilor necesare implementării,
întărirea capacităţii instituţionale, la nivel central şi local,
specializărea şi acreditarea personalului tehnic
Legislaţie
Legea nr 265/2006 cu privire la protecţia mediului
HG 349/2005, completată cu HG 210/2007 privind depozitatrea deşeurilor
HG 1159/2003 gestionarea uleiurilor uzate
HG 1057/2001 regimul bateriilor ÅŸi acumulatoarelor uzate
HG 210/2007 gestionarea bifenililor cloruraţi
HG 448/2005 deÅŸeurilor de tip echipamnte electrice ÅŸi electronice
HG 621/2005 gestionarea ambalajelor ÅŸi deÅŸeurilor din ambalaje
Legea 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice
periculoase
HG 124/2003 prevenirea, reducerea ÅŸi controlul polurii mediului cu
azbest
Aspecte ce trebuie luate în consideraţie pentru elaborarea unei
gestionări integrate a deşeurilor
caracteristicile deÅŸeurilor pe zone de locuit ÅŸi temporale
cantităţile produse în timp şi spaţiu
specificul local geografic, economic, social, gradul de educaţie şi
responsabilitate a populaţiei
tehnologiile disponibile ca nivel tehnic şi economic în zonă
suportabilitatea de către populaţie a costurilor pentru implementarea
sistemului
amplasamente posibile şi disponibile pentru instalaţiile de procesare
finală
infrastructura urbană existentă: reţea stradală, sisteme de
transport, canalizare etc
orice ale aspecte sau situaţii relevante
Valorificarea potenţialului util din deşeuri are următoarele
obiective subsidiare:
dezvoltarea pieţei pentru materiile prime secundare şi susţinerea
promovării utilizării produselor obţinute din materiale reciclate
decuplarea generării deşeurilor de creşterea economică şi
realizarea unei reduceri globale a volumului de deÅŸeuri
promovarea prioritară a valorificării materiale în măsura
posibilităţilor tehnice şi economice în condiţii de siguranţă
pentru sănătatea populaţiei şi mediu
promovarea valorificării energetice în instalaţii cu randament
energetic ridicat în cazul în care valorificarea materială nu este
fezabilă din p d v tenhico-economic, beneficiul energetic rezultat în
urma incinerării este pozitiv şi există posibilitatea utilizării
eficiente a energiei rezultate
Realizarea unei valorificări eficiente a potenţialului util din
deşeuri presupune asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea
ÅŸi transportul deÅŸeurilor:
stabilirea unor principii şi cerinţe unitare care să stra la baza
funcţionării tuturor companiilor de salubritate
separarea fluxurilor de deÅŸeuri periculoase de cele nepericuloase
introducerea şi extinderea colectării selective la sursă a
deÅŸeurilor
controlul activităţii de transport a deşeurilor pe plan intern, prin
întărirea capacităţii insstituţionale de control
eficientizarea controlului activităţii de transport a deşeurilor
peste frontieră
Obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deÅŸeuri
DeÅŸeuri vegetale
eficeintizarea controlului privind depozitarea deÅŸeurilor netratate
încurajarea valorificării prin procedee aerobe şi anaerobe
susţinerea valorificării energetice, în condiţii de siguranţă
pentru sănătatea populaţiei şi pentru emdiu
Nămoluri provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate
asigurarea recuperării şi utilizării ca fertilizant sau amendament
agricol a nămolurilor ce corespund calităţii stabilite de cerinţele
legale
deshidratarea şi pretratarea în vederea prin coincinerare în
cuptoarele din fabricile de ciment
preevnirea eliminării necontrolate pe soluri
prevenirea eliminării nămolurilor în apele de suprafaţă
Ambalaje
creÅŸetrea gradului de reutilizare ÅŸi reciclabilitate a ambalajelor
optimizarea cantităţii de amabalaje pe produs ambalat (prin
reproiectare)
reducerea cantităţii de deşeuri de amabalaje prin valorificare
creşeterea cantităţii de deşeuri de ambalaje colectate precum şi
aeficienţei colectării selective a acestora
crearea şi optimizarea schemelor de valorificare materială
crearea şi optimizarea schemelor de valorificare energetică a
deşeurilor de amabalaje care nu se pretează la o valorificare
amterială
Anvelope
creşetrea gradului de valorificare amterială şi energetică a
anvelopelor uzate
Vehicule scoase din uz
asigurarea unei reţele de colectare a vehiculelor scoase din uz
corespunzător repartizate în teritoriu
asigurarea posibilităţii ca ultimul deţinător al vehiculului să îl
poată preda unei unităţi de colectare sau valorificare
restricţionarea utilizării metalelor grele la fabricarea vehiculelor
extinderea reutilizării şi reciclării materialelor din vehiculele
uzate, precum şi a valorificării energetice a acelora acre nu se
pretează la valorificarea materială
6 DeÅŸeuri periculoase
promovarea reciclării materialelor neferoase, folosind topitoriile
existente
promovarea valorificării termoenergetice a deşeurilor periculoase în
cuptoarele de ciment
7 Uleiuri uzate
creÅŸeterea gradului de coelctare a uleiurilor uzate de utilizatori
eliminarea pieţei ilegale a uleiurilor uzate a căror utilizare
generează un impact negativ asupra sănătăţii populaţiei şi
mediului
reducerea impactului asupra sănătăţii populaţiei şi emdiului prin
îmbunătăţirea gestionării uleiurilor uzate
încurajarea utilizării uleiurilor uzate într-o manieră ecologic
raţională în cuptoarele de ciment
ì¥Â`