Referat Combaterea Biologica A Insectelor Daunatoare
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Combaterea Biologica A Insectelor Daunatoare si de asemenea puteti face
Download Referat Combaterea biologica a insectelor daunatoareCiteste fragmente din Referat Combaterea Biologica A Insectelor Daunatoare
Combaterea biologica a insectelor daunatoare
In culturile de porumb
Dintre daunatorii porumbului se numara: lacusta calatoare (lacusta
migratoria), lacusta italiana (Calliptamus italicus), lacusta marocana
(Dociotaurus marocanus), cosasul verde (Tettigonia viridissima),
paduchii de frunze ai porumbului (Rhopalosiphum maidis si Schizaphis
gragraminum) carabusul de mai ( Melolontha melolontha), carabusul de
stepa (amoxia villosa), carabusii cerealelor (Anisophia sagettum si A.
austriaca), purici de pamant (Chaetocnema aridula si Phyllotreta
vittula) viermii sarma (Agriotes lineatus, A. ustulatus si A. obscurus),
ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis), buha samanatorilor
(Scotia sagetum), Sfredelitorul porumbului (Astrinia nubilatis), molia
porumbului (Sitotroga cerealella), musca suedeza (Ascinella frit),
precum si insecte din fauna utila: Coccinella septempunetata si Chrysopa
perla.
Combatereabiologica consta in distrugerea daunatorilor plantelor
cultivate cu ajutorul biopreparatelor si a dusmanilor naturali,
hormonilor si antocidiei. Organismele folosite in combaterea biologica
sunt: virusurile, bacteriile, ciupercile protozoarele, nematozii,
insectele antropodele precum si unele verteblate.
Metodele biologice de combatere prezinta avantaje apreciabile in
comparatie cu celelalte procedee. Aceste avantaje sunt:
lipsa de toxicitate pentru om si animale
mentinerea echilibrului biocenotic
eliminarea pericolului rezidiilor si a celor legate de aparitia
rezistentei.
Metodele pot fi folosite indiferent destadiul de dezvoltare a
plantei, iar pentru efectuarea tratamentelor nu sunt necesare masuri
speciale de protectie a muncii.
Combaterea pe cale biologica a buhai (Scotia segetum) se realizeaza
prin utilizarea parazitilor de oua, larve, pupe. Dintre acestia avilogul
Trichogramma evanescens, crescut si raspandit in culturi, in perioada
pontei flututilor, in doze de 50 – 100 de mii de exemplare la ha,
reduce in mod considerabil populatiile de buha semanatorilor.
Scotia segetum este distrusa de granuloza care se transmite prin oua.
Acestea sunt parazitate de viespea trichogramma evanescens. Omizile si
pupele sunt distruse de numerosi dusmani naturali, dintre care 24 de
specii de himenoptere, 13 de diptere si 2 de nematode parazite si 16
specii pradatoare. Printre speciile parazite mai frecvente se numara :
Apantheles congestus, Metheorus scutellator, Rhogas dimidiatus, Hister
sp, Ambliteles panseri. Se utilizeaza de asemenea curse de feromoni
specifici, pentru atragerea fluturilor masculi in vederea aprecierii
nivelului populatiei. O astfel de metoda, utila pentru avertizarea
tratamentelor si eventual combaterea in masa a fluturilor, se practica
in tara noastra,feromonul specific fiind pe cale de generalizare in
productie. S-a testat si chimiosterilizarea daunatorului, pecale d
emomeli alimentare, utilizand produsele Tiotepa in concentratie de 0,1
– 0,3 %, Afolatul in concentratie de 1 – 1,5 % si Tetramina in
concentratie de 3 – 5 % .
Viermii sarma adulti pot fi capturati cu ajutorul feromonilor
specifici. In anii cu precipitatii ridicate larvele si pupele de
elateriete sunt puternic infectate cu ciuperci (Beauveria sp,
Metarrhizium sp, Entomophthora sp) si infestate de paraziti, dintre care
cel mai important este proctotrupidul Raracodrus apteroginus, care
distruge pana la 60 % din larve.
In culturile de porumbi au fost utilizate efectele sterilizante ale
radiatiilor ionizate sau ale unor substante chimice (chemosterilizanti,
substante radiomilimetice). Initial s-a considerat ca prin copulari
succesive intre indivizii sterili si naturali, sterilizarea ar putea fi
anulata. Ulterior s-a ajuns la concluzia ca, prin lansarea unui evectiv
de insecte sterile mult superior populatiilor naturale in care se aplica
tratamentul, acest neajuns poate fi inlaturat. Aceasta metoda s-a
aplicat in cazul Sfredelitorului porumbului.
Combaterea biologica a sfredelitorului prin aplicarea tratamentelor cu
biopreparate pe baza de Bacillus Ahuringiemsis in concentratie de 0,1
– 0,2 % reduc densitatea populatiilor cu pana la 50 %. Dintre
produsele din aceasta categorie cele mai recomandate sunt : Dipel in
doze de 5 kg la ha, Thuringin si Bactospaine. Se recomanda un complex de
masuri printre care aplicarea de Diazinol granulat 2 – 3 kg s.a./ha
are un rol hotarator. Insecta poate fi combatuta si prin lansarea de
paraziti (Trichogramma evanescens). Lansarea de 30.000 – 50.000 de
indivizi la ha in 2 reprize asigura o eficacitate de 50 – 60 % si un
spor insemnat de productie.
Preferinta sau refuzul daunatorilor fata de anumite soiuri de porumb
sunt legate de continutul frunzelor in DIMBOUA, o aglucona toxica care
determina stagnarea dezvoltarii si o mortalitate de 25 % a larvelor, s-a
pus in evidenta o corelatie intre concentratia acestei substante si
gradul de rezistenta a plantelor fata de sfredelitor. Hibrizi romanesti
HS – 412, HSF – 1700/70, HS – 370 si liniile consangvinizate RT
– 31, T – 144, T – 146, sunt relativ rezistente la atacul
sfredelitorului. Particularitatile luptei biologice o situeaza pe primul
loc ca avand cea mai corespunzatoare baza pentru elaborarea programelor
de combatere, care sa nu polueze mediul inconjurator, fiind in acelasi
timp economica si de durata.
Bibliografie :
- Protectia plantelor, Al. Lazar, M. Hatman, I. Bobes, T. Perju, T.
Sapunaru, M. Goian, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti –
1980.
- Combaterea integrala in protectia plantelor, T. Baicu, A. Savulescu,
Editura Ceres, Bucuresti 1978.
ì¥Â@