Referat Combaterea Biologica A Insectelor Daunatoare

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Combaterea Biologica A Insectelor Daunatoare si de asemenea puteti face Download Referat Combaterea biologica a insectelor daunatoare

Citeste fragmente din Referat Combaterea Biologica A Insectelor Daunatoare

Combaterea biologica a insectelor daunatoare In culturile de porumb Dintre daunatorii porumbului se numara: lacusta calatoare (lacusta migratoria), lacusta italiana (Calliptamus italicus), lacusta marocana (Dociotaurus marocanus), cosasul verde (Tettigonia viridissima), paduchii de frunze ai porumbului (Rhopalosiphum maidis si Schizaphis gragraminum) carabusul de mai ( Melolontha melolontha), carabusul de stepa (amoxia villosa), carabusii cerealelor (Anisophia sagettum si A. austriaca), purici de pamant (Chaetocnema aridula si Phyllotreta vittula) viermii sarma (Agriotes lineatus, A. ustulatus si A. obscurus), ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis), buha samanatorilor (Scotia sagetum), Sfredelitorul porumbului (Astrinia nubilatis), molia porumbului (Sitotroga cerealella), musca suedeza (Ascinella frit), precum si insecte din fauna utila: Coccinella septempunetata si Chrysopa perla. Combatereabiologica consta in distrugerea daunatorilor plantelor cultivate cu ajutorul biopreparatelor si a dusmanilor naturali, hormonilor si antocidiei. Organismele folosite in combaterea biologica sunt: virusurile, bacteriile, ciupercile protozoarele, nematozii, insectele antropodele precum si unele verteblate. Metodele biologice de combatere prezinta avantaje apreciabile in comparatie cu celelalte procedee. Aceste avantaje sunt: lipsa de toxicitate pentru om si animale mentinerea echilibrului biocenotic eliminarea pericolului rezidiilor si a celor legate de aparitia rezistentei. Metodele pot fi folosite indiferent destadiul de dezvoltare a plantei, iar pentru efectuarea tratamentelor nu sunt necesare masuri speciale de protectie a muncii. Combaterea pe cale biologica a buhai (Scotia segetum) se realizeaza prin utilizarea parazitilor de oua, larve, pupe. Dintre acestia avilogul Trichogramma evanescens, crescut si raspandit in culturi, in perioada pontei flututilor, in doze de 50 – 100 de mii de exemplare la ha, reduce in mod considerabil populatiile de buha semanatorilor. Scotia segetum este distrusa de granuloza care se transmite prin oua. Acestea sunt parazitate de viespea trichogramma evanescens. Omizile si pupele sunt distruse de numerosi dusmani naturali, dintre care 24 de specii de himenoptere, 13 de diptere si 2 de nematode parazite si 16 specii pradatoare. Printre speciile parazite mai frecvente se numara : Apantheles congestus, Metheorus scutellator, Rhogas dimidiatus, Hister sp, Ambliteles panseri. Se utilizeaza de asemenea curse de feromoni specifici, pentru atragerea fluturilor masculi in vederea aprecierii nivelului populatiei. O astfel de metoda, utila pentru avertizarea tratamentelor si eventual combaterea in masa a fluturilor, se practica in tara noastra,feromonul specific fiind pe cale de generalizare in productie. S-a testat si chimiosterilizarea daunatorului, pecale d emomeli alimentare, utilizand produsele Tiotepa in concentratie de 0,1 – 0,3 %, Afolatul in concentratie de 1 – 1,5 % si Tetramina in concentratie de 3 – 5 % . Viermii sarma adulti pot fi capturati cu ajutorul feromonilor specifici. In anii cu precipitatii ridicate larvele si pupele de elateriete sunt puternic infectate cu ciuperci (Beauveria sp, Metarrhizium sp, Entomophthora sp) si infestate de paraziti, dintre care cel mai important este proctotrupidul Raracodrus apteroginus, care distruge pana la 60 % din larve. In culturile de porumbi au fost utilizate efectele sterilizante ale radiatiilor ionizate sau ale unor substante chimice (chemosterilizanti, substante radiomilimetice). Initial s-a considerat ca prin copulari succesive intre indivizii sterili si naturali, sterilizarea ar putea fi anulata. Ulterior s-a ajuns la concluzia ca, prin lansarea unui evectiv de insecte sterile mult superior populatiilor naturale in care se aplica tratamentul, acest neajuns poate fi inlaturat. Aceasta metoda s-a aplicat in cazul Sfredelitorului porumbului. Combaterea biologica a sfredelitorului prin aplicarea tratamentelor cu biopreparate pe baza de Bacillus Ahuringiemsis in concentratie de 0,1 – 0,2 % reduc densitatea populatiilor cu pana la 50 %. Dintre produsele din aceasta categorie cele mai recomandate sunt : Dipel in doze de 5 kg la ha, Thuringin si Bactospaine. Se recomanda un complex de masuri printre care aplicarea de Diazinol granulat 2 – 3 kg s.a./ha are un rol hotarator. Insecta poate fi combatuta si prin lansarea de paraziti (Trichogramma evanescens). Lansarea de 30.000 – 50.000 de indivizi la ha in 2 reprize asigura o eficacitate de 50 – 60 % si un spor insemnat de productie. Preferinta sau refuzul daunatorilor fata de anumite soiuri de porumb sunt legate de continutul frunzelor in DIMBOUA, o aglucona toxica care determina stagnarea dezvoltarii si o mortalitate de 25 % a larvelor, s-a pus in evidenta o corelatie intre concentratia acestei substante si gradul de rezistenta a plantelor fata de sfredelitor. Hibrizi romanesti HS – 412, HSF – 1700/70, HS – 370 si liniile consangvinizate RT – 31, T – 144, T – 146, sunt relativ rezistente la atacul sfredelitorului. Particularitatile luptei biologice o situeaza pe primul loc ca avand cea mai corespunzatoare baza pentru elaborarea programelor de combatere, care sa nu polueze mediul inconjurator, fiind in acelasi timp economica si de durata. Bibliografie : - Protectia plantelor, Al. Lazar, M. Hatman, I. Bobes, T. Perju, T. Sapunaru, M. Goian, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti – 1980. - Combaterea integrala in protectia plantelor, T. Baicu, A. Savulescu, Editura Ceres, Bucuresti 1978. 쥁@