Referat Servicii In Benelux
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Servicii In Benelux si de asemenea puteti face
Download Referat servicii in beneluxCiteste fragmente din Referat Servicii In Benelux
ROLUL SERVICIILOR IN ECONOMIA TARILOR BENELUX
Student:
Poenaru Mihai An 3 FR R.E.I.
Bucuresti
2002
CUPRINS
Generalitati privind:
Asezarea geografica a Belgiei, Olandei si Luxemburgului
Mediul natural
Populatia
Istoria
Economia Belgiei, Olandei si Luxemburgului
Locul si rolul sectorului tertiar in economiile Belgiei, Olandei si
Luxemburgului
Domenii de specializare in servicii (scurta prezentare) si
cauzele dezvoltarii si specializarii sectorului de servicii in
economiile analizate
Analiza sectorului de servicii specific fiecarei tari
Reglementarea tranzactiilor cu servicii in cadrul economiilor analizate
si la nivelul Uniunii Europene
GENERALITATI
1.1POZITIE GEOGRAFICA;GENERALITATI
A: Olanda
B: Belgia
C: Luxemburg
Nume oficial:
A. Koninkrijk der Nederlanden (Regatul Tarilor de Jos)
B. Royaume de Belgique/Koninkrijk Belgie (Regatul Belgiei)
C. Grand-Duche de Luxembourg/Grousherzog Lezeburg
Situarea: in Europa de Vest
Suprafata:
A: 40.844 kilometri patrati
B: 30.519 kilometri patrati
C: 2.586 kilometri patrati
Populatia:
A: 15.131.000 locuitori (370 locuitori/kilometrul patrat)
B: 9.979.000 locuitori (327 locuitori/kilometrul patrat)
C: 390.000 locuitori (151 locuitori/kilometrul patrat)
Capitala:
A: Amsterdam (1.045.000 locuitori) si Haga (685.000 locuitori)
B: Bruxelles (960.000 locuitori)
C:Luxemburg Ville (74.000 locuitori)
Diviziuni administrative:
A: 12 provincii
B: 9 provincii
C: 12 cantoane
PNB/loc:
A: 17.320 dolari/locuitor
B: 15.540 dolari/locuitor
C: 23.340 dolari/locuitor
1.2. MEDIUL NATURAL
Olanda
Prezinta un relief dominat de campie, o parte insemnata aflandu-se chiar
sub nivelul marii (renumitele poldere olandeze). Urme ale
glaciatiunilor cuaternare sunt mai evidente in N tarii, in timp ce in S
podisul calcaros Limburg prezinta altitudinea maxima (321 m).
Clima este temperat - oceanica cu precipitatii suficiente (600 - 800
mm/an), iar vanturile de Vest au facut posibile renumitele mori de vant,
producand energie electrica sau pompand excesul de apa din reg.
indiguite.
Pe teritoriul Olandei se afla cursul inferior al fluviilor Rhin/Rijn,
Maas si Schelde, cai navigabile importante ale Europei apusene.
Vegetatia naturala este reprezentata de paduri de fag si stejar (in SE),
turbarii si landa (in reg. de dune nisipoase). Exista numeroase
rezervatii naturale si 4 parcuri nationale pentru prezervarea vegetatiei
halofile si arenicole, precum si a avifaunei active (batlanul
purpuriu, cormoranul, lopatarul).
B. Belgia
Apare ca un mare amfiteatru cu altitudini ce scad de la SE spre NV (din
Ardeni la Marea Nordului). Partea mai inalta este data de masivul
Ardeni - cu altitudinea maxima 694 m si traversat de vai meandrate si
adancite uneori cu 200-300 m - si podisul Condroz, fragmentat de
culoarul Sambre-Meuse. In NV se afla colinele din Campine si Flandra
(alt. sub 200 m) si campia litorala flamanda, marcata de dune de nisip
spre tarm.
Clima temperat oceanica (800 mm/an), mai aspra in Ardeni.
Reteaua hidrografica densa, formata din Escaut/Schelde si Meuse/Maas si
afluentii lor, este navigabila in mare parte.
Vegetatia forestiera este mai bogata in Ardeni (stejar, fag, mesteacan),
in rest fiind inlocuita cu plante de cultura si pajisti. Exista 1 parc
national, 27 rezervatii de stat si 194 rezervatii particulare ce
ocrotesc, intre altele, elemente de fauna (pisica salbatica, salamandra,
avifauna in regiunea litorala), fenomene carstice si turbarii.
C.Luxemburg
Relief coborat (alt. max. Huldange, 559 m), constituit din munti
erodati, in N, cu aspect de podis (400-500 m alt.), reg. Oesling, sector
al Ardenilor, si o campie deluroasa, Gutland/Bon Pays (2/3 din supr.
L.), in S.
Clima temperat de tranzitie intre cea oceanica si cea semicontinentala.
Padurea (1/3 din ter.) cuprinde mai ales stejar (in Oesling) si fag (in
Gutland).
1.3. POPULATIA
Olanda
Are o populatie de aproximativ 15.131.000 locuitori, inregistrandu-se o
densitate de 370 locuitori/kilometrul patrat, o natalitate de 13,2 la
mie si mortalitate de 8,6 la mie; populatia urbana 88%.
Orase principale:
Rotterdam 570.000 locuitori
Utrecht 231.000 locuitori
Eindhoven 191.000 locuitori
Haarlem 149.000 locuitori
In 1990 erau in Olanda peste 600.000 imigranti (turci, marocani,
britanici, germani, belgieni, spanioli) si cca 150.000 persoane
originare din Surinam, Antilele Olandeze si Indonezia. Mai mult de 60%
din populatie locuieste in jumatatea vestica, in conurbatia Randstad
Holland.
Culte: catolicism 36% protestantism 30% s.a.
B. Belgia
Are o populatie de aproximativ 9.979.000 locuitori, inregistrandu-se o
natalitate de 12,8 la mie, mortalitate de 10,7 la mie; populatia urbana
97 %.
Orase principale:
Antwerp/Anvers 468.000 locuitori
Gent 230.000 locuitori
Charleroi 207.000 locuitori
Liege 185.000 locuitori
In 1986 erau 869.000 rezidenti straini, 3/5 apartinand tarilor UE. In
raport cu media pe tara - una dintre cele mai ridicate din lume (327
locuitori/kilometrul patrat) - densitatea populatiei este mai mare in N
si V, in regiunea flamanda (423 locuitori/kilometrul patrat, chiar 555
locuitori/kilometrul patrat in prov. Antwerp), si mai mica in S si E, in
regiunea valona (192 locuitori/kilometrul patrat, numai 52
locuitori/kilometrul patrat in prov. Luxembourg). In regiunea Bruxelles
densitatea trece de 6.000 locuitori/kilometrul patrat.
Culte: catolicism 90%, islamism, protestantism.
C. Luxemburgul
Are o populatie de aproximativ 390.000 locuitori, inregistrand
natalitatea ca 12,9 la mie, mortalitatea 9,7 la mie; populatia urbana
67 %.
Orase principale:
Esch-sur-Alzette 24.000 locuitori
Differdange 16.000 locuitori
Dudelange 14.000 locuitori
Populatia este concentrata in cea mai mare parte in jumatatea sudica si,
aici, indeosebi in capitala si in imprejurimi si in SV tarii.
Culte: catolicism 95%, protestantism.
1.4. ISTORIA
A. Olanda
Locuit in antichitate de batavi si frizi, teritoriul Olandei este ocupat
partial in secolul 1 I.Hr. de romani, apoi in epoca migratiilor de
franci si saxoni.
In evul mediu face parte impreuna cu Belgia, Luxemburg si NE Frantei din
regiunea istorica desemnata sub numele generic de Tarile de Jos. In
urma rascoalei antispaniole (1572), cele 7 provincii nordice,
preponderent calvine, isi proclama la 26.07.1581 independenta -
Republica Provinciilor Unite, recunoscuta oficial de Spania prin Pacea
westfalica (1648).
In secolul 17, Olanda devine prima putere comerciala a Europei, punand
bazele unui vast imperiu colonial in Africa de Sud, Indonezia, America
de Nord si Sud. Pozitia de mare putere maritima si comerciala este
pierduta in secolul 18 in urma conflictelor cu Anglia si Franta.
Ocupata de trupe franceze (1795-1814), Olanda isi redobandeste
independenta si constituie la 08.06.1815, impreuna cu Belgia si
Luxemburg, Regatul Tarilor de Jos Unite; Belgia isi proclama in 1830
independenta, iar Luxemburgul denunta in 1890 uniunea personala.
In primul razboi mondial, Olanda ramane neutra, in cel de al doilea este
ocupata de trupe germane (1940-1945). Din 1947, Olanda formeaza cu
Belgia si Luxemburg uniunea vamala si economica - Benelux.
Belgia
Populat din antichitate de triburi celtice, teritoriul Belgiei este
transformat de Caesar in 51 i. Hr. in provincie romana (Gallia Belgica).
Ocupat in sec. IV-V d. Hr. de franci, teritoriul este inclus in
regatele merovingian, apoi carolingian, fiind impartit in 843 (tratatul
de la Verdun) intre Franta si Lotaringia.
In evul mediu face parte impreuna cu Olanda, Luxemburg si NE Frantei din
regiunea istorica cunoscuta generic sub numele Tarile de Jos. Congresul
de la Viena din 1815 decide unirea Belgiei si Luxemburgului cu Olanda in
Regatul Unit al Tarilor de Jos.
Revolutia anti-olandeza izbucnita la Bruxelles in 1830 se soldeaza cu
proclamarea independentei de stat. Potrivit Constitutiei din 1831
Belgia devine monarhie constitutionala, puterile europene asigurindu-i
statut de "neutralitate garantata".
In ambele razboaie mondiale, Belgia este ocupata de trupe germane, in
ciuda proclamarii neutralitatii. Viata politica postbelica este marcata
de disputa lingvistica dintre vorbitorii de limba franceza, valonii si
olandeza, flamanzii.
In 1988 Belgia devine stat federal cu trei regiuni autonome: Flandra,
Vallonia si enclava francofona Bruxelles.
Luxemburg
In jurul castelului si orasului Luxemburg, stapinit de familia de
Luxemburg, ia fiinta in sec. X un comitat ridicat in 1354 la rangul de
ducat. Intre sec. XV-XVIII, Luxemburgul apartine Burgundiei, Spaniei,
Frantei si Austriei. Prin "Actul Final" al Congresului de la Viena din
1815, Luxemburgul este ridicat la rangul de mare ducat si legat de
Olanda printr-o uniune personala.
Tratatul de la Londra din 1867 recunoaste independenta Luxemburgului,
devenit prin Constitutia din 1868 monarhie ereditara constitutionala.
Uniunea personala cu Olanda este denuntata in 1890 la moartea
suveranului Wilhelm III, tronul Marelui Ducat fiind ocupat de familia de
Nassau.
In cele doua razboaie mondiale Luxemburgul este ocupat de trupe germane.
In 1947, Luxemburgul formeaza impreuna cu Belgia si Olanda uniunea
vamala si apoi economica, Benelux.
2. ECONOMIA TARILOR BENELUX
Olanda
Stat cu o economie industrial - agrara puternic dezvoltata, Olanda este
lipsita de resurse de subsol, cu exceptia hidrocarburilor. Industria
prelucratoare, diversificata si cu un inalt nivel tehnologic, antreneaza
1/5 din populatia activa, contribuie cu 31% la PNB si este caracterizata
prin rolul important al companiilor transnationale Philips, Shell si
Unilever. Se disting concentrarile industriale Amsterdam - Haarlem -
Velsen (nave, otel, prelucrarea prod. tropicale), Rotterdam - Haga -
Dordrecht (petrochimie, electronica, avioane), Eindhoven - Breda
(electronica, autovehicule, textile).
Agricultura cea mai performanta din lume, antreneaza 5% din populatia
activa, contribuie cu 5% lw PNB si are ca specific prod. animaliera
(peste 2/3 din prod. agr.), Olanda fiind primul exportator mondial de
lapte, oua si carne de porc; se cultiva cartofi , grau, sfecla de
zahar, iar floricultura este foarte dezvoltata.
In Olanda se afla primul port al lumii - Rotterdam; 30% din marfurile
transportate pe mare incarcate si descarcate in tarile U.E trec prin
porturile olandeze.
Turismul prezinta incasari remarcabile (peste 3mld. $ anual), iar
balanta comerciala, cea de plati si servicii sunt excedentare.
Belgia
Tara cu o puternica dezvoltare economica dispune de unele resurse de
subsol si roci de constructie, industria apelind in mare masura la
importuri de materii prime si combustibil. Energia nucleara asigura
cca. 2/3 din productia de energie electrica, iar industria este foarte
diversificata, odinioara predominind siderurgia si textilele.
Prelucrarea diamantelor este o specialitate la nivel mondial a orasului
Antwerp.
Agricultura este dominata de cresterea animalelor, in special porcine si
bovine. Se cultiva cereale, sfecla-de-zahar si legume.
Belgia dispune de o densa retea de cai de comunicatie (feroviare,
rutiere, fluviale).
Comertul exterior este foarte activ, exportul echivalind cu 56% din PIB,
iar balanta comerciala s-a echilibrat in ultimii ani. Principali
parteneri sunt tarile din U.E.
Luxemburg
Tara cu economie dezvoltata bazata pe operatiuni bancare, sector in
ascensiune, si pe industrie, in special cea siderurgica. Aceasta din
urma utilizind materie prima numai din import, desi a scazut in ultimii
ani, ramine in contiunare importanta (ocupa loc 1 la productia
siderurgica/locuitor pe glob).
Agricultura este axata pe productia animaliera. Balanta comerciala
multa vreme excedentara, are in prezent un sold negativ.
Principalii parteneri comerciali sunt Germania si Belgia.
3. LOCUL SI ROLUL SECTORULUI TERTIAR IN ECONOMIILE BELGIEI,
OLANDEI SI LUXEMBURGULUI
3.1. Domenii de specializare in servicii (scurta prezentare) si cauzele
dezvoltarii si specializarii sectorului de servicii in economiile
analizate
Olanda
Este specializata in transportul maritim datorita pozitiei geografice
care o avantajeaza, avand iesire atat la Marea Nordului, cat si la
Oceanul Atlantic. In plus, mai dispune si de cele trei fluvii: Rhin,
Maas si Schelde, cai navigabile importante ale Europei de Vest. Ca
urmare a acestor avantaje, Rotterdamul a devenit primul port din lume,
30% din marfurile transportate pe mare, incarcate si descarcate in
tarile U.E. trecand prin porturile olandeze. Sa nu uitam ca in secolul
17 Olanda devine prima putere comerciala a Europei, punand bazele unui
vast imperiu colonial in Africa de Sud, Indonezia, America de Nord si
Sud.
Belgia
Este specializata in serviciile de transport datorita unei dense retele
de cai de comunicatie: rutiere, feroviare, fluviale si aeriene.
Bruxelles, "capitala Europei", gazduieste baza NATO, sediile principale
ale multor societati transnationale.
Luxemburg
Este specializat in serviciile bancare, sector aflat in ascensiune.
Principalul motiv pentru care s-a dezvoltat sectorul tertiar este lipsa
de resurse naturale (industria foloseste materii prime din import).
Specializarea in servicii bancare se datoreaza pozitiei geografice
avantajoase si faptului ca au avut intotdeauna o atitudine de
neutralitate.
Indicatori ai dezvoltarii economice
Indicatori An Olanda Belgia Luxemburg
1 PNB/locuitor ($) 1997 17320 15540 23340
2 PIB (mld. EUR la preturi constante din 1995) 1998 351,78 226,38 16,19
1999 362,33 230,46 17,00
2000 373,93 236,68 17,90
3 Evolutia PIB (%) 1998 3,7 2,7 5
1999 3,0 1,8 5
2000 3,2 2,7 5,3
4 Balanta de plati (mil. ECU/EUR)
4,1 Bunuri 1998 C: 152895;D:136656; S: 16239 C: 136697; D:130047; S:
6650
4,2 Servicii 1998 C: 47162; D: 42493; S:4669 C:33118; D:30764; S:2354
4.2.1 Transport 1998 C: 18368; D:13367; S:5001 C:8582; D:6538; S:2044
4.2.2 Turism 1998 C: 6070; D:9816; S: -3746 C: 4877; D:
7927; S: -3050
4.2.3 Alte servicii 1998 C: 22724; D: 19310; S:3414 C: 19659; D: 16299;
S: 3360
5 Conturi curente si de capital (mil.ECU) 1998 C: 36846;D:219430; S:
17416 C: 229526; D:218846: S: 10680
6 Soldul investitiilor directe (mil. ECU) 1998 -5898 -4269
7 Exporturi totale (mil. ECU/EUR) 1998 190865 162262
1999 202410 172110
8 Importuri totale (mil. ECU/EUR) 1998 174508 150741
1999 189767 160439
9 Export net/Balanta comerciala totala (7-8) 1998 16357 11521
1999 12643 11671
10 Export extra UE (mil. ECU/EUR) 1998 40206 38538
1999 42140 40532
11 Import extra UE (mil.ECU/EUR) 1998 73061 43563
1999 84054 45348
12 Soldul Balantei comerciale extra UE (10-11) 1998 -32855 -5024
1999 -419144 -4816
13 Export de bunuri si servicii (mld. ECU/EUR preturi constante din
19995 1998 221,05 166,76 18,72
1999 230,78 170,43 20,09
14 Deflatorul PIB / Indicele general al pretului (% 1995=100) 1998 99,4
98,8 101,3
1999 102,0 100,1 103,0
2000 104,8 101,3 104,5
15 Rata inflatiei (%) (IGP-100) 1998 (-) 0,6 (-)1,2 1,3
1999 2 0,1 3
2000 4,8 1,3 4,5
16 Rata somajului (%) 1998 4 9,5 2,7
Sursa: Anuarul U.E.
3.2. Analiza sectorului de servicii specific fiecarei tari
Olanda
Este specializata in transportul maritim. Aportul serviciilor in PIB
este de 1,32%. Excedentul din transporturi (respectiv 5,001 mld. EURO)
acopera deficitul mare din turism (3,746 mld. EURO), rezultand un sold
pozitiv pentru servicii (4,669 mld. EURO).
Deficitul mare al balantei turistice se explica prin faptul ca se
efectueaza cheltuieli masive cu turismul: din punctul de vedere al
plecarilor, Olanda se situeaza pe locul 5 cu 22,286 milioane turisti
(1996); din punctul de vedere al cheltuielilor se situeaza pe locul 8
cu 11,370 miliarde dolari; din punctul de vedere al cheltuielilor pe
turist, Olanda se situeaza pe locul 9 cu 510 $/turist.
Trebuie mentionat faptul ca Olanda ocupa locul 3 din punctul de vedere
al ritmului de dezvoltare al serviciilor de constructii.
Tot locul al 3-lea in ocupa din punctul de vedere al serviciilor de
distributie. Distribuitorii executa servicii de import - export. Piata
olandeza primeste produse din U.E., dar si efectueaza transferul rapid
si functional al acestora. Olanda isi imprumuta reteaua de distributie
intregii U.E.
Un alt domeniu dezvoltat din Olanda este cel al serviciilor bancare,
Rabobank Nederland fiind considerata printre "cele mai sigure banci din
lume", deoarece toate cele trei agentii de rating au plasat-o pe primul
loc cu calificativul AAA.
Ca serviciu dezvoltat apare si serviciul de asigurari, dintre care ING
se situeaza pe primul loc cu 3600 milioane ECU, Aegon pe locul al doilea
cu 1838 milioane ECU, si Achmea pe locul al treilea cu 1287 milioane
ECU.
Este o tara dezvoltata din punct de vedere economic, dezvoltare
reflectata de:
PNB/locuitor=17320 $/locuitor;
rata inflatiei scazuta=2%;
rata somajului scazuta=4%.
soldul balantei comerciale este pozitiv (=16357 milioane Euro).
populatia ocupata in servicii totalizeaza 66% din populatia activa
ocupata.
Grupul ING este astazi cel mai puternic grup financiar olandez,
situandu-se printre primele in sfera serviciilor financiare integrate.
Mai mult de 82 de mii de angajati in 60 de tari sunt antrenati in
activitati financiar-bancare si de investitii.
Activitatea de asigurari se desfasoara in 31 de tari. Valoarea de piata
a intregului grup a depasit, in 1998, 30 miliarde de dolari, iar
activele sale au fost apreciate la 320 miliarde de dolari.
ING este numarul 1 in Olanda pe piata asigurarilor de viata si pensii cu
un volum al primelor brute subscrise de 3600 milioane ECU in 1997.
Grupul ING a fost constituit in anul 1991 prin fuziunea dintre
Nationale-Nederlanden si grupul NMB PostBank, intrand astfel pe piata
financiara olandeza ca un puternic concurent al celorlalte grupari.
Originile sale se afla situate in timp, la jumatatea secolului XIX(1845
- asigurarile prin societatea fondatoare Nederlanden si 1863 -
activitatea bancara prin cea de a doua societate fondatoare Nationale
Levensverzekering Bank), atunci cand asigurarile si serviciile bancare
s-au constituit deja ca sector distinct pe piata olandeza.
Societatea Nederlanden a fost infiintata la 12 aprilie 1845 de catre
G.J. Dercksen si C. M.Henry in oraselul olandez Zutphen, situat la
granita cu Germania si avand un comert infloritor. Firma a avut ca
obiect de activitate asigurarea impotriva incendiilor, adaugand treptat
in oferta sa si alte produse legate in oferta sa si alte produse de
asigurare legate in speciale in transportul si comertul maritim, mai
ales dupa ce fondatorii amintiti si-au format propria lor companie.
Strategia noii companii a fost de a derula operatii de asigurare atat in
Olanda, cat si in afara ei. Astfel, printre primii clienti mai
importanti ai noii ai societatii s-a numarat si Nederlandsche
Handel-Maatschappij, care detinea monopolul comertului cu Indiile de Est
olandeze, Indonezia de azi, colonie a Olandei din acea vreme. A fost
infiintata, ca urmare, o retea deosebit de ampla de vanzare a
asigurarilor pentru transportul maritim. Ea cuprindea Valparaiso, San
Francisco, Shanghai, Londra, numarand la inceputul secolului XX, 139 de
reprezentante in diferite orase ale lumii.
Dupa cel de al doilea razboi mondial, societatea Nederlanden a continuat
politica sa de extindere pe piata internationala prin achizitionarea
unor societati de asigurare cu situatie economica stabila si cu o buna
reputatie pe piata din Canada, Australia, Belgia si Marea Britanie.
In anul 1963, Nederlanden s-a asociat cu o alta societate de asigurari
Nationale Levensverzekering Bank, specializata in asigurarile de viata
si cu o experienta de 100 de ani in acest domeniu. Sediul acestei
societati se afla la Rotterdam, oras cu o populatie de 10 ori mai mare
decat Zutphen, caracterizat printr-o dinamica economica iesita din
comun, mai ales datorita faptului ca este un oras port. Fondatorii
acestei societati si-au concentrat de la inceput activitatea firmei pe
piata asigurarilor de viata, reprezentand in Olanda cea mai moderna
societate de acest , organizata ca societate pe actiuni si apeland
pentru calcularea primelor de asigurare la principiile actuariale.
Asocierea celor doua societati descrise mai sus a fost stimulata de
formarea CEE in 1957, creandu-se astfel posibilitatea extinderii acestei
grupari puternice dincolo de granitele Olandei. Noua societate a
inceput sa se miste rapid si cu pasi mari spre regiuni extraeuropene.
Astfel, in 1974, ea si-a facut intrarea pe piata americana, cea mai mare
piata de asigurari din lume, achizitionand pachetul majoritar al
societatii Peerless Insurance Co.
Ramura bancara a grupului ING isi are originea in numeroasele fuzionari
ale unor banci cu traditie si vechime cum ar fi Rijkspostpaarbank si
Postchecque en Girodienst care au fuzionat si format Postbank, care la
randul ei a fuzionat cu Nederlandse Middemstandsbank si au creat NMB
Postbank Group, care a devenit in 1991 componenta bancara a Grupului
ING.
In anii care au urmat fuziunii au mai fost facute o serie de alte
achizitii importante care au intarit pozitia grupului pe piata
internationala, cum ar fi banca britanica de investitii Barings in 1995,
compania de asigurari pe viata Equitable of Iowa si Furman Selz pe piata
americana. Preluarea bancii belgiene Banque Brussels Lambert, la
sfarsitul anului 1997, a reprezentat cea mai mare achizitie a unei
companii olandeze de pana acum.
B. Belgia
Investitii in principalele sectoare economice (1997)
In comert si repararea vehiculelor, precum si in bunurile de larg consum
s-au facut investitii brute in active corporale 173,2 miliarde de franci
belgieni, investitii necorporale 10,3 miliarde franci belgieni,
investitii brute corporale/in procente 20,9%.
In transport, depozitare si comunicatii s-au facut investitii brute in
active corporale 182,8 miliarde de franci belgieni, investitii
necorporale 8,2 miliarde de franci belgieni, investitii brute
corporale/in procente 32,3%.
In agentii imobiliare si in firme prestatoare de servicii s-au facut
investitii brute in active corporale 191,8 miliarde de franci belgieni,
investitii necorporale 12,5 miliarde de franci belgieni, investitii
brute corporale/in procente 34,8%.
Serviciile de transport reprezinta specializarea Belgiei.
Transportul aerian (Aeroportul National din Bruxelles) – 1999
nr. de zboruri: sosiri(*1000)=156
nr. de zboruri: plecari(*1000)=156
pasageri sositi(*1000)=9.981
pasageri care pleaca(*1000)=10.025
Transport feroviar - 1998
Calatori(*1000)=145.856
-trafic intern(*1000)=133.923
-trafic international(*1000)=11.934
Calatori - km(min)=7.097
-trafic intern(min)=5.830
-trafic international(min)=1.267
Marfuri(1000t)=60.696
Tone-km transportate(min tkm)=7.600
Transportul rutier de marfuri - 1997
Greutati transportate (1000t)=392.179
Tone-km(min tkm)=44.974
Mass-media – gradul de utilizare a serviciilor mass-media ( in
procente din total populatie, in anii 1997-1998)
Fax 12,3%
GSM 10%
Internet 4,8%
CD 59,8%
Magnetoscop video 72%
PC 34,9%
Folosirea teledistributiei 89,6%
Telefon fix 93,5%
Televiziunea 95,9%
Serviciile de posta(1998)
Trafic postal total (mil. de trimiteri)=3.614
-trafic postal national=3.238
-trafic postal international=1.190
Nr. de oficii postale=1.393
Doua companii din Belgia, respectiv Ziegler si Halbart International
Group au castigat cate un Oscar pentru realizarile din export; Ziegler
ofera clientilor sai o serie de servicii in lantul logisticii:
transport rutier/aerian/maritim international, targuri de comert.
Ziegler este un operator multimodal fiind in masura sa asigure servicii
"end-to-end" si "just-in-time". In ceea ce priveste Halbart
International Group inregistreaza un progres deosebit in tot ceea ce are
legatura cu transportul si distributia de marfuri.
Pe langa serviciile traditionale se dezvolta si altele cum ar fi:
proiectare, consultanta, traduceri. Serviciile oferite sunt variate:
firme de avocatura, agentii de relatii publice, agentii de advertising,
agentii de traduceri, firme de contabilitate. Cele mai multe agentii de
advertising fac parte din societati transnationale.
Serviciile de traducere sunt foarte importante mai ales intr-o tara cu
un numar mare de institutii si companii internationale. Una dintre
companiile de traduceri este Dixit Co, iar Mendez Translations company
este furnizorul numarul 1 de servicii de traducere din Belgia. Grupul
Mendez cu filiale in Paris, Cologne, Madrid si Millan are aproximativ
1400 de clienti in toata lumea si are de-a face cu aproximativ 250000 de
pagini de traduceri pe an.
Dintre firmele care ofera servicii financiare trebuie mentionat COBAC.
Una dintre cele mai mari companii din Belgia este Belgacom, care este un
operator public de telecomunicatii. Este mare nu numai prin valoarea
adugata, ci si prin investitii si numar de angajati.
O alta firma importanta este Bureau Van Dijk, firma de consultanta
pentru afaceri inca din 1970. Se specializeaza in sisteme de informare
pentru companiile din sectorul privat, departamente guvernamentale si
organizatii internationale.
Action-Media & Communication este o companie de audiovizual, ale carei
activitati sunt caracterizate de o tehnologie avansata.
Luxemburg
Este specializat in servicii bancare.
In ultimii ani s-a inregistrat un ritm pozitiv al angajarilor in sfera
HORECA(sectorul hotelier si de restaurante).
Analizand ponderea comunicatiilor in crearea de valoare adaugata,
Luxemburgul se afla printre primele trei state din U.E., comunicatiile
avand o contributie de 3,5%.
Populatia ocupata in servicii din populatia activa ocupata reprezinta
68,82%.
In U.E., singura tara care depaseste nivelul atins de S.U.A. si Japonia
in ceea ce priveste ponderea primelor de asigurare in PNB este
Luxemburg, prima/locuitor fiind de 6226 ECU.
Firme de telecomunicatii din Belgia si Olanda impreuna cu Franta, Italia
si Spania au format o societate mixta "Financial Services Association"
care furnizeaza servicii financiare de specialitate.
4. REGLEMENTAREA TRANZACTIILOR CU SERVICII IN CADRUL ECONOMIILOR
ANALIZATE SI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
Libertatea serviciilor 16/02/1994
Ia in considerare dezvoltarea unei piete unice pentru serviciile
postale.
Trebuie sa se faca eforturi la nivelul Comunitatii pentru a se
imbunatati calitatea serviciilor postale si a eficientei acestora.
Serviciile postale vor fi puse la dispozitie de catre fiecare membru al
U.E. la preturi rezonabile pentru toti consumatorii si cu acces
nediscriminatoriu la serviciul universal.
Liberalizarea pietei serviciilor postale sa fie controlata.
B. Dezvoltarea multilaterala a bancilor 04/06/1994
C.Tranzactii financiare internationale 15/03/1990
Cooperarea monetara si bancara va duce la dezvoltarea tranzactiilor
financiare in interiorul comunitatii si al numarului de operatori care
efectueaza asemenea tranzactii.
Statele membre trebuie sa asigure institutiile care efectueaza
tranzactii financiare.
Informatiile oferite de aceste institutii care tranzactioneaza sa poata
fi intelese si sa fie intotdeauna la dispozitia clientilor.Institutia
trebuie sa-si informeze clientii asupra taxelor percepute si a
comisioanelor, precum si asupra ratei de schimb aplicata.
Siguranta in transporturile maritime 19/07/1978
Articolul 84 al Tratatului Uniunii Economice Europene prevede o politica
comuna, in primul rand pentru transportul pe continent, atat pe uscat,
cat si fluvial. Curtea Europeana de Justitie a decis ca tranportul
aerian si maritim cad sub incidenta regulilor generale de liberalizare a
circulatiei, competitiei, impozitarii si politicilor sociale. Pe baza
articolelor 3 si 74, Parlamentul European a considerat ca eforturile
depuse in legatura cu transportul maritim si aerian nu au fost
suficiente. De aceea, Parlamentul a adoptat o pozitie ferma, creand un
cadru legal adecvat pentru transportul maritim. Prin articolele 85 si
86, care au in vedere transportul maritim international, au fost
recunoscute mai multe porturi comunitare si mai multe tipuri de vase au
intrat sub incidenta regulilor de liberalizare a sreviciilor de
transport maritim intre statele membre, precum si intre statele membre
si alte state.
Codul de Conduita numarul 4057/ 86, care stabileste preturile
transportului maritim in interiorul si in afara comunitatii, face mari
diferente intre preturile aplicate statelor membre si cele aplicate
extracomunitar. De aceea, Consiliul European ia masuri coordonate pentru
integrarea transportului pe plan mondial, pentru a asigura accesul liber
al marfurilor cargo si pentru crearea de noi piete.
E. Conventia internationala pentru siguranta pe mare(SOLAS)
A fost adoptata in iunie 1960, intrata in vigoare la 26 mai 1965. A
existat o alta versiune adoptata la 1 noiembrie 1974, intrata in vigoare
la 25 mai 1980.Aceasta conventie, in toate formele ei, este considerata
drept cea mai importanta dintre toate tratatele internationale privind
securitatea navelor ce transporta marfuri. Prima versiune a fost
adoptata in 1914, a doua in 1929 si a treia in 1948.
Conventia din 1960 a constituit un important pas inainte in ceea ce
priveste modernizarea regulilor si asimilarea progresului tehnic in
acest domeniu al industriei navale. Intentia era de a aduce conventia la
zi, prin amendamente periodice, dar practic aceasta procedura a
amendamentelor s-a dovedit a fi foarte inceata. S-a conturat clar faptul
ca era imposibila asigurarea intrarii in vigoare in timp util a acestor
amendamente.
Conventia din 1974 a fost adoptata ca urmare a intazieri intrarii in
vigoare a amendamentelor. Includea nu numai amendamentele intrate in
vigoare pana atunci, ci si o noua procedura care sa specifice ca
schimbarile trebuie sa intre in vigoare in timp util.
Principalul obiectiv al Conventiei era sa specifice standarde minime
referitoare la constructia navelor, la echipament si alte operatiuni,
toate in concordanta cu oferirea unei anumite sigurante. Statele membre
trebuiau sa dea asigurari ca navele lor vor respecta aceste reglementari
si trebuiau prezentate anumite certificate care sa aduca dovada ca erau
indeplinite conditiile. Exista o prevedere care permitea Guvernelor
tarilor contractante sa efectueze inspectii ale navelor, daca acestea
considerau ca ar putea fi vorba despre neconcordante intre realitate si
prevederile Conventiei. Capitolul I al conventiei cuprinde reglementari
generale, cea mai importanta fiind cea care priveste urmarirea anumitor
tipuri de vase si elaborarea unor documente doveditoare a respectarii
normelor impuse. In acest capitol se include si obligativitatea
realizarii unui control in porturile de destinatie.
F. Conventia privind reglementarile internationale pentru prevenirea
coliziunilor pe mare
A fost adoptata la data de 20 octombrie 1972 si a intrat in vigoare la
15 iulie 1997. A fost menita sa inlocuiasca un regulament care dateaza
din 1960 si care era anexat la Conventia SOLAS.
O inovatie importanta a fost aceea ca au fost recunoscute schemele de
separare a traficului. Navele care se ghideaza dupa aceste scheme vor
trebui sa respecte culoarul prestabilit de trafic, neavand voie sa
treaca peste anumite culoare. Mai sunt prevazute de asemenea mijloace
speciale de iluminare si semnalizare acustica si vizuala.
Si aceasta conventie a fost modificata prin amendamente, mai ales in
ceea ce priveste mijloacele de semnalizare si pozitionarea luminilor.
Bibliografie
HYPERLINK http://www.cia.gov/cia/publications/factbook
http://www.cia.gov/cia/publications/factbook
HYPERLINK http://www.state.gov/www/background_notes
http://www.state.gov/www/background_notes
HYPERLINK http://www.state.gov/www/regions/eur/index.html
http://www.state.gov/www/regions/eur/index.html
HYPERLINK http://www.ita.doc.gov/ita_home
http://www.ita.doc.gov/ita_home
HYPERLINK http://www.usatrade.gov/website/sitesearch.nsf
http://www.usatrade.gov/website/sitesearch.nsf
HYPERLINK http://www.expressindia.com http://www.expressindia.com
PAGE
PAGE 2
ì¥Â`
