Referat Broaste Veninoase

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Broaste Veninoase si de asemenea puteti face Download Referat Broaste veninoase

Citeste fragmente din Referat Broaste Veninoase

Broastele veninoase viu colorate din America tropicala sunt considerate neobisnuite in randul amfibienilor: secreta o otrava din glandele aflate in piele. Aceasta otrava este destul de puternica pentru a provoca o moarte rapida – chiar si a omului. Familia broastelor veninoae are peste 100 de specii impartite in trei genuri. Doar specile a doua grupuri au culoari stralucitoare. –Dendrobates si Phyllobates. Membrii celuilalt gen Colostethus, au de obicei o culoare maro stearsa si au partea inferioara pestrita. Marimea broastelor veninoase variaza de la dimensiuni foarte mici de 15mm pana la o marime medie de 50mm.Multe au o placa mare ca o unghie la varful fiecarui deget al membrelor. Aceste broaste sunt printer cel mai viu colorate animale si petele lor avertizeaza celelalte vietati ca sunt foarte toxice.Coloritul lor acopera intreg spectrul si include fasii roz, galbene , portocalii sau chiar rosii dispuse pe un negru puternic si stralucitorsau maro cu pete de albastru metallic. O specie are coloarea albastru metalizat cu pete albe si negre. Alta are un model compliat de alb si negru pe membrele sale si pe flancuri, iar capul sau este de un rosu aprins. Broastele veninoase se gasesc in padurile tropicale, ele traind in principal printer frunzele cazute la solul padurii, adesea aflanduse in apropierea unor paraie .Majoritatea sunt bune cataratoare si mai multe specii inclusiv Dendrobates arboreus , traiesc in copaci. Broastele acestei specii traiesc la o inaltime de pana la 20m de la sol intr-una dintre multele plante parazite ale familiei ananasului , unde se hranesc cu insecte . Broastele veninoase sunt active ziua si datorita coloratiei lor puternice care le protejaza de pradatori, multe dintre ele se comporta destul de curajos. Sar in frunzisul cazut, ferindu-se in mica masura sau chiar deloc de alte animale. Adesea sunt chiar agresive :masculii pot sa apere un teritoriu luptand cu salbaticie cu intrusii. In perioada de imperechere masculii broastelor de parau din Trinidad si Venezuela se lupta cu masculii rivali, devenind negre ca taciunele in timpul confruntarii. Cel invins isi schimba culoarea in maro la scurt timp dupa ce a fost infrant. Broastele veninoase mature sunt carnivore, ele prinzand insecte mici cu varful limbiilor scurte si lipicioase. Prada lor preferata sunt furnicile si termiteledar comsuma si muste mici lacuste si greieri. Speciile mai mari ale acestor broaste pot chiar sa atace mici nevertebrate vulnerabile care le ies in cale. Comportamentul social interesant al broastei veninoase, considerat cel mai complex dintre comportamentul amfibienilor, este remarcat mai ales in privinta obiceiurilor sale de reproducere. Majoritatea broastelor si broastelor raioase intreprind un minim de curtare, dar masculii si femelele unor specii de broaste raioase mici au fost observate “jucandu-se” impreuna, sarind in toate partile si una spre cealalta. Apoi are loc ceea ce se numeste “amplex cefalic”; masculul isi impinge palmele de barbia sau gatul femelei pentru a o incuraja sa depuna oua. In mod obisnuit masculul apasa corpul femelei. De asemenea este neobisnuit faptul ca broastele veninoase nu depun mii de oua, ca celelalte broaste ci in jur de sase, adesea chiar unu sau doua. De aceea ale trebuie sa faca eforturi mari pentru a se asigura ca din oua vor iesi pui viabili. Toate speciile, chiar si cele arboricole isi depun ouale la nivelul solului- pe sau sub o frunza sau pe o suprafata de pamant pe care au curatat-o inainte cu grija. Masculul fecundeaz ouale si apoi unul dintr parinti (de obicei masculul, dar la unele specii femela) ii incurajeaza sa se catere pe spatele adultului unde ramin atasati printr-o secretie mucilaginoasa care ii va elibera cand vor fii scufundati in apa. De obicei broasca isi transporta puii la o sursa de de apa- adesea un mic parau din padure, iar speciile arboricole la micile ochiuri de apa dintre frunzele arborelui gazda sau in axilele frunzelor altor plante.Acolo se depun mormolocii, fiind in siguranta de pradatori dar neavand nimic de mancare. La multe specii femela depune apoi un singur ou nefecundat in apa pentru a le oferii o sursa de hrana. Ea poate sa se intoarca de multe ori pentru a repeta acest gest- adesea fiind nevoita sa se catere la o inaltime de 15m sau mai mult pentru a face acest gest. La majoritatea speciilor pe masura ce mormolocii se transforma in broscute ei dobandesc treptat coloratia de adult. Specia neagra cu galben, Dendrobates leucomelas este tipic: broastele tinere sunt in cea mai mare parte negre cu o fasie lata galbena in jurul mijlocului; pe masura ce se maturizeaza petele devin tot mai complicate, tot mai multe pete negre interferand cu galbenul care se extinde. OTRAVA MORTALA Majoritatea broastelor si a broastelor raioase produc otrava de diferite grade de toxicitate prin glandele din pielea lor. Secretia otravitoare a broastelor veninoase, pe care indienii americani au folosit-o pentru asi otravi varful sagetilior si al sulitelor, este atat de puternica incat oamenii simt furnicaturi in palma numai tinand in mana unele dintre aceste specii . Cea meai veninoasa este specia Phyllobates Terribilis, intalnita in vestul Columbiei. Avand o culoare galbena sau portocalie aprinsa veninul pe care il produce este de 20 de ori mai toxic decat oricare dintre rudele sale. O broasca din aceast specie produce pana la 1900 micrograme de otrava cu doar 300 de micrograme mai putin decat doza fatala pentru om. Din acest motiv colectarea otravii este o activitate periculoasa si inspaimantatoare pentru amerindieni. Ei atarna broastele deasupra focului, determinandu-le sa devina atat de agitate incat isi elibereaza otrava. Cu o singura picatura din aceasta substanta chimica periculoasa se pot unge 50 de sageti, fiecare avand otrava destula pentru a omora o maimuta. Stiati ca… Avertizarea prin colorit al broastelor veninoase easte comportament “aposematic”? Obiceiul femelei de a depune un ou nefecundat pentru a hranii mormolocii este singurul exemplul, din randul amfibienilor, de asigurare directa a hranei de catre un parinte pentru puii sai? Toxicitatea lor exterema face ca broastele veninoase sa aiba putini dusmani? Insa in regiunea broastei PhYlobates Terribilis exista un sarpe mancator de broaste care pare imun la toxina mortala. 쥁`