Referat Ficus3
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Ficus3 si de asemenea puteti face
Download Referat Ficus3Citeste fragmente din Referat Ficus3
Ficus
Genul Ficus cuprinde 800 de specii tip arbust, arbore sau plantă
căţărătoare, originare din regiunile tropicale şi cele
subtropicale, dar care se adaptează la diferite condiţii. Sunt toate
plante foarte elegante, iar unele se cultivă în apartament pentru
frumuseţea frunzelor deosebit de decorative. Seava conţinută în
toate speciile poate fi iritată şi caustică pentru piele.
Cultivare:
Ficusul se replantează la fiecare doi ani, în aprilie,
utilizând un pământ pentru ghiveci îmbogăţit cu frunze şi humus.
Din aprilie până în septembrie trebuie să fie udat abundent.
Ambientul trebuie menţinut umed prin stropiri regulate, iar în
perioadele cele mai calde chiar zilnic. Mai mult ghiveciul trebui să
fie aÅŸezat pe suporturi pline cu pietriÅŸ ud. ÃŽn perioada de creÅŸtere
se administrează îngrăşăminte cu concentraţie crescută de azot.
Aceste specii iubesc căldura şi nu suferă nici la temperaturi de
peste 24 grade. Necesarul de lumină variază în funcţie de specie:
Ficus elastica şi Ficus benjamina trebuie expuse la lumină bună, în
timp ce Ficus diversifolia (arbust) ÅŸi Ficus pumila iubesc locurile
semiumbroase. Speciile cu frunze lucioase trebuie curăţate periodic cu
o cârpă udă sau cu preparate adecvate. Toamna şi iarna udaţi mai
puţin. Pământul trebuie menţinut umed, dar nu ud, iar planta trebuie
stropită regulat. Menţineţi o temperatură în jurul a 18 grade, dar
nici un caz mai mică decât 15 grade.
Reproducere:
Speciile cu frunze mari ÅŸi rigide, cum sunt Ficus elastica,
Ficus benghalensis şi Ficus iyrata se multiplică prin butaşi
obţinuţi din frunze care păstrează o bucăţică din peţiol şi
care sunt prelevaţi primăvara. Lăsaţi timp de o noapte să se usuce
seva care se exteriorizează la suprafaţa tăieturii, după care
plantaţi într-un amestec de turbă şi nisip în părţi egale,
fixându-l de un beţişor. Menţineţi- timp de 8 săptămâni în
penumbră, la 24 de grade şi udaţii până prind rădăcini. Speciile
căţărătoare sau cele târâtoare aşa cum este Ficus pumila, se
înmulţeşte prin butăşire în timpul perioadei de activitate
vegetală. Alegeţi o tulpină, îndoiţi-o cu delicateţe şi
introduceţi-o în pământ până la punctul de inserţie al primei
frunze. Desprindeţi-o de planta – mamă atunci când va prinde
rădăcini. Speciile tip arbust se reproduc prin butaşi lungi de 10-15
cm prelevaţi din vârfurile ramurilor. Lăsaţi să se zvânte
tăietura timp de o noapte şi plantaţii într-un amestec de pământ
şi nisip în părţi egale, la 21 grade tratându-I la fel ca şi
arbuştii derivaţi din frunze. Unele specii, care în mediul natural
devin arbori adevăraţi, eleganţi, cum este, de exemplu, Ficus
elastica, în ghiveci tind să crească în înălţime, pierzându-şi
treptat frunzele situate la baza tulpinii. Dacă planta devine prea
înaltă şi zgârie tavanul sau dacă este prea desfrunzită aveţi
grijă să o butăşiţi.
Pericole şi precauţii:
Atenţie la modul în care udaţi ficusul. Lipsa apei produce
îngălbenirea şi căderea frunzelor. Excesul de apă provoacă
veştejirea, schimbarea culorii sau căderea frunzelor şi putrezirea
rădăcinilor. Infestarea cu păianjenul roşu se combate crescând
umiditatea ÅŸi stropind planta cu un acid specific. CoÅŸenilele
făinoase şi brune trebuie îndepărtate cu o pensulă înmuiată în
alcool denaturat sau cu un insecticid sistemic.
Specii şi varietăţi Horticole
Ficus benjamina
Exemplare cu o înălţime de 1,5-2 metri sunt destul de frecvente.
Acestea constituie un décor deosebit pentru locuinţe.
Datorită aspectului aerian al tulpinilor, este potrivit pentru
orice tip de locuinţă. Se va pune direct pe pământ, în faţa unei
uşi cu sticlă.
ÃŽngrijire:
Se udă moderat, în perioada de creştere se tratează cu
îngrăşăminte în soluţie, la interval de două săptămâni. Se va
transplanta în perioada de tinereţe la interval regulatîn pământ de
turbă, nisip, bălegar. În cazul în care planta creşte peste
măsură, va fi tăiată la dimensiunile dorite. Prefară locurile
luminoase, dar nu lumina directă a soarelui. În încăperi încălzite
pretinde o umiditate treptată, frunzele vor fi pulverizate cu apă.
Vara pretinde o temperatură de 18-20 grade , iar în vremea de iarnă,
cel puţin 15 grade.
Boli, dăunători:
Începând cu lunile de primăvată poate fi atacată de
păduchi cu scut, de păduchi de frunze şi păianjeni.Trebuie apărată
de curenţi de aer, de schimbările bruşte ale temperaturii, deoarece
acestea pot duce la căderea frunzelor. Ficusul poate fi atacat şi de
ciuperci, provocând pătarea frunzelor şi, în cele din urmă,
căderea lor.
Ficus elastica:
Aceasta este varietatea de ficus cea mai îndrăgită. Are
frunzele groase, lucioase şi netede. Mlădiţele tinere sunt apărate
de nişte frunzuliţe roşii. Poate fi crescută cu succes în spaţiile
închise.
AÅŸezare, mediu:
Este o plantă decorativă, aşezată singular sau cu alte exemplare,
într-o cameră spaţioasă, pe o terasă ori în grădini de iarnă.
Poate fi lăsată în aer liber după- o prealabilă acomodare.
ÃŽngrijire:
Se udă moderat, iar în perioada de iarnă se va avea grijă
la udare, deoarece o udare exagerată poate să producă anumite boli.
În perioada de creştere se va administra îngrăşăminte în
soluţie, la interval de două săptămâni. Dacă vârfurile vor fi
repicate, se va dezvolta o plantă mai ramificată. Frunzele vor fi
şterse cu o cârpă moale, umedă. În luna martie trebuie replantată
în pământ afânat. În anotimpul călduros se va stropi frunzele cu
apă. Are nevoie de lumină multă. Iarna are nevoie de 12 grade C.
Boli, dăunători:
Trebuie evitate mişcările bruşte de temperatură şi curenţii
de aer, deoarece acestea duc la căderea frunzelor. Poate fi atacată
şi de ciuperci, care provoacă pătarea frunzelor şi căderea lor.
Ficus Iyrata:
Este unul dintre ficuÅŸii cei mai prietenoÅŸi, precum ÅŸi unul
dintre cei mai aspectuoşi. Frunzele sunt mari, în formă de liră,
cărnoase, de culoare verde intens. Frunzele nu au codiţă, în schimb
au nervuri foarte pronunţate. Plantele mature produc nişte fructe
asemănătoare cu smochinele.
AÅŸezare, mediu:
Poate fi aşezată singular pe o terasă sau într-o grădină de
iarnă, dar cel mai potrivit este dacă se aşează pe treptele unei
scări interioare.
ÃŽngrijire:
Se udă cu măsură, iar în perioada de iarnă mult mai slab. În
perioada de creştere se vor administra îngrăşăminte în soluţie,
la interval de două săptămâni. Frunzele vor fi pulverizate periodic.
Prin tăiere, se pot obţine ramnificaţii noi, multe. În lunile
aprilie- mai se ca transplanta în pământ afânat. Pretinde 18 grade C
tot timpul . Umiditatea ridicată este un factor important, deci se va
pune ghiveciul pe un strat de pietriÅŸ umed.
Boli, dăunători:
Trebuie ferită de mişcările bruşte de temperatură şi de
curenţii de aer, deoarece provoacă îngălbenirea şi căderea
frunzelor . Frunzele atacate de ciupercă se usucă şi cad.
Ficus pumila sau agăţător:
Este o plantă agăţătoare cu frunzele în formă de inimă,
subţiri şi marginile uşor ondulate. Tulpinile pot ajunge până la o
lungime de câţiva metri. Plantele mature produc rădăcini aeriene pe
traiectul tulpinii. Planta poate fi menţinută sub formă de arbust
dacă I se taie vârfurile.
AÅŸezare, mediu:
Poate fi aşezat la fel de bine într-un coş suspendat, ca şi
condusă pe un stâlp din muşchi de pământ. Muşchiul trebuie
pulverizat periodic cu apă, pentru ca rădăcinile aeriene să se
poată fixa pe el.
ÃŽngrijire:
Se va uda cu regularitate, deoarece uscarea pământului duce la
distrugerea plantei. Este indicat tratamentul cu îngrăşăminte în
soluţie, la interval de două săptămâni. În cazul în care
rădăcinile ar tinde sp crească mai mari decât este vasul, planta va
fi replantată în amestec de turbă cu pământ de flori. Prin tăieri
regulate se va păstra forma dorită. Preferă locurile semiumbroase,
dar răcoroase. Pretinde o umiditate treptată, motiv pentru care se
aşează pe un strat de pietriş umed, iar frunzele vor fi pulverizate
cu regularitate.
Boli, dăunători:
Se va evita schimbarea bruscă a temperaturii şi curentul,
deoarece acestea pot duce la căderea frunzelor. Poate fi atacată de
ciuperci, fenomen ce se manifestă prin apariţia unor adâncituri de
culoare galbenă pe suprafaţa frunzelor. Frenzele atinse puternic de
boală îngălbenesc apoi cad.
ì¥Â