Referat DepozitedegunoaiesisurseledeapadincomunaValeaCalugareasca

Mai jos puteti citi fragmente din Referat DepozitedegunoaiesisurseledeapadincomunaValeaCalugareasca si de asemenea puteti face Download Referat DepozitedegunoaiesisurseledeapadincomunaValeaCalugareasca

Citeste fragmente din Referat DepozitedegunoaiesisurseledeapadincomunaValeaCalugareasca

LUCRARE DE ATESTAT DEPOZITE DE GUNOAIE SI SURSELE DE APA DIN COMUNA VALEA CALUGAREASCA MOTTORII: “ Noi, de fapt avem doua patrii coincidente: o data este patria de pamant si de piatra si inca o data este numele patriei de pamant si de piatra” Nichita Stanescu “In vinul rosu, strugurii par sanii goi ai toamnei care se desbraca rand pe rand de foi” Lucian Blaga “Ideea mea fixa, in zilele de toamna, despletind legende, e ca noi, romanii, suntem de-o stea si de un rasarit cu vita de vie, ca suntem de-o nastere cu vinul” Fanus Neagu CUPRINS CAPITOLUL 1: INTRODUCERE CAPITOLUL 2: CADRUL NATURAL AL COMUNEI VALEA CALUGAREASCA 1.ASEZARE TERITORIALA 1.1 SUPRAFATA ZONEI, FORME DE RELIEF EXISTENTE IN ZONA, APA CURGATOARE DIN ZONA SAU DIN VECINATATE 1.2 ISTORICUL ZONEI, CUM A LUAT NASTERE ZONA 1.3 EVNIMENTE SEMNIFICATIVE CARE S-AU PETRECUT DEALUNGUL ISTORIEI 1.4 PERSONALITATI DIN VALEA CALUGAREASCA: a) ZILOT ROMANUL b)PROFESORUL UNIVERSITAR ATHANASIE BULENCEA (1901-1982) c) OCTAVIAN BELU d) CONSTANTIN CHIRITOIU HAGIUL (1880-1955) 2.OBIECTIVE INDUSTRIALE DE TRADITIE DIN COMUNA VALEA CALUGAREASCA SI IMPORTANTA ACESTORA ASUPRA ECONOMIEI NATIONALE 2.1 INSTITUTUL DE CERCETARE PENTRU VITICULTURA SI VINIFICATIE VALEA CALUGAREASCA 3. OBIECTIVE TURISTICE DIN COMUNA VALEA CALUGAREASCA 3.1 CASA SECIU 3.2 GRUPUL SCOLAR AGRICOL VALEA CALUGAREASCA SAU “UNIVERSITAEA JUBILIARA” 3.3 CRAMA DE LEMN CAPITOLUL 3: IMPACTUL DEPOZITELOR DE GUNOAIE ASUPRA SURSELOR DE APA COMUNALA 1.CLASIFICAREA APELOR DUPA UTILIZARI 2. PRINCIPALELE MATERII POLUATE SI EFECTELE ACESTORA 3. CATEGORII DE DESEURI CE CONTIN IN CANTITATI MARI CUPRU SI FIER SI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA SURSELOR DE APA DIN BAZINUL HIDROGRAFIC TELEAJEAN 4. BOLI ALE METALELOR (CUPRU SI FIER) CARE AFECTEAZA SANATATEA OMULUI 5. FISA DE RECOLTARE A UNEI PROBE DE APA POLUATA CU DESEURI REZULTATE DIN DEPOZITELE DE GUNOAIE 6. DETERMINAREA PROPRIU-ZISA A MICROELEMENTELOR DIN APA: CUPRU: 7. DETERMINAREA PROPRIU-ZISA A MICROELEMENTELOR DIN APA: FIER TOTAL 8. CARE ESTE MODUL DE DEPOZITARE A DESEURILOR SI MODUL IN CARE ACESTEA SUNT VALORIFICATE CAPITOLUL 4: LEGISLATIA MEDIULUI 1. LEGISLATIA NR 246/2001 PRIVIND APROBAREA ORDONANTEI GUVERNULUI NR. 112/2000 PENTRU REGLEMENTAREA PROCESULUI PUBLIC AL STATULUI SI AL UNITATILOR ADMINISTRATIVE TERITORIALE CAPITOLUL 5: DESEURI TRANSFRONTALIERE 1. CONVENTIA DE LA BASEL DIN 22 MARTIE 1989 CAPITOLUL 6: CONCLUZIILE PROIECTULUI CAPITOLUL 7: BIBLIOGRAFIE CAPITOLUL 1 INTRODUCERE “Nici o fiinta de pe pamant nu poate trai fara oxigen, iar oxigenul nu poate exista fara spatii verzi. Pentru a putea trai, omul trebuie sa aiba mare grija sis a acorde o importanta speciala spatiilor verzi. Zilnic mii de metri patrati de padure sunt defrisati. Desi oamenii nu realizeaza, aceste resurse se vor sfarsii intr-o zi. Acest lucru poate fi evitat prin reciclarea deseurilor biologice.” Cand au inceput sa fie constientizate ca problema deseurile? La aceasta intrebare nu se poate da un raspuns clar. Se stie ca inca de la inceputul epocii crestine in Imperiul Roman exista un sistem de salubritate organizat. Dar asa cum s-a imtamplat si cu multe alte realizari valoroase si acestea a fost temporar pierduta in timpul migratilor. Practice existente mult timp ca depozitarea deseurilor in aer liber si arderea lor necontrolata, sunt in mare masura depasite iar eliminarea necontrolata de substante toxice pe calea aerului, a apei si in sol a fost eliminate. Depozitarea necontrolata a deseurilor problematice, respective toxice, a dus in multe locuri la aparitia unor zone care reprezinta un pericol pentru mediu si resursele naturale, precum si pentru sanatatea umana. Cantitatea si natura deseurilor sunt influente de mai multi factori: clima, frecventa de ridicare, gradul de educare a populatiei, nivelul de trai, gradul de urbanizare si industrializare al orasului. Deseurile sunt substante, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activitatile economice, menajere si de consum. Majoritatea activitatile umane reprezinta o sursa de producere a deseurilor. Tipuri de deseuri: 1) deseuri menajere - deseuri provenite din activitatile cosmice si de consum 2) deseuri de productie - deseuri rezultate in urma unor procese tehnologice 3) deseuri periculoase - reprezinta deseurile care sunt periculoase pentru sanatatea populatiei si mediului inconjurator. Din acestea fac parte deseurile toxice si inflamabile, explosive, corozive, infectoasa si altele 4) deseuri animaliere – sunt cele care se formeaza la cresterea si ingrijirea animalelor 5) deseuri de constructii – sunt cele formate la intreprinderile si organizatiile ce extrag si utilizeaza materiale de constructii Categorii de deseuri: 1) reziduri de protectie sau de consum nespecificate la poziitile urmatoare 2) produse in afara specificatiilor tehnice 3) produse cu termenul de valabilitate expirat 4) materiale imprastiate sau distruse intr-un accident, inclusiv orice material, echipament contaminat in urma accidentului 5) materiale contaminate sau impurificate in urma unei actiuni voluntare (de exemplu: reziduuri de la operatiunile de curatare, materiale de ambalare, containere etc) 6) materiale provenite de la constructii, demolarii, amenajari in spatii construite 7) obiecte consumabile si partii ale acestora ( de exemplu: baterii consumate, catalizator epuizati etc) 8) substante devenite improprii utilizari (de exemplu: acizi contaminate, solventi contaminate, amestec de saruri epuizate) 9) reziduuri de la procesele industriale (de exemplu: zguri, blazuri) 10) reziduuri de la procese de combatere a poluarii ( de exemplu: namoluri de scruber, pulberi din filtrele desprafuire, filter uzate) 11) reziduuri de fabricatie / finisare (de exemplu: aschii de la strunjire sau frezare) 12) reziduuri de la extractia si prelucrarea materiilor prime (de exemplu: reziduurile de la exploatarile miniere sau petroliere) 13) materiale contaminate (de exemplu: uleiurii contaminate cu PCB) 14) toate materialele, substantele sau produsele a caror utilizare este interzisa de lege 15) produse pe care detinatorul nu le mai utilizeaza (de exemplu: reziduuri din agricultura, menajere, din birouri, activitati comerciale) 16) materiale, substante sau produse contaminate care rezulta din actiunile de remediere a solului 17) toate materialele, substantele sau produsele incluse in categoriile de mai sus Gestionarea deseurilor are in vedere utilizarea proceselor si metodelor care nu pun in pericol sanatatea populatieie si a mediului, iar autoritatile competente autorizeaza si controleaza activitatile de valorificare si eliminare a deseurilor, urmarind ca acestea: a) sa nu prezinte riscuri pentru sanatatea populatiei si pentru apa, aer, sol, fauna sau vegetatia b) sa nu produca poluare fonica sau miros neplacut c) sa nu afecteze peisajele sau zonele protejate. Depozitarea si eliminarea deseurilor in amplasamentele de prospectiuni geologice sau de exploatari minerale ale zacamintelor subterane vor fi astfel efectuate incat sa nu aduca daune calitatii acestor amplasamente si sa nu provoace daune suplimentare calitatii exploaterii, apelor subterane si piesajului. Importul in Romania de deseuri de orice natura, in stare bruta sau prelucrata, este interzis, cu exceptia anumitor categorii de deseuri ce costituie resurse secundare de materii prime utile, in conformitate cu reglementarile dispuse prin acte normative propuse de autoritatea publica centrala de productie a mediului si aprobate de Guvern. Exportul de deseuri se poate face numai cu respectarea reglementarilor legale in vigoare, cu aprobarea autoritatilor competente deasemenea de tara importatoare, precum si cu respectarea prevederilor conventiilor internationale la care Romania face parte. CAPITOLUL 2 CADRUL NATURAL AL COMUNEI VALEA CALUGAREASCA “Lasam ca testament urmasilor, insufletiti de dorinta de a face cunoscute aceste meleaguri de vis, care ne cheama sa continue si sa intregeasca munca noastra” Profesor dr. Elis Rapeanu 1. ASEZARE TERITORIALA 1.1 SUPRAFATA ZONEI, FORMA DE RELIEF EXISTENTE IN ZONA, APE CURGATOARE DIN ZONA Valea Calugareasca este o comana renumita prin viile si vinurile sale. Ea se intinde atat pe dealuri, cat si pe ses. Pe la poalele dealurilor sale, e strabatuta de drumul national DN 1B. Localitatea incepe inainte de kilometrul 10, venind dinspre Ploiesti spre Buzau si se intinde pana la Albesti, e despartita de cateva sute de metrii de drumul care merge in sus, in stanga spre Urlati, iar in jos in dreapta spre Urziceni. Putem spune ca se afla la doi pasi de Ploiesti si la 75 de kilometri de Bucuresti. Lungimea totala a soselei nationale care strabate comuna este de 7,5 kilometri. Aceasta a fost asfaltata in 1932 de o societate suedeza, pe terasamentul cel vechi: inca din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859 – 1866) se construisera poduri de ciment peste soave. Situata atat in zona colinara, cat si pe campie e o localitate bogata cuprinzand pe dealuri, vii, paduri, fanete, livezi iar la campie lanuri de grau si porumb. Vecinatatile comunei sunt: la est – Albesti Paleologu si Urlati, la nord – Plopu, la sud – Dumbrava, la vest – satul Chitorani si comuna Bucov, Berceni Rafov. Despre dealurile din judetul Prahova, din acestea fac parte si colinele acestei comune, iata ce scrie Gheorghe Niculescu: “ Incadrarea intre regiunea muntoasa, impadurita si mai slab populata si regiunea de campie, cu asezarile compacte si intinse terenuri agricole, dealurile subcarpatice se detaseaza ca un tinut aparte. Peisajul general atrage atentia prin relieful nu prea accidentat, prin vaile largi cu terase, in lungul carora localitatile se tin lant, prin coastele ocupate de livezi de pruni, meri, peri si nuci, vii sau petice de padure. Pe langa relieful primitor, climatul monderat (temperaturi anuale de 8-10 C), lipsit de gerurile muntelui (circa -2 C in ianuarie), dar si de arsita campiilor (18-20 C in iulie), a jucat la timpul sau, un rol favorabil in poluarea dealurilor. Precipitatiile totalizeaza circa 650-950 mm pe an (80-100 mm iulie, 35-45 mm in ianuarie). Zapezile sunt mai putin abundente decat in regiunea de munte, iar stratul de zapada cu grosimi de circa 10 cm spre ses si 50 de cm spre nord, dureaza 60-90 de zile pe an. Dispozitia reliefului si orientarea vailor determina caracterul de adapost al climei. Vanturile au intensitatea in general redusa, iar vaile canalizeaza curentii de aer in lungul lor.” Populatia actuala a comunei este de 10.600 locuitori, ponderea detinand-o adultii si persoanele in varsta, numarul celor de pana la 18 ani este 2.850. Oamenii locuiesc atat in case gospaderesti, mai vechi sau mai noii, cat si in blocuri de locuinte. Prima colonie de blocuri s-a construit in apropiere de “Chimica”, in deceniul al saselea al secolului trecut. Comuna are insa telefonie inca din 1908, acum are o cladire moderna de posta. In comuna exista instalatie de apa curenta si de curand in anumite cartiere, s-a introdus gazul metan. Valea Calugareasca este o comuna mare, ce cuprinde satele: Arva, Coslegi, Darvari, Pantazi, Rachieri, Radila, Schiau, Valea Calugareasca (resedinta), Valea Larga, Valea Mantei, Valea Nicovani, Valea Poienii, Valea Popii, Valea Ursoii si Varfuri (Dosuri). S-ar mai pupae adauga o “vale”: Valea Saraca. Numele vechilor sate si catune Izvorani, Poiana, Cernatesti, Negovani etc. sunt atestate documentar inca din secolul al XV –lea, mai frecvent in secolul al XVI –lea. Are o suprafata totala de 5.500 hectare, din care numai 1.710 hectare arabil. Din punct de vedere geografic, dealurile comunei Valea Calugareasca fac parte din culmea care se intinde intre Bucovel si Buzau. Dum I. Brezeanu face referire la culmea dintre Teleajen si Buzau, din care se lasa mai multe plaiuri catre rasarit (spre Buzau). In regiunea de mijloc a judetului, aceasta culme se desface intr-o multime de dealuri, purtand, in general numele de Dealul Mare. Autorul specifica faptul ca Teleajenul se intalneste la targul Valea Larga cu Telejenul, care la randul lui colecteaza o multime de paraie pe dreapta, dintre care Valea Popii si Facaeanca. Vintila Mihaiescu, intr-un amplu studiu, analizeaza zona subcarpatica, aducand informatii de stricta specialitate, din care deducem specificul peisajului deluros in care se situeaza si comuna Valea Calugareasca. Intre Teleajen si Slanicul Buzaului, se intind subcarpatii Buzaului si Cricovul Sarat. “In estul Teleajenului apar unitati de relief si de peisaj care difera de cele din vestul acestei vai si care justifica deosebirea, in continuare a celui sector, pe care il cuprindem sub numele de Subcarpatii Buzaului, pentru ca evolutia lui morfologica a avut loc, in cea mai mare parte, in cadrul bazinului respectiv. Aici exista totusi o regiune de tranzitie pe care cu greu o putem repartiza fie bazinului din vest, fie celui din est. Este sectorul subcarpatic dezvoltat in bazinul Cricovului Sarat. Pe stanga vaii Teleajanului, intre satele Magurele si Bucov se ridica brusc, pana la 400 m altitudine absoluta ( fata de peste 200 de metri nivelul luncii Teleajenului) micul podis , usor bombat al Bucovului. El se afla in prelungirea spre est a Magurii Tintea tot de peste 400 de m altitudine absoluta si corespunde ultimului fascicul de cute precarpatice spre campie (anticlimatul Boldestilor, coborat axial dincolo de Teleajen si anticlimatul Dosurile, care se afunda spre vest sub Campia Ploiestilor). Despartite printr-un sinclinal larg, urmat de cursul superior al raului Bucovel, cele doua anticlinale bombeaza usor un sector al platformei marginale piemontane (in coltul sud-estic se pastreaza pietrisuri villafranchiene) care intregeste pe o distanta de aproximativ 10 km seria unitatilor structurale caracteristice Subcarpatiilor Muntii Centrale. In estul Teleajenului, asadar se termina aria de coborare maxima din sudul Subcarpatiilor Prahovei.” In aceasta zona este situate Podisul Bucovelului. Deformat de miscarile tectonice cuaternare, acesta ramane totusi “ca o mica individualitate strcturala, originala din punct de vedere morfologic si geografic, inconjurata de depresiuni tectonice; in vest, lasarea axiala spre bazinul Ploiestilor, in sud, aria de subsidenta care se accentueaza spre nord-est spre Siretul de jos, in nord, Depresiunea sinclinara a Podenilor cu cele doua terase ale Teleajanului, din vremea cand acesta deflua spre Cricovul de astazi, iar in est valea tranversala a Cricovului Sarat, mult stramta la trecerea de-a curmezisului ultimului anticlinal. Marin Popescu-Spineni precizeaza ca regiunea Colinelor muntene Dealul Mare – Valea Calugareasca – Valea Teancului cuprinde dealurile de incretire: terenuri calcaroase si de decalcifiere diin Valea Prahovei pana in Valea Milcovului – 15.000 de hectare ce se intind pe 90 de km. in versantul sudic al dealurilor, ocupa altitudini intre 200-300 m, cel mai inalt punct fiind Arionesti 385 m, in Valea Calugareasca. 1.2 ISTORICUL ZONEI, CUM A LUAT NASTERE ZONA FIGURA 1: ISTORICUL ZONEI Specificul acestei comune este meleagurile – zona colinara cu paduri, vii, fanete, livezii, dar si cu campie, cu alte cuvinte, o zona atat de propice vietii omenesti incat poate fi un exemplu elocvent de “gura de Rai”, drumurile sale vechi, viile si vinurile, mosiile manastiresti, cele boieresti de demult si de mai ieri, Combinatu de Vinificatie, Institutul de Cercetarii al Viei si Vinului, Combinatul Chimic redus azi aproape la zero, scolile, bisericile, Liceul de Viticultura etc. O incursiune in istoricul ei confera fiecarui element importanta lui si tot odata demonstreaza impletirea tuturor aspectelor care au contribuit la construirea, definirea, dainuirea si progresul acestei comune. Comuna Valea Calugareasca a facut parte din judetul Sacuieni, situate intre judetele Prahova si Buzau. Constantin Prisnea sustine ca localitatea ar fi purtat chiar numele Sacuieni. In lipsa unor documente care sa ateste exact situarea Secuienilor – localitatea care ar fi dat numele judetului pana in 1864 – este greu de crezut ca multimea acestor dealuri insorite, cu fauna si flora bogate, oferind omului si animalelor conditii prielnice de viata din cele mai vechi timpuri, cu sate rasfirate pe vai, au purtat un singur nume. Tot in cartea lui Constantin Prisnea gasim referiri ale calatorilor straini despre tunutul Sacuienilor: Raichevici il pomeneste in 1788, iar Domenico Sestini, la sfarsitul veacului al XVIII –lea. La desfintarea lui, judetul Secuieni a fost impartit intre judetele Prahova si Buzau. Cum s-a ajuns la denumirea Valea Calugareasca nu e greu de dedus: aceasta sintagma cuprinde doua elemente importante: substantivul “vale” si adjectivul “calugareasca” si cum satele se intindeau pe vai, Calugarenii din documentele slavone a devenit Valea Calugareasca sau Valea Calugarilor, ambele formulari fiind intalnite in traducerile romanesti. Pecetea de Calugareasca e strans legata de prezenta calugarilor, aceste dealuri fiind o “veche vatra de sihastrie romanesca”. Se pare ca, dupa ani de sihastrie, acesti calugarii isi intemeiua familii, fara sa renunte total sa straiele si comportamentul de slujitorii al Domnului (ca dovada ca in acesta comuna se faceau cele mai gustoase mancaruri de post, colive si parastase de pomina). Important este ca asezarile si viile de aici au fost stapanite de prin secolul al XVI –lea de calugarii a trei manastiri: Marginesti, Glovacioc si Snagov. Atestarea documentara a comunei Valea Calagareasca se poate face cu ajutorul documentului emis de Radu de Afumati ( 1522-1523,1524, 1524-1525; 1525-1529) in care se certifica dania Domnului catre Manastirea Snagov a dealului <>. In privinta datei emiterii acestui document, care lipseste, istorici s-au oprit asupra anului 1527, desi, daca am confrunta cu condica Manastirii Snagov, am atestat acest hrisov in 1522. Tot pornind de la documente putem ajunge la concluzia ca satul Valea Calugareasca este tot atat de vechi dar apare in batranele hrisoave domnesti sub denumirea de Cernatesti ( de la antroponimul Cernat plus sufixul “esti” cu valoare posesiva). Astfel, intr-un document emis de Radu cel Mare, datat 20 iulie 1507, reiese ca domnitorul Vlad Calugarul 1481,1482-1495 ar fi dat vornicului Cristian, satul Cernatesti de sud, in schimbul unei jumatati din satul Calinesti. Exista documente in care apar grupate denumiri de locuri invecinate. Astfel, intr-un act datat 24 septembrie 1792, se consemneaza: “Valea Mieilor, Valea Larga si Valea Negovanilor, Valea Humii, Valea Pietrii, Delicelul, Arva si Ursoaia, judetul Sacuieni, volnicie pentru vinaricui si parpar pe seama Manastirii Caldarusani”. In alta parte, pe la 1750, apar Dealul Negovanilor, Dealul Ursoii – langa hotarul Cernatestilor sau la 22 februarie 1799, “Valea Nagovanilor si Schei porunca catre protopopul de Prahova pentru cercetarea hotarelor si starea viilor”. In alt act din Arhiva Mitropoliei Tarii Romanesti, din 23 noiembrie 1767, Valea Calugareasca apare ca facand parte din Dealul Cernatestilor: “Vie pe Valea Calugareasca, Dealul Cernatestilor”. Documentele la care ne-am referit confera dovada vechimii apropiate a asezarii care poarta, astazi, denumirea de Valea Calugereasca 1429. Varsta ei depaseste, credem, cu mult 6 secole. Putem considera de asemenea, ca viile depe aceste dealuri au existat mai inainte, din momentul ce hrisoavele de la sfarsitul secolului al XV –lea si inceputul celui de al XVI –lea precizeaza intarirea unor propietati la “dealul cu viile de la Valea Calugarilor”. Transformarea denumirii Valea Calugarilor in Valea Calugareasca s-a produs in mod firesc, prin evolutia limbii romane: genitivul Calugarilor i-a forma adjectivului Calugareasca, practica obisnuita din timpuri vechi. S-a ajuns, astfel, la denumirea Valea Calugareasca, anticipata, de astfel, inca din secolul al XV –lea, cand, intr-un document, apare expresia “peste Calugarescii toti”. Dupa impartirea administrativa de dupa al II –lea razboi mondial, Valea Calugareasca face parte din regiunea (care ingloba, in mare, si actualele judete Buzau si Targoviste), raionul Ploiesti. Dupa 1967, regiunea se restrange din nou la judetul Prahova, din care face parte si comuna noastra. In legatura cu organizarea administrative a comunei Valea Calugareasca, lucrul interesante se pot citi in lucrarea de licenta a arhitectei Ana Uncu, din 1999, intitulata “Cercetare istorica de arhiva si teren in vederea completarii Planului Urbanistic General al comunei Valea Calugareasca, judetul Prahova cu istoricul localitatii pentru intocmirea unei strategii de conservare a valorilor cultural peisagistice din zona colinara Dealu – Mare”. Se pare ca comuna Valea Calugareasca apare pe harta inca din 1716, cea constituita la Padova destoinicul Constantin Cantacuzino, in care se aminteste de Nicovani, Cernatesti, Valea Larga. Aceste lucruri se regasesc sip e harta ruseasca din 1835. Ce este de remarcat, este faptul ca dupa moartea lui Constantin Brancoveanu (1688-1714), domnitorul Stefan Cantacuzino (1714-1716), incuviintat ca in aceasta zona sa se tina un targ saptamanal, cum spune documentul “cu multe rugaciuni si mijlociri au plecat pe Stefan Voda de au dat volnicie, in cat au si mutat targul la Nicovani spre mosia Sinaii, intrand in hrisov ca sa fie de-a pururea” insa este retras la 21 aprilie 1716. Chiar daca a fost desfiintat, documentele ne spun ca targul se mai tine din cand in cand. Motivul desfintarii acestui targ il constituia concurenta pe care o facea Gherghitei si Ploiestiului, insa nu trebuie uitata importanta acestei zone care facea legatura cu Moldova si care devenise atat de prospera incat putea sa alimenteze necesarul de vin al Brasovului si Bucurestilor. Astfel, documentele ne arata cum brasoveni veniti aici au tinut un comert intens, avand aici crame unde depozitau vinul. Se pare ca si aceasta zona a fost afectata de miscarea lui Tudor Vladimirescu, asa cum ne arata un document, datat 2 mai 1821 emis din Brasov prin care ne spune ca Andrei Nenciulescu vinde lui Nicolae Hogea 8 buti de vin, vanzatorul primind bani in Brasov, cu conditia “daca rebelistii vor fi spart pivnita sau au baut vinul, va da indarat arvune”. 1.3 EVENIMENTE SEMNIFICATIVE CARE S-AU PETRECUT DE-A LUNGUL ISTORIEI Un eveniment important din Valea Calugareasca a fost in 1862, pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza: in guvernul prezidat de Mihail Kogalniceanu, ministru Orbescu, ca exponent al latifundiariilor, s-a opus legii impropietaririi taranilor. Cu aceasta ocazie, s-a tinut chiar un divan ad-hoc chiar in Valea Calugareasca, in casele propietarului Sfintescu, pe mosia caruia lucrau taranii apropiatii de starea de iobagi in aceste case, s-a stabilit, mai aproape de zilele noastre, sediul I.A.S. Un alt eveniment important din Valea Calugareasca este podgoriile de pe dealurile subcarpatice muntenesti, creste odata cu “ Sarbatoarea Vinului”, organizata incepand cu anul 2002 asa cum am aratat in prezentarea generala a acestei asezarii. Este cel mai mare targ al viticultorilor din Dealul Mare, ca podgorie si din tara, la care participa atat firma de profil, cat si producatorii particulari. Are lor in prima saptamana din luna octombrie si cuprinde urmatoarele manifestarii: Expozitie cu vanzare de struguri si vinuri; Sesiune de comunicarii stintifice; Concurs national de vinuri, ce are loc sub egida Oficiului National al Viei si Vinului ( O.N.V.V.) si a Asociatiei Degustarilor Autorizarii din Romania (A.D.A.R.) Spectacole folclorice “Sarbatoarea Vinului” din Valea Calugareasca a deposit si cele mai optimiste asteptari. In cele trei zile de festival, aproape 50.000 de oamenii au pasit pragul targului. Comercianti au vandut peste 30.000 de portii de pastrama, ceva peste 100.000 de mititei, zeci de mii de carnati si 30.000 de litri de vin rubiniu sau alb. Seara, spectacolele foclorice au animat atmosfera. Ne vom reintalni si in anii viitori, cu alte forte, cu alte ideii, cu certitudinea ca “Sarbatoarea Vinului” devine un reper pe harta nationala a manifestarilor de profil, spune Primaria Valea Calugareasca. 1.4 PERSONALITATI DIN VALEA CALUGAREASCA a) ZILOT ROMANUL. Una dintre cela mai mari presonalitati culturale ale timpului, care a avut vie in Valea Calugareasca, este Zilot Romanul. Din materialele consultate, ca e foarte probabil ca stramosii sai (sau unul dintre parintii) sa-si aiba aici radacinile. Zilot Romanul este un carturar misterios care a scris, in versuri si in proza o cronica a anilor 1800-1821. In 1890, Gr. Tocilsecu in comunicari tinute la Academie, sustine ca Zilot Romanul se numeste, de fapt Stefan Fanuta. Din documentele, pe care le descopera, la urmasi, reiese ca numele de familie a lui Zilot era Tataranu (familia Tataranu de astazi),dar el nu se iscalea Tataranu, ca fratele sau, ci fie Stefan Ion, fie Stefan Fanuta (Ion dupa numele tatalui sau, Fanuta dupa mosul sau). Stefan Fanuta sau Zilot Romanul s-a nascut la 27 decembrie 1787. In 1834-1847, Stefan Fanuta a citorit o biserica in Valea Larga din Valea Calugareasca. Biserica era mai veche si avea nevoie de renovari si zugraveli iar Stefan face o lista cu cei care vor sa dea ajutor la repararea cladirii. Satul vechi Valea Larga disparuse, iar biserica la fel din cauza cutremului din 1940. Intelegem, din cele de mai sus ca Zilor Romanul era strans legat de comuna Valea Calugareasca de azi: la Valea Larga avea vii, o casa in care locuia cand se retragea sa scrie sau cand se ducea la culesul viilor si o ctitorie de care se ingrijea. Zilor Romanul moare din cauza unor arsuri grave la 12 noiembrie 1853 si este inmormantat la biserica Negustori. Faptul ca Zilot Romanul folosea chiar si in scris forma palatalizata hinul demonstreaza faptul ca aceasta pronuntie ii era cea mai familiara, ceea ce se constituie intr-un alt argument al originii sale din zona noastra, cel mai probabil actuala comuna Valea Calugareasca. b) PROFESORUL UNIVERSITAR ATHANASIE BULENCEA (1901-1982). Profesorul Athanasie Bulencea a fost ginerele preotului Nae Antonascu, prin casatorie cu Marieta Antonescu, aceasta s-a in Valea Calugareascala 10 mai 1902. a urmat scoala primara in comuna natala, apoi liceul la Ploiesti, unde de altfel cei doi s-au cunoscut. Dupa casatorie, isi indeplinise atributiile de sotie de professor si apoi de director de scoala, de mama, participand si la diverse activitati sociale in cadrul conumei. A murit in Bucuresti la doi ani dupa sotul sau in 1984. Athanasie Bulencea s-a nascut in Basarabia, in comuna Falesti judetul Balti, la 4 ianuarie 1901. la doi ani a ramas orfan de mama avannd o sora mai mare si in frate mai mic. Din a doua casatorie a tatalui, au mai rezultat patru copii. Cand Athanasie implineste 17 ani, ii moare si tatal. Celor 7 frati le-a fost foarte greu dar cele din urma ie s-au spijinit si au reusit sa faca studii superioare. Dupa ce tremina liceul la Balti, a facut Facultatea de Agronomie de la Iasi. Armata o face la Ploiesti unde o cunoaste de domnisoare Marieta Antonescu cu care se casatoreste si se stabileste in Valea Calugareasca in 1924. A fost intai professor, apoi si directoru Scolii de Viticultura pana in 1945, cu o mica intrerupere. Este chemat la Bucuresti, ca inspector general la Directia de Invatamant din cadrul Ministerului Agriculturii si este numit director al acestui department. In 1948 e trimis ca director al scolii de acelasi profil din Odobesti. Aici i se recunosc meritele si e numit profesoe la Facultate de Pomicultura si Viticultura din cadrul Institutului Agronomic din Cluj, unde a ramas profesor pana in 1965, cand se pensioneaza la cerere. A scos in jur de 12 manuale de viticultura pentru scolile de profil, a elaborate sute de lucrari de specialitate risipite prin profil, si prin diverse publicatii. O personalitate recunoscuta si mult apreciata pentru viticulture din partea locului si la nivel national, a fost profesoru Atahasie Bulencea creator de scoala noua si un membru active al generatie de specialisti care si-ua propud sa inlarute neajunsurile viticulturii postfiloxerice. Prin munca si autoritatea lui, Scoala de Viticultura din Valea Calugareasca a fost ridicata la nivelul unei Institutii de Consultanta si de indrumare a practicii Viticole din zona pe calea noului si a progresului. In anul 1965 iese la pensie si isi petrece viata alaturi de sotia sa pana cand moare in anul 1982. c) OCTAVIAN BELU. Sa nascut la 17 februarie 1951, ca ploiestean din mosii-stramosi. Casa parinteasca s-a aflat in “buricul targului” langa Hale. A facut scoala primara la Scoala Elementara nr. 5, a urmat Liceul Alexandru Ioan Cuza de 12 ani, la absolvit in 1970. Si-a studiile la Institutul de Educatie Fizica si Sport in (1970-1974), specialitatea gimnastica. Prin repartitie guvernamentala, e numit profesor de Educatie Fizica la Liceul de Viticultura din Valea Calugareasca. Aici a functionat cu intrerupere de un an (cand si-a satisfacut serviciul militar), in perioada 1974-1980. Isi aminteste cu multa pretuire de colegii, de directorul de atunci, domnul inginer Constantin Ignat. Octavian Belu considera ca liceul din Valea Calugareasca la ajutat ca sa se formeze ca om si ca dascal, l-a ajutat din toate punctele de vedere. Octavian Belu a facut gimnastica de performanta din liceu. Fiind cam inalt pentru a acest sport, s-a straduit mult, persistand in practicarea lui vreo 15 ani. Domnul Matusa ia insuflat dragostea pentru sport in general pentru gimnastica. Antrenoe de gimnastica a devenit in timp ce era profesor la liceul din Valea Calugareasca cu un sfert de enorma mai intai la Clubul Petrolul apoi cu o jumatate de norma. La sfarsitul anului scolar 1979-1980 sa hotarat sa fie numai antrenor si pleaca sa ia imprimire echipa de junioare de la Onesti. A optat de la inceput, ca antrenor, pentru gimnastica feminine pentru ca performantele apar mai repede, in functie de dezvoltarea fizica a fetelor, care e mai timpurie decat cea a baietilor. Octavian Belu tine un discurs despre ce inseamna pentru el comuna Valea Calugareasca: “Valea Calugaresca, un loc minunat, unde m-am format ca om si unde am invatat sa pretuiesc munca. Pentru Valea Calugaresca sa spui cateva cuvinte este mult prea putin. Poate niciodata nu voi avea suficienta civinte si inspiratie necesara sa descriu ce am simtit in fiecare moment trait pe acele meleaguri. O adevarata <> cu oameni buni, frumosi, dornici de comunicare si prietenie. Dascali minunati mi-au indrumat pasii pe un drum pe care nu-l regret pe care voi merge cu linistea celui care face totul sa nu dezamageasca pe cei care si au pus mare nadejde in el. Valea Calugareasca reprezinta inceputul unui vis frumos si locul unde am deschis ochii in viata de dascal. Va multumesc tuturor”. d) CONSTANTIN CHIRITOIU HAGIUL (1880-1955) Constantin Chiritoiu Hagiul facea parte din marea familie a “Chiritoilor” care-si avea pamanturile cu vii si livezi, pe cateva dealuri, in Valea Popii, de la Via Mitropoliei in jos pana la drumeagul care duce la put si la Biserica “Sfantul Nicolae”; si din Valea Popii pana la drumul Chitoranilor numit Valea Orbii. Legenda spune ca unul dintre stramosii ar fi gasit o comoara acolo pana unde nu de mult era o cruce, in via bunicului meu, cruce mutata in cimitirul de langa Biserica cu hramul “Sfanta Paraschiva” din Valea Saraca. Costica Chiritoiu, fara sa aiba, rang de boier,era cel mai bogat din familie, avand vederi largi si inima de filantrop. Averea (vie, padure, livezi, arie, venituri de la compania de petrol care avea o sonda pe pamantul lui) si faptul ca n-a avut copii i-au permis sa-si maturizeze dorinta de a face bine oamenilor. La 23 august 1908 s-a casatorit cu Vasilica Ion Gheorghe. A avut case mari si o intinsa pivnita pe barne “la put”, pe drumeagul care se desparte din Valea Popii, cam la un kilmetru si jumatate de sosea. Plantase pe langa case, in livada din jur, diversi pomi fructiferi adusi din alte locuri, renumit fiind migdalul. Renumele si l-a capatat dupa prima calatorie pe care a facut-o la Sfantul Mormant de la Ierusalim, devenind astfel, Hagiul. Faptul ca a strabatut locurile pe care a calcat talpile Mantuitorului i-au inaltat credinta si convingerea ca e chemat sa faca opera de binefacere Boteza si cununa, inzeztrandu-si finii, de cate ori era solicitat sua auzea ca cineva are nevoie sa fie crestinat. A luat un copil “de suflet” cum se spune la noi, o fetita numita Florica. Spre batranete l-a tras langa el pe fratele mamei sale caruia ii purta numele, cariua i-a ramas cea mai mare parte din avere, pe fata a maritat-o la Ploiesti si a inzestrat-o sotului ei, Vasile Mosneanu. “Unchiul Costica” hagiul, cu trei vizite la Ierusalim, a fost chemat la Domnul in 1955 iar sotia sa a mai trait in casele din Ploiesti inca 34 de ani de vaduvie. Constantin Chiritoiu a construit 24 de puturi, pentru ca din apa lor sa-si potoleasca setae atat oamenii cat si animalele de pe langa casa si care specificau ca au fost ctitorite de Costica Chiritoiu. Costica Chitiroiu si-a construit cavou, care imita o nava, langa biserica din Valea Popii, daramata de cutremurul din 1940, iar cavoul a rezistat si exista si astazi iar in el isi odihneste el insusi oasele si sotia lui. Constantin Chitiroiu a ramas o figura luminoasa nu numai pentru familie, ci pentru multi oamenii care l-au cunoscut. Numele lui a disparut de pe ghizdirile puturilor pe care l-a ctitorit, acoperit de cimentul reparatiilor ulterioare, dar a mai ramas fotografia in care se afla in mijlocul a 24 de perechi pe care le-a cununat in aceeasi zi, a ramas cavoul – singurul pe vreme aceea – pe frontispiciul caruia se mai afla scris “Hagi Constantin Chiritoiu, 1924” 2. OBIECTIVE INDUSTRIALE DE TRADITIE DIN COMUNA VALEA CALUGAREASCA SI IMPORTANTA ACESTORA ASUPRA ECONOMIEI NATIONALE 2.1 INSTITUTUL DE CERCETARE PENTRU VITICULTURA SI VINIFICATIE DIN VALEA CALUGAREASCA “Sunt pepenii pe duca . . . La capat de bostane Troneaza peste ierburi dovlecii dolofani Sta gata-gata mustul sa dantuie-n stacane La Murfatlar, la Valea, Cotesti sau Dragasani” Stefan Filip Ca podgorie colinara, Valea Calugareasca se mandreste cu soiurile sale de vin, care au participat, de mai mult de un secol, la multe expozitii internationale, cucerind laude si premii. Aici s-a infiintat, in deceniul al VI –lea al secolului trecut, Combinatul de Vinificatie si apoi Institutul de Cercetari pentru Vie si Vin (I.C.V.V.) care administreaza o suprafata de 600 de hectare, plantata cu vie, teren concesionat de ADS. Actuala perioada de tranzitie a afectat si soarta viilor; situatia nu s-a limpezit, in asteptarea privatizarilor si a certificatelor de proprietate, lucrurile nu s-au asezat in fagasul lor normal. La acestea se adauga greutatile financiare si intemperiile climatice; totusi, elita viticulturii prahovene ROVIT –cu ale sale vinuri (Merlot, Cabernet, Riesling, Feteasca Neagra etc.), fac cinste tarii la concursurile si expozitiile din tara si din strainatate, obtinand premii si medalii de aur. Institutul de Cercetarii pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugaresca a fost infintat in anul 1967, in scopul coordonarii activitatii de crecetare si extensie in domeniul viticulturii si vinificatiei la nivel national. La infiintarea institutului Acad. Gherasim Constantinescu sublinia “Institutului ii revine marea cinste sa reia nazuintele stramosesti si practica viticulturilor inaintasi si anonimi acumulate de mileni sis a promoveze viticulture si vinificatia pe o noua treapta de dezvoltari” Sediul Institutului se afla in centrul viticol Valea Calugareasca la 12 km est de municipiul Ploiesti, plantatiile viticole ale institutului ocupand zona colinelor subcarpatice cu altitudini cupinse intre 156-320 m, situate in partea stanga a soselei Ploiesti – Buzau si in zona depresionara din dreptul satului Chitorani. Ele sunt amplasate in cea mai mare parte pe versanti cu expozitie sudica, sud-estica, si sud-vestica, a caror panta variaza intre 8 si30% si in mai mica masura pe glacisuri si terasele raului Teleajan. Suprafata actuala se scrie in brosura aparuta in 1968 cuprinde 25.000 de hectare si va trebui sa atinga, in ani urmatori, 40.000 de hectare. Activitatea institutului se desfasoara pe 5 sectii si 5 laboratoare independente. Sectiile erau urmatoarele: genetica si amiliorarea vinului; agrotehnica viticola; multiplicarea vinului; amelioratii viticole; vinificatia. Loboratoarele independente erau: fiziologia si biochimia, tehnologia conservarii strugurilor, protectia vitei de vie, mecanizarea lucrarilor in viticulture si vinificatie si economia si organizarea intreprinderilor vini-viticole. Scopul declarat al institutului era acela de a stabili vocatia viticola a zonei de dealuri, soiurile de vita de vie indigene si straine cele mai potrivite, procedeele de mecanizare a viticulturii pe mari suprafete ale C.A.P. si ale I.A.S. pentru a se obtine productii de calitate superioara destinate consumului intern si exportului. FIGURA 2: INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU VITICULTURA SI VINIFICATIE DIN VALEA CALUGAREASCA. Coditiile climatice din zona sunt favorabile culturii vitei de vie si obtinerii unor productii constante si de calitate superioara. Datele meorologice inregistrate pe un interval de 60 de ani indica un regim termic caracterizat printr-o temperature medie anuala de 10,6 C, o suma a temperaturilor active cuprinse intre 3300 si 3900 C si un numar al zilelor cu temperature medie peste 10 C ce oscileaza intre 175-226. Datorita orientarii sudice a bazinelor, ferite de curentii reci, frecventa temperaturilor minime nocive pentru vita de vie este una cele mai scazute din tara (9%) Resursele heliotermice sunt ridicate, insolatia medie fiind de 2056 de ore, iar precipitatiile depasesc 500 mm anual, cu o repartizare inegala in timpul perioadei de vegetatie a vitei de vie. Aceste resurse climatice au condos la obtinerea unor indicatori ecologici cu valori medii de 2,38 (indicele heliotermic), 1,14 (coeficientul hidrotermic) si 7,5 (indicele bioclimatic al vitei de vie) care subliniaza existenta unor conditii foarte favorabile de cultura a soiurilor de struguri pentru vinuri albe si rosii de calitate superioara. Datorita marii diversitatii biologice (argile levantine, marne, depozite loessoide) si a framantarilor pe care le-a suferit egiunea si teritoriul Institutului se intalneste o gama larga de soiuri reprezentate in principal prin: brune-roscate, brune eumezobazice, vertisoluri, regosoluri, coluvisoluri si soluri antropice (carbonatice si necarbanatice). Ca pondere predominanta sunt soluri antropice, rezultate in urma lucrarilor de trasare si nivelare a versantilor cu panta mai mare de 12-14%, care ocupa in prezent peste 60% din suprafata viticola a Institutului. Majoritatea solurilor prezinta conditii favorabile culturii vitei de vie si obtinerii unor productii de calitate, avand in general o textura luto-argiloasa (30-45% argila) , cu un ph aproape de neutru si o aprovizionare in general buna in humus (2-3%) si elemente minerale utile. Singurele restrictii le prezinta solurile antropice carbonatice si regosolurile carbonatice cu un continut in CaCO3 activ mai mare de 5% pe care semanifesta adesea fenomene de de clorura fero-calcita. Institutul de Cercetarii pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugereasca coordoneaza activitatea de cercetare si extensie in domeniul viticulturi si vinificatiei la nivel national prin intermediul celor 10 statiuni de cercetare viti-vinicola aflate in subordine, care sunt amplasate in principalele podgorii ale tarii (Blaj, Bujoru, Dragasani, Greaca, Iasi Murlfatlar, Minis, Odobesti, Pietroasa, Stefanesti). La nivel zonal Institutul deserveste activitatea viti-vinicola din cadrulpodgoriei Dealul Mare, una dintre cele mai mari podgorii din tara aproximativ (15.000 de hectare), urmarind implementarea celor mai tehnologii de cultura a vitei de vie, de valorificarea a productiei de struguri prin vinificare si de deversificare a gamei de produse viti-vinicole atat in cadrul societatilor viticole si al producatorilor privati din zona de influenta. Activitatea de cercetare stintifica, foarte diversificata si completa a condos in timp la obtinerea unor rezultate valoroase care au fost preluate de catre unitatile de productie viti-vinicola si mai recent si de catre asociatiile viticole si viticultorii privati atat din zona de influenta a institutului cat si la nivel national. In domeniul Ameliorarii vetei de vie rezultate cercetatorilor efectuate s-au concretizat in obtinerea si omologarea a 3 soiuri noi pentru struguri de vin si cu insusirile mixte si a 3 selectii clonale cu carectare superioare de productivitate, calitate si rezistenta la bolile criptogamice: 1) Negru aromat: Soiul a fost obtinut la I.C.V.V Valea Calugareasca prin hibridarea naturala a soiurilor Cabernet Sauvignon, fiind omologat in anul 1987. 2) Purpuriu: A fost obtinut prin hibridare sexuata intre souirile Ceaus alb si Seyve Villard 12375. Este o creatie originala spre deosebire de HPD –urile aflate in cultura mai ales ca nu contine malvina in struguri si vin. 3) Valeria: A fost obtinut prin hibridare sexuata controlata intre elita II -125-16 si si souil Perla de Zala si omologat in anul 1994. Soiul completeaza sentimentul de struguri pentru masa cu matarare timpurie (epocile II – III), este rezistent la boli (mana, fainare, putregai) la seceta si ger. Poate fi folosit si pentru obtinerea de vinuri albe de consum current in gospodariile populatiei si in asociatile agricole. 4) Pinot noir 5VI. Prezinata o greutate mai mare a strugurilor si o productie mai mare de struguri la unitatea de suprafata, comparativ cu media elitelor luate ca martor. Clona a fost inmultita si introdusa pe suprafete mari in podgoria Dealu Mare precum si in centrul viticol Murfatlar. 5) Cabernet Sauvignon 33VI. Prezinta o greutate mai mare a strugurilor si o productie mai mare de struguri la unitatea de suprafata, comparativ cu martorul (Clona Cabernet Sauvignon 7 Dg). Clona a fost inmultita si introdusa pe suprafete mari in podgoria Dealu Mare si in alte areale viticole din tara specializate in producerea vinurilor rosii de calitate superioara. 6) Merlot 8VI. Prezinta o greutate mai mare a strugurilor si o productie mai mare de struguri la unitatea de suprafata, comparativ cu martorul (Merlot populatie). Clona a fost inmultita si introdusa pe suprafete mari in podgoria Dealu Mare si in alte areale viticole din tara specializate in producerea vinurilor rosii de calitate superioara. FIGURA 3: SOIURI DE VINURI. Cercetarile efectuate in domeniul Ecologiei si ecofiziologiei vitei de vie au condus la obtinerea unor rezultate remarcabile cu impact atat asupra viticulturii din zona de influenta a Institutului cat si la nivel national. In acest sens merita meotionate, ca fiind mai importante, urmatoarele rezultate: Elaborarea sistemului informatic al mediului viticol din Romania (MEDVIT) Optimizarea repartizarii in teritoriu a combinatiilor vinifera / parteneri portaltoi Elaborarea fiselor ecofiziologice ale principalelor soiuri vinifera recomandate in Romania Model bazat pe procese fiziologice pnetru simularea recoltelor de struguri la soiul Merlot (SIMVIT) Cercetarile din domeniul Agrocehnicii viticole, menite sa perfectioneze tehnologiile de cultura a vitei de vie au permis solutionarea unor probleme stingente ale viticulturii la nivel zonal si national incepand cu modul de pregatire a terenului pentru infiintarea plantatiilor viticole si finalizand cu solutiile de exploatare eficienta a acestora. In aceste sens putem mentiona: Elaborarea unor solutii moderne de amenajare complexa, la nivel de bazine hidrografice a terenurilor in panta Au fost elaborate 13 tehnologii de cultura a souirilor pentru struguri de masa si vin Au fost elaborate prin modelare matematica nomograme agrochimice pentru optimizarea dozelor de ingrasaminte chimice cu P, K, N Prognozarea momentelor de udare la vita de vie Stabilirea normelor de udare a plantatiilor viticole Crecetarile din domeniul Vinificatiei au condos la obtinerea unor rezultate valoroase privind tehnologiile de vinificare, conditionarea vinurilor si diversificarea gamei de bauturi. In acest sens pot fi mentionate urmatoarele rezultate: Flux tehnologic industrial pentru producerea tipului de vin “Muscat Spumant” Linie tehnologica de vinificare primara pentru elaborarea vinurilor albe de calitate superioare Linie tehnologica de vinificare primara pentru producerea vinurilor rosii de calitate superioara Solutii de rationalizare a operatiunilor tehnologice de conditionare a vinurilor albe, in scopul producerii consumurilor energetice Tehnologie de producere a vinurilor albe de calitate cu insusiri superioare de tipicitate si continut scazut in SO2, prin conditionare si imbuteliere timpurie Masuri tehnologice de elaborare si conditionare adecvate producerii vinurilor rosii cu intensitate coloranta ridicata Valorificarea rezultatelor cercetarii stintifice a cuprins doua aspecte complementare: publicarea si popularizarea acestora si implementarea noilor creatii biologice, a noilor tehnologii, produse si echipamente la unitatile cu profil viti-vinicol din zona de influenta a Institutului sau in acele cazuri chiar la nivel national. 3. OBIECTIVE TURISTICE DIN COMUNA VALEA CALUGAREASCA 3.1 CASA SECIU Situata la o distanta de 15 kmpe soseaua Ploiesti-Valeni-Cheia de la o abatere de numai 5 km, Casa Seciu, in mijlocul viilor, domina o zona de o rara frumusete, unde se imbina in mod armonios salbaticul cu civilizatia autohtona. Cine trece pragul acestui asezamantcu siguranta va reveni pentru ca bucataria Restaurantuluisatisface cele mai pretentioase gusturi: minunatele mancaruri de pasare, porc, peste si vanat sunt stropite din belsug cu vinuri din cele mai renumite podgorii si in special cele din Valea Calugareasca. Restaurantul poseda o capacitate de 400 de locuri la masa, fiind compartimentat in 4 saloane: Ambasador, Popular, Descaresc-Vanatoresc si Clasic, putand gazdui reuniuni familiale deosebite, simpozionate cu teme stintifice, economice, sociale si politice, avand toata instalatiile necesare unor asemenea manifestari. Si dupa o asemenea selectare, odihna binemeritate este rezolvata de cele 30 locuri de cazare in apartamente si garsoniere intim mobilate. “Vizitati-ne, va veti convinge si nu veti regreta!” FIGURA 4: POZA CU CASA SECIU. 3.2 GRUPUL SCOLAR AGRICOL VALEA CALUGAREASCA SAU “UNIVERSITATEA JUBILIARA” In 1907 se infiinteaza o scoala elementara de muncitori specializati in viticultura. Importanta acestor muncitori era cu atat mai mare cu cat, prin pregatirea pe care o capatau in scoala, erau meniti sa reface viile distruse de filosera in anii de dupa 1884. Din “Monagrafia” radactata de regretatul colonel Constantin Ceausu, aflam ca in acel an de inceput, cursurile au avut loc in casa inchiriata (o camera) la locuitorul Gheorghe Boicu. Clasa avea 24 de elevi, dintre care 13 erau din localitate. De sub colbul vremurilor am aflat ca, la 13 septembrie 1907, chiar la deschiderea podgoriei Dealu Mare, se infiinta in casele boierilor Ghinda si Boicu “Scoala Elementara de Viticultura Valea Calugareasca”. In vremea cercetatorilor ulterioare, s-a constatat ca, aici au fost puse bazele intaiului invatamant viticol. Primul directoe al scolii, intre 1907-1911, a fost inginerul Gheorghe Sapunaru (1883-1920). In aceasta perioada se construieste localul de scoala si se planteaza cu vie altoita 1,5 ha. Proprietatea scolii apoi sporeste cu 5 ha. In primavera anului 1908, elevii au altoit 10.000 de vite – fapt mentionat in primul proces-verbal de inspectie, intocmit de inspectorul de specialitate Gheorghe Dutu care concluzioneaza ca “sprijinul acordat organelor superioare scolii recent infiintate” este nul. In urma acestei sesizari in iunie 1908, scoala a fost inspectata de insusi ministrul Spiru Haret, care a facut recomandari si a dat dispozitii benefice scolii. Intre anii 1911-1925, scoala e condusa de agronomul Ioan Simionescu. Incepand cu 1919, aceasta functioneaza sub egida Ministrului Agriculturii. Durata cursului este de 2 ani iar numarul elevilor variaza intre 15-37. In timpul primului razboi mondial, la care a luat parte si tara noastra (intre 1916 – 1918), scoala nu a functionat, din cauza oparatiunilor militare din zona. Localul o fost acupat de nemti, care si-au bagat si caii in incaperi. Aproape totul a fost devastat inclusive arhiva scolii. Din 1918 se iau masurile de refacere a scolii. Programa scolara prevedea un numar de 80 de ore de cursuri teoretice, restul timpului fiind rezervat lucrarilor oractice. Din 1925 pana in 1929, scoala a functionat ca scoala inferioara de agricultura. In 1925, a fost numit ca director profesorul inginer Athanasie Bulencea – un valoros cercetator in domeniul viticulturii. S-a luptat ani de zile pentru a construi scoala de viticultura. S-a bucurat de srijinul savantului Nicolae Iorga. In 1932 a fost introdusa lumina electrica in scoala. In 1936 este inaugurata cladirea destinata locuientei personalului scolii. Scoala propriu-zisa s-a ridicat intre 1936-1938, perioada in care, aproape lunar, face deplasari la Bucuresti, cu mana intinsa dupa fonduri. Scoala veche, construita in 1907, a existat pana la cutremurul din 1977 cand s-a ruinat. La cutremurul din 1940, cazuse casa din curtea scolii, unde locuia directorul cu familia sa si profesorii. In perioada 1933-1937, conform unei sintezepublicate in Monitorul Oficial, Scoala Viticola din Valea Calugareasca este inclusa in randul scolilor viticole de gradul I. In august 1940, prin decizia ministeriala Scoala Viticola Inferioara de Viticultura de gradul I devine Scoala Medie de Vticultura. In aceeasi luna, directorul scolii face demersuri pe langa fabrica “Marasesti” din localitate pentru racordarea retelei electrice la centrala electrica a uzinei. Incepand cu anul 1947, scoala devine Liceul Tehnic Viticol cu durata de 4 ani de studiu. In perioada 1948-1950, scoala il are ca director pe inginerul Constantin Velicu, cel care are marele merit de a adapta liceul la situatia nou create de Reforma Invatamantului din 1948. In 1950, e numit director al liceului inginerul Gheorghe Tarus care se dedica total scolii. Datorita dezbaterilor sale, sunt introduce gaze si apa curenta in cladirile scolii si la bucatarie, se construieste un strand din beton si se amenajeaza o baie cu sali separate pentru baieti si fete. Scoala Medie Tehnica din Valea Calugareasca ajunge printre primele scoli de profil din tara. In 1955, scoala primeste titulara de Centru Scolar Agricol in competenta doua sectiuni: “Scoala Profesionala Viticola” si “Scoala Tehnica de Maistrii Viticoli”. In toamna anului 1962, dupa incheierea procesului de colectivizare, Centrul Scolar Agricol isi schimba, prin decizie ministeriala, titulara in Scoala Medie Horticola cu durata de 4 ani, fara a-si schimba profilul viticol. Din 1966, scoala e condusa timp de 23 de ani, de profesorul inginer Ignat Constantin, de care-si aminteste cu multa pretuire antrenorul federal de gimnastica Octavian Belu. Actualmente liceul poarta denumirea de Grup Scolar Agricol. Azi dupa 100 de ani de truda dascaleasca in slujba agriculturii, scoala noastra se bucura de prestigiu si recunoastere, nu doar la nivel national ci si european – calauzind destine catre viitor. FIGURA 5: POZA CU GRUPUL SCOLAR AGRICOL, VALEA CALUGAREASCA. 3.3 CRAMA DE LEMN Pe Valea Popii, la circa 1 km de sosea, pe un platou dintre vii, a existat un momument de arhitectura taraneasca. E vorba de “Crama de lemn” denumita astfel pentru ce era construita in totalitate din lemn, inclusiv cuiele de prindere a barnelor. A fost construita in 1777 (conform crestaturilor care au existat pe pervazul usii) si servea de crama boierilor Filipesti; fiind situate pe latura vestica a curtii conacului. In prima jumatate a secolului XX, pamanturile au apartinut lui Dumitru S. Nenitescu – fostul ministru al comertului si industriilor – ale carui vii se intindea de la sosea (unde incepe Valea Popii, acolo unde se afla si astazi un turn) pana spre padure in Dosuri. Constructia de barne masive se baza pe o temelie de caramida de epoca. Inceperea de zid a fost adaugata ulterior. Prispa, de dimensiune ample, pentru vremea aceea si chiar si pentru vremea noastra (15 m lungime si 9 m latime), era strajuita de stalpii grosi de stejar, ciopliti cu barda. Stilul arhitectonic, soliditatea constructiei care a atins o vechime de peste doua veacuri, sistemul care a stat la baza alcatuirii ei, i-au determinat de specialisti s-o declare monument de arhitectura. Desi 1970 s-au facut unele consolidari, Crama de lemn vizibila de la sosea, a fost in general lasata in parasire. Napadita de balarii, ajunsa in ruina, a fost demolata. Au ramas imaginele ei in ghidurile turistice si in referirile din literatura de specialitate. Din informatiile de ultima or ape care le detinem de la primarul comunei Niculaie Neagu, renumita Crama de lemn va fi reconstruita, darn u pe locul ei, ci in curtea Institutului de Cercetarii de Viticultura si Vinificatie. CAPITOLUL 3 IMPACTUL DEPOZITELOR DE GUNOAIE ASUPRA SURSELOR DE APA COMUNALA Economia globala a lumii in care traim este pe cale sa depaseasca limita de suportabilitate a pamantului impingand civilizatia din faza timpurie a secolului XXI mai aproape de o posibila prabusire decat a fost vreodata. In preocuparile noastre legate de raporturile trimestriale de profit si de cresterea economica, de la un an la altul am pierdut in vedere amploarea dimensiuni activitatii umane, in raport cu resursele pamantului. Economia in care se arunca foartre mult va fi inlocuita de o economie bazata in mod extensiv pe refolosire si reciclare. Nici o economie oricat de avansata ar fi ea din punct de vedere tehnologic nu poate supravietui colapsului sistemului de mediu pe care se bazeaza. Resursele accumulate pe parcursul a milioanelor de ani sunt astazi consummate intr-o viata de om. Natura are multe limite pe care le descoperim doar atunci cand este prea tarziu. Insa deseurile insa nu trebuie sa fie privite numai ca o problema ele putand fi valorificate ca input-uri intr-o afacere in domeniul reciclarii. Aceasta solutie aducand beneficii atat pe plan economic cat si pentru protectia mediului. Deseurile reprezinta resturi din materiale sau obiecte dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv. Deseurile reprezinta pe de o parte, o problema pentru mediul incanjurator, iar pe de alta parte, o opotunitate in afaceri. In vederea rezolvarii eficiente a acstei probleme, si totodata a demararii unei afaceri profitabile, este evident faptul ca o piata a deseurilor este necesara. Ea se creeaza printr-o simulare a prezentei tuturor actorilor de pe piata de deseurilor si o reglementare precisa a sarcinilor si responsabilitatilor acestora: generatori, valorificatori si firme specializate sa colecteze, pretrateze, transporte si livreze deseuri in conditii controlate. Deseurile se clasifica in: 1) Deseuri menajere reprezinta deseurile provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu acestea. In viata de zi cu zi omului produce o serie de desuri menajere care sunt aruncate in locuri special amenajate si nu le mai foloseste nimeni. Dupa cum se stie, din procesele de productie agricola rezulta o cantitate mare de produse auxiliare refolosibile. Multe dintre acestea au valoarea economica putand fi utilizate ca sursa de biogas (biometan). In vederea obtinerii biogazului, deseurile se amesteca cu cantitati mari microorganisme anaerobe in lipsa completa a aerului. In aceste conditii se dezvolta foarte bine bacteriile care sunt capabile de a transforma deseurile organice in gaz metan si dioxid de carbon. Unele materiale care apparent nu mai sunt folositoare ar putea fi reciclate. De exemplu: materialele din hartie sunt folosite o singura data dupa care sunt aruncate. Dar daca acestea ar fi reciclate nu ar mai fi nevoie sa se consume planta din care iese hartie. Recilarea plasticului are rol in scutirea pamantului de a fi poluat, deoarece materialele din plastic se degradeaza in aproximativ 100 de ani si nu ar mai necesita materialul din care se extrage plasticul. Dupa reciclare plasticul nu isi pierde calitatea, la fel si materialele din sticla si din metal. 2) Deseuri de productie sunt deseuri rezultate in urma unor procese tehnologice (deseuri rezultate de la ICVV cauta) Cantitatile de deseuri de productie generate variaza de la an la an, datorita variatiei activitatilor generatoare de deseuri, a retehnologizarii, a preocuparii crescande de a minimiza cantitatea de deseuri generata. Cantitatea de productie de productie generate annual sunt inregistrate de catre agentii economici, pe baza chestionarelor de ancheta statistica. Aceste date sunt analizate si prelucrate de catre Institutul National de Statistica, impreuna cu Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia Mediului si Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. 3) Deseuri periculoase Principalele activitati generatoare de deseuri periculoase din regiune sunt: industria chimica anorganica, activitatea de transport, activitati agricole, prelucrarea lemnului precum si acoperirile metalice – galvanizari (namoluri cu metale grele). Deseurile periculoase sunt: deseuri toxice in inflamabile, explosive, corozive, infectoase si pot dauna plantelor, omului si animalelor. 4) Deseuri animaliere sunt deseurile care se formeaza de la cresterea si ingrijirea animalelor. 5) Deseuri de constructie sunt deseurile formate de la intreprinderile si organizatiile ce extrag si utilizeaza materiale de constructie, exemple de deseuri de constructie: electrice si electronice, cauciuc si pneuri, de constructii, materiale disparate, hartie si carton, materiale plastice, articole de unica folosinta, sticla, lemn, deseuri incomode nimite gunoi, substante organice, matale si fier, imbracaminte si textile. 6) Deseuri toxice sunt in functie de categorie de tixocitate: a) categoria I- sunt extrem de periculoase (deseuri cu continut de plumb si compusi lui, deseuri de ceanura, unele chimicale si pesticide inutilizabile si interzise) b) categoria II- nocivitate inalta (deseuri cu continut de vanadiu, deseuri petroliere) c) categoria III- nocivitate medie (slamul petrolier, deseuri de la producerea colorantilor, pigmentilor, vopselelor si lacurilor, emulsii si lichide) d) categoria IV- nocivitate redusa (sedimente decantate rezultate din epurarea chimica sau electrocoagularea, materialele uzate, lampile cu mercur) 7) Deseurile agricole Industria nu este singura care genereaza deseuri. Agricultura produce deseuri cu pesticide, ierbicide si materiale folosite la aplicarea lor. Fluoritii reziduali sunt produse secundare ale producerii fertilizatori pe baza de fosfati. Pana si nitrati solubili rezultate in urma folosirii balegarului ca ingrasamant se pot dizolva in apa din panzele freatice si contamina fantanele, cauzand probleme de sanatate. Deseurile menajere solide sunt depozitate la suprafata solului si reprezinta o sursa de poluare continua a mediului (a solului, a apelor de suprafatasi subterane) si a atmosferei cu gazelle de sera, care se formeaza si se degajeaza in urma activitatii microorganismelor anaerobe. Majoritatea populatiei din regiunile rurale nu este familiarizata cu pericolul pe care il prezinta pentru mediu colectarea generala a tuturor deseurilor menajere impreuna cu baligarul si alte deseuri de la cresterea animalelor a celor care contin substante chimice toxice (cutii de vopsele, coloranti, produse chimice pentru prelucrarea plantelor etc) si aruncarea lor pe malurilor rapelor, paraiaselor si in apropiere fantanelor. Populatia rurala nu este constienta de dauna adusa a mediului in caz de gestionare inadecvatia deseurilor. O astfel de gestionare a condus la poluarea esentiala a apelor freatice care sunt principala sursa de apa potabila in localitatile rurale. Deseurile de la cresterea animalelor duc nu numai la poluarea mediului cu nitrati dar si cu diverse bacterii patogene. Poluare cu nitrati a condos la cresterea ombolnavirilor si de hipertensiune inalta, boli ale ficatului, boli aspiratorii acute. Au loc schimbari esentiale ale starii sanatatii copiilor. In teritoriile puternic poluate cu nitrati copii sufera de 10 ori mai frecvent de boli ale ornanelor hematopeice, de 9 ori enemie, de 4,4 ori de boli ale organelor respiratorii, de 11 ori de boli de piele, de 5,5 ori de anomaliicontagenitale si de 18 ori de boli peritonice. Toate acestea date trebuie sa serveasca argumente pent