Referat Provenienta Monedei
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Provenienta Monedei si de asemenea puteti face
Download Referat provenienta monedeiCiteste fragmente din Referat Provenienta Monedei
TEMA: Provenenta monedei
Moneda are un rol semnificativ in viata economica si sociala. Evolutia
monedei, de la concret la abstract, demonstreaza valabilitatea celor
doua acceptiuni date monedei, calitatea sa de marfa si de creanta. In
plus, analiza acestei evolutii va relefia si rolul deosebit al
factorilor subiectivi privind deciziile agentilor economici in legatura
cu destinatia si oportunitatea folosirii monedei.
Apreciind ca, inca din antichitate si pina in vremurile moderne,
mijlocirea schimbului a fost inlesnita de anumite bunuri, economistul
Karl Bucher ridica procesul de aparitie a monedei la un grad de
necesitate a existentei umane.
Moneda apare de timpuriu in istoria societatii umane , fiind prezenta in
tranzactii sub forma unor marfuri obisnuite si foarte variate. Procesul
de schimb in natura , numit trocul a fost prima forma de schimb, el avea
un caracter intimplator , atit in interiorul societatii , cit si cit si
in punctele de contact intre diferite zone . Acest mod de economie se
mai numeste si economie naturala.
Economia naturala este caracterizata de doua mari procese. Primul proces
prevede necesitatile a doi indivizi care doresc reciproc sa efectueze
schimbul unei marfi pe alta. Al doilea proces impune stabilirea unei
egalitati privind valoarea dintre aceste doua marfuri.
Deacea se cerea un etalon de comparare a marfurilor intre ele , un
instrument de schimb , o marfa unica drept intermediar in tranzactii.
Deci locul trocului este luat de o marfa care, pe linga utilizarea sa
normala (ca bun de consum sau de productie), servea drept instrument de
schimb.
Fireste alegerea instrumentului de schimb nu se facea cu totul
intimplator. Practic, este vorba de recunoasterea anumitor avantaje,
reclamate de nevoi locale si limitate care, puteau fi satisfacute de o
marfa oarecare, dar, cu frecventa relativ mare in procesul schimbului.
Pe aceasta treapta istorica banii reprezinta un bun economic si nu
luasera inca forma monetara si deci nu se deosebeau integral de
celelalte bunuri.
Masurarea valorii marfurilor obisnuite va fi posibila prin stabilirea
unui bun in calitate de etalon monetar. Bunul moneda- etalon trebuie sa
fie durabil, pentru a conserva puterea de cumparare. Este necesar sa
fie divizibil pentru a permite efecturea platilor si sa prezinte o
valoare proprie, intrinseca.
Din toate bunurile care intruneau aceste calitati, metalele si aliajele
se impun rapid datorita proprietatilor fizice, perfect adaptate celor
trei functii ale monedei. Potrivit afirmatiilor lui Babilon, "Metalele,
gratie calitatilor lor speciale, au ocupat tot locul, nemailasind
animalelor si celorlalte bunuri decit amintirea traditionala a vechilor
preponderente."
Initial au fost folosite metalele si aliajele comune (cupru, bronz,
fier) ca monede, apoi au aparut metalele pretioase (aurul si argintul).
In lumea orientala, monedele si-au facut aparitia in Mesopotamia si Asia
Mica in sec II i.e.n. in forma initiala de lingouri de cupru si bronz,
mai apoi de argint si aur. Grecia utilizeaza moneda de argint din sec
VII i.e.n. Metalul cintarit si batut in pecete si piese de monede s-a
impus schimburilor ca forma cea mai comoda si evoluata. Metalele,
indeosebi cele pretioase, functionau ca monede, ele fiind utilizate si
pentru alte scopuri. In Egiptul Antic folosirea metalelor sub forma de
bani pentru a masura valoarea bunurilor se facea dupa greutate. In Asia
si Chaldeea argintul era mai raspindit decit aurul. In Siria si
Palestina, instrumentul de schimb, il constituia, atit metalul pretios,
cit si arama, iar la fenicieni, celebri navigatori si negustori din
antichitate se utiliza mari cantitati de metale pretioase sub forma de
bare sau lingouri.
Deci, banii metalici si trecerea lor in evolutie la forme proprii si
precise, monetare a cunoscut un indelung proces, astfel incit, moneda
apare efectiv in viata economica a omenirii si in momentul in care
primeste o forma proprie si care a evaluat o data cu progresul social si
economic al societatii.
Metalele, in general cele pretioase, au fost preferate pentru a fi
folosite in scop monetar – devenind materia monetara prin excelenta,
intru cit acestea prezinta o serie de calitati fizice si chimice.
Avantajele monedei efectuate din metale scumpe sunt urmatoarele:
Sunt putin alternabile in timp fata de alte metale, deoarece nu sunt
supuse coroziei. Aliate cu alte metale ele capata un grad de rezistenta
ridicat inlaturind dificultatile pe care le creaza manipularea lor.
Pot fi divizibile. Acesta este un avataj mare fata de pietrele
pretioase care la rindul lor exprima si ele o valoare ridicata, nefiind
divizibile devin inpropriu scopului monetar.
In conditii asemanatoare de extractie si prelucrare metalului pretios
este identic sub raportul substantei monetare, cel mai mult acesta
difera din punct de vedere al valorii pe care i-au imprimat-o stratul de
roca.
Metalul pretios reprezinta intr-un volum mic o valoare mare ceea ce-l
face apt pentru a indeplini importanta functie de etalon.
Monedele din metal pretios sunt usor transortabile ceea ce reduce sau
exclude total cheltuielile pentru transportul lor.
Metalele de aur sau argint au si privilegiul de a mentine o anumita
constanta in valoarea lor datorata pe o parte duratei indelungate din
punct de vedere fizic si chimic cit si sporului care se adauga de la an
la an stocului existent.
Suportul mai mare sau mai mic care capata caracterul unei protectii a
metalelor pretioase de catre autoritatea statala generate sau de teama
de a nu fi diminuata rezerva potentiala atit de necesara perioadelor
exceptionale, ca de exemplu: seceta, razboaie, etc.
Falsificarea metalelor pretioase este relativ usor de recunoscut de
specialisti dupa greutate, culoare sau alte caracteristici care le
diferentiaza net de alte metale sau bunuri.
Evolutia monedei poate fi divizata pe mai multe perioade, fiecare fiind
caracterizata de anumite particularitati si caracteristici ale monedei.
O prima perioada se caracterizeaza prin mari schimbari politice si
sociale care si-au pus amprenta si pe mutatiile in domeniul monetar.
Aceasta perioada se tine din antichitate pina in secolele XIII-XIV. In
aceasta perioada baterea mondelor era considerata un drept absolut al
puterii regale. O alta caracteristica consta in continua schimbare a
continutului monedei cunoscuta sub denumirea de mutatiuni monetare si
din urma carora se obtineau mari beneficii. Ele constau in modificari
de continut si cantitate ale metalelor monetare, abuzuri in denumirea
monedei in proportia de structura, titlu si mutatii compozite.
Cu inceputul Renasterii, incepind din secolul XIV pina-n secolul XVIII
monedele au suferit numeroase si insemnate transformari pe parcursul
acestei perioade monedele metalice au suferit greutati datorate unor
tehnici insuficient dezvoltate ceea ce a impiedicat dezvoltarea normala
a regimului monetar. Intensificare schimbului intre diferite tari a
generat si schimbul de moneda, se preferau monedele straine chiar daca
nu intruneau conditiile cerute de o moneda "buna", fapt ce intimpina
impotrivirea energica a monarhului.
In aceasta perioada argintul, de pe locul doi pe scara ierarhica a
metalelor pretioase trece pe locul intii, limitind aurul. Rapotul
dintre aceste doua metale era fixat de viata comerciala sau de stat.
Pe la sfirsitul secolului XII, in Europa Occidentala, pentru a limita
pericolul transportului de monede de aur, marii negustori au recurs la
scrisori de schimb, totusi acest mod de plata a luat amploare in
perioada data, adica secolul XVII-XVIII. In locul metalului monetar vor
fi acceptate la plata si alte instrumente si anume: tratatele comerciale
sau efectele de comert.
Tot in aceasta perioada, in Tarile de Jos, Suedia, Regatul Unit isi fac
aparitia biletele de banca si moneda de cont. Emisa de banci , moneda de
hirtie putea fi schimbata oricind de purtator pe moneda de metal la
ghiseile bancii, fiind garantate de rezerva de aur-moneda detinuta de
banca emitenta.
Din secolul al XIX s-a inceput o a treea perioada ce tine pina in
prezent. Expirienta acumulata in etapele precedente a fost folosita din
plin de catre state diferite, organizate pe baze moderne si cu
posibilitati infinit mai mari. Tehnicile monetare , tranzactiile
comerciale cu moneda nationala , promulgarea de legi juridice la care se
adauga mai buna organizare a finantelor publice au contribuit la
consolidarea principiilor monetare, in concordanta cu interesele majore
ale vietii economice. Caracterul ordonat mai bine organizat al politicii
monetare a fost pus in evidenta de progresele in materie din Anglia ,
Tarile de Jos, Franta , Austria, Prusia s. a.
Alte fapte notabile s-au succendat in perioada respectiva: alaturi de
circulatia monedelor metalice , se imput banii de hirtie are loc
extinderea monedei de hirtie sub forma biletelor de banca. Moneda
metalica isi pierde treptat din insemnatate. In tarile occidentale se
mentine totusi monedele metalice.
In a doua jumatate a secolul trecut , dezvoltarea bancilor este la
originea perfectionarilor importante in tehnicile monetare. Noile forme
ale monedei scripturale sunt cecurile si viramentele. Emise de titulari
pe baza unui cont deschis la banca , cecurile acceptate la plata sunt o
forma a monedei scripturale. Ordinul de virament dintr-un cont in altul
va reduce platile la un simplu joc pe hirtie. Aceste transformari a
monedei in moneda de hirtie a determinat aproape total excluderea
aurului si argintului din lista instrumentelor de plata. Nici dupa
restaurarea monetara care a inceput sa se practice din 1924 moneda
metalica nu a mai putut reveni la situatia pe care a ocupat-o dealungul
secolilor ca instrument al circulatiei de marfuri.
Moneda de hirtie si moneda scripturala , ca forme ale monedei- semn sa
impus putin cite putin ca instrumente de plata normale , avind aceleasi
functii si aceeasi valoare ca moneda-marfa. Aceasta mutatie, trecerea de
la moneda-marfa la moneda-semn, permite intelegerea a ceea ce distinge
moneda de celelalte bunuri si anume ca utilitatea monedei in tranzactii
este identica , oricare ar fi forma si valoarea sa intrinseca.
Faptul ca schimbul se intermediaza prin marfa-moneda sau prin
moneda-semn conteaza mai putin , rolul de intermediar fiind la fel de
bine asigurat atit intr-un caz cit si in altul.
Aceasta evolutie a formelor monedei, de la marfa la semn, are trei
consecinte:
statutul sau privat se distribuie din ce in ce mai mult statutului sau
public si care necesita un control adecvat al crearii sale.
costul de productie este mult diminuat.
creste increderea agentilor economici fata de autoritatile monetare
centrale ( pentru moneda de hirtie ) si fata de bancile comerciale (
pentru moneda scripturala).
Apare un moment de rascruce in evolutia monedei. Locul ei este treptat
luat de moneda- semn. Moneda semn va fi cautata nu ca semn in sine, ci
ca bunurile si serviciile care pot fi procurate in schimbul ei. Chiar
daca este pastrata in timp, valoarea monedei-semn provine din faptul ca
poate fi folosita ulterior in aceleasi scopuri. Aparitia si utilizarea
ei , pe scara din ce in ce mai larga , demonstreaza un adevar ce nu
poate fi contestat si anume faptul ca acest instrument monetar are o
importanta componenta conventionala , mai mult sau mai putin
artificiala.
O buna perioada de timp moneda-semn este utilizata in paralel cu moneda
–marfa , aceasta din urma avind rolul principal de instrument monetar.
Este perioada de trecere a monedei de la o forma la alta. Consumul de
munca necesar pentru emiterea monedei-semn este mult mai redus , ea
devenind treptat instrument de plata ideal. Moneda-marfa va fi retrasa
din circulatie si depozitata la bancile eminente de moneda de hirtie.
Astfel , depozitile de bilete de banca intr-un cont la vedere nu
antreneaza aparitia de noi semne monetare , ci doar transformarea
monedei de hirtie in moneda scripturala , cantitatea totala de moneda in
circulatie raminind invariabila. Dimpotriva , crearea de moneda este
rezultatul unor diverse operatiuni bancare, dintre care cea mai
importanta este acordarea de credite. Convertibilitatea bancnotelor in
aur-moneda si apoi in aur-lingouri se va restringe si se va suspenda
definitiv din practica monetara interna dupa anii 1929-1933. In aceasta
perioada de timp evolutia monedei a intrat intr-o etapa noua mai ales
odata cu semnalarea crizei care a cuprins si aurul ca substanta de baza
a sistemului monetar. Metalul galben sa tezaurat la marile banci. A
devenit mult mai convenabil folosirea biletului de banca iar pentru
platile fara numerar- viramentul, cecuri. S-au introdus instrumente de
credit , iar moneda de metal a inceput sa ocupe un loc cu totul secundar
si pentru tranzactii interne si marunte. Cu toate eforturile facute nu
s-a mai putut reveni la vechile etaloane fata de aur.
Al II-lea razboi mondial a zdruncinat si mai mult baza de aur a
sistemelor monetare. Criza cronica a aurului manifestata pina in zilele
noastre se pare ca a detronat metalul monetar de functiile si rolul pe
care l-au ocupat. Pe plan extern continua sa circule metal monetar sub
forma de moneda sau lingouri. Increderea in moneda de hirtie emisa de
alte tari trebuia pregatita si cistigata in timp de factori similari
celor interni. Acest fapt se produce in 1944 si coincide cu momentul
crearii sistemului monetar international prin Acordurile Conferentei
Financiare si Monetare de la Bretton Woods. Mecanismele monetare create
de aceasta conferenta se vor caracteriza prin citeva elemente noi care
vor modifica raportul dintre moneda-marfa si moneda –semn si anume:
moneda-semn, numita valuta , va prelua integral rolul de instrument al
tranzactiilor pe plan international, fiind legata insa de metalul
monetar prin mecanismul convertibilitatii externe. Sistemul va
functiona pe baza etalonului aur-devize (respectiv aur-dolar), dolarul
SUA devenind moneda de rezerva a acestuia. Increderea in moneda
americana se va baza pe garantarea cu aur a dolarilor aflati in circuit
extern de catre Sistemul Rezervelor Federale ale SUA. SRF avea obligatia
sa converteasca in aur sumele in dolari detinute de bancile centrale ale
tarilor membre ale FMI, mecanizmul functionind astfel:
intrind in rezerva monetara a unei tari, dolarul american si alte valute
devin garantia pentru emisiunea de moneda nationala. Deci, in depozitul
bancar, constituit din metalul monetar si titlurile de creanta, sunt
acceptate si valutele (monede nationale ale altor tari) care patrund in
economie ca rezultat al tranzactiilor.
in 1971 se suspenda convertibilitatea externa a dolarului SUA in metalul
monetar, moment care corespunde cu excluderea acestuia de la baza
sistemelor monetare nationale si a celui international. El devine o
marfa obisnuita, alaturindu-se celorlalte bunuri la formarea unui nou
tip de etalon, cel al puterii de cumparare.
Prezentul cuprinde si el, la rindu-i evenimente deosebite si inedite in
privinta monedei-semn. Are loc emisiunea de moneda in context
international de catre FMI sub denumirea DST(Drepturi Speciale de
Tragere) si de catre Sistemul Monetar European (ECU). Aceste monede de
cont se afirma tot mai mult in cadrul mecanismelor monetare actuale,
fiind acceptate in structura rezervelor monetare si utilizate in
multiple operatiuni pe piete monetare si de capital. De asemenea,
spectaculoase progrese realizate in domeniul informatiei au ca efect
disparitia suportului hirtie al monedei scripturale, cartile electronice
de plata si de credit inlocuind progresiv instrumentele clasice
(cecurile).
In sfirsit prezentul ofera si alte motive de reflectie. S-a propus si o
moneda supranationala, respectiv instalarea unui mecanism de compensare
intre bancile centrale, bazat pe o moneda universala.
Concluzie
Moneda care este instrumentul si tehnica de plata reprezinta un domeniu
de pregnanta importanta in desfasurarea operatiunilor economice si
financiare in economia de piata.
Evolutiile in domeniu, care au fost determinate atit de cresterea
considerabila a dimensiunilor fluxului de plati si respectiv de eforturi
organizatorice de a opera cu maxima eficienta, dar si cu tehnologii noi
angajate in domeniu au condus la constituirea unui segment independent
de abordare stiintifica a monedei.
Am incercat in aceasta lucrare sa dau o caracteristica generala a
evolutiei monedei pe parcursul istoriei. Aceasta evolutie fiind strins
legata de progresul comertului, tranzactiilor de bani. Odata cu marirea
arealului relatiilor economice ale unei societati sau chiar a unui grup
de oameni aparte, apare si necesitatea de a utiliza noi tipuri de
moneda, instrumente noi de plata.
Asa cum in epoca primitiva relatiile economice erau limitate la nivel
de ginta, ca moneda servea diferite obiecte din natura sau chiar animale
, odata cu progresul omenirii, cu inceperea comertului si intre popoare
diverite a aparut si necesitatea de a gasi un etalon comun dupa care sa
se orienteze in cadrul acestui comert.
Directiile de evolutie ale monedei erau inlesnirea comoditatii de a fi
transportate, dificultatea de a fi falsificate, insa cea mai esntiala
metamorfoza era faprul ca moneda isi pierdea treptat capacitatea sa de
marfa care poate avea o alta utilizare decit cea de etalon, devenea pur
si simplu un semn pe care era notat cantitatea de bunuri sau servicii
care pot fi cumparate indifirent in ce perioada de timp, deasemenea
putind fi divizat in parti mai mici sau stocate pentru o utilizare mai
anterioara.
Transformarile monedei au loc pina si in zilele noastre , fapt
confirmat de aparitia monedei europene ,EURO. Aceste transformari poarta
un caracter de unificare a sistemelor monetare si financiare ale lumii
la un sistem unic , de un etalon monetar international cum ar fi DST.
ì¥Â`