Referat Sistemul Cardiovascular

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Sistemul Cardiovascular si de asemenea puteti face Download Referat Sistemul cardiovascular

Citeste fragmente din Referat Sistemul Cardiovascular

HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s1" Sistemul cardiovascular   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s2" Alveolele HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s44" Cartilagiul cricoid HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s3" Alveolele pulmonare HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s45" Cartilagiul tiroidian HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s4" Aorta abdominalã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s46" Curba Henle HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s5" Aorta descendentã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s47" Diafragma HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s6" Artera / vena brahiocefalicã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s48" Electrodul stabilizatorului de ritm HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s7" Artera / vena branhialã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s49" Faringele HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s8" Artera / vena carotide externe HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s50" Ficatul HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s9" Artera / vena cubitalã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s51" Ficatul (privire de ansamblu) HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s10" Artera / vena femuralã circumflexã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s52" Grefa HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s11" Artera / vena poplitealã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s53" Impulsurile cardiace HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s12" Artera / vena pulmonarã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s54" Inima;      În interiorul inimii HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s13" Artera / vena radialã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s55" Laringele HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s14" Artera / vena reanalã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s56" Maduva renalã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s15" Artera Arcuate HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s57" Membranele protectoare HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s16" Artera axilarã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s58" Placa ateroscleroticã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s17" Artera dorsalã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s59" Plãmânii (privire de ansamblu) HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s18" Artera fibularã circumflexã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s60" Segmentele plãmânului drept HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s19" Artera genicularã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s61" Septumul intraventricular HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s20" Artera iliacã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s62" Sinusul vertical HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s21" Artera iliacã externã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s63" Stabilizatorii de ritm (privire de ansamblu) HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s22" Artera iliacã internã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s64" Tesutul interstitial HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s23" Artera suprarenalã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s65" Tesuturile arteriale si tesuturile venelor HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s24" Artera tibialã anterioarã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s66" Traheea HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s25" Artera tibialã posterioarã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s67" Valva aorticã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s26" Arterele HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s68" Valva mitralã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s27" Arterele / venele carpiane dorsale HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s69" Valvele arterelor /venelor HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s28" Arterele / venele metatarsiale dorsale HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s70" Valvula tricuspidã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s29" Arterele carotide HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s71" Vena /artera femuralã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s30" Arteriola aferentã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s72" Vena antebranhialã intermediarã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s31" Arteriola eferentã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s73" Vena basilicã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s32" Aterele /venele palmei HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s74" Vena cavã inferioarã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s33" Atriul drept HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s75" Vena cefalicã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s34" Atriul stâng HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/s76" Vena dorsalã internã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s35" Blocul coronarian HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s77" Vena dorsalã superficialã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s36" Bronhiile HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/s78" Vena iliacã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s37" Canalul distal curbat HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s79" Vena iliacã externã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s38" Canalul proxim curbat HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s80" Vena retromandibularã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s39" Capilarele HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s81" Venele HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s40" Capilarele (privire de ansamblu) HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s82" Venele jugulare HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s41" Capsuala Bowman HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s83" Venele Saphenous HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s42" Care este legatura dintre rinichi si sânge HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s84" Venele si arterele abdominale HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s43" Cârja aorticã HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s85" Ventriculele HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Placa ateroscleroticã Colesterolul si grãsimile au o înclinatie naturalã cãtre peretii arteriali si adesea sunt chiar împinse celulele acestora. Pe mãsurã ce cantitatea de grãsime cereste, iau nastere depozitele de grãsimi, care limiteazã deschiderea arterialã. Depozitele de grãsime din artere sunt cunoscute sub numele de "aterosclerozã", denumire folositã si pentru simpla întãrire si îngustare a arterei.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Valvele arterelor /venelor În vreme ce arterele se folosesc de dimensiunile mai mici ale venelor pentru a transporta sângele prin exercitarea presiunii, venele folosesc valve cu un singur sens, controlate de contractii ale muschilor.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Vena antebranhialã intermediarã Aceastã venã colecteazã sângele din partea dorsalã a degetului mare si din zona cotului.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Vena dorsalã superficialã Aceastã venã preia sângele din straturile de piele superficiale ale penisului.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera dorsala Aceastã arterã dreneazã partea dorsalã a penisului.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Vena dorsalã internã Aceastã venã dreneazã suprafata dorsalã profundã a penisului.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Canalul distal curbat Canalul distal curbat este cea mai distal portiune a nefronului si are sarcina de a reabsorbi sodiul, apa si secretiile de potasiu.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Curba Henle Curba Henle reprezintã zona inferioarã extremã si zona medianã a nefronului. Sarcina sa este aceea de a reabsorbi apa, clorurile si sodiul.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Canalul proxim curbat Canalul proxim curbat reprezintã extremitatea canalului tubular al nefronului. Sarcina sa este aceea de a reabsorbi glucoza, aminoacizii, a diferitilor ioni si a apei.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Arteriola eferentã Arteriola eferentã transportã sânge dinspre glomerul. Deoarece are un diametru mai mic decât arteriola aferentã, sângele întâmpinã o oarecare rezistentã, ceea ce determinã rãmânerea unei cantitati de sânge în glomerul, creându-se astfel o presiune crescutã în cavitatea glomerularã.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Arteriola aferentã Aceasta transportã sângele în glomerulii nefronului. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Tesutul interstitial Tesutul interstitial înconjoarã vasele de sânge si se aflã în legaturã cu fiecare celulã si vas al sistemului vascular si limfatic.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera genicularã Acestã arterã (cu ramurile sale - superioarã si inferioarã) vascularizeazã genunchiul si pielea din zona superioarã si medianã a piciorului.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera Arcuate Acestã arterã vascularizeazã laba piciorului si degetele de la picioare.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera suprarenalã Glanda suprarenalã este bogat vascularizatã si este deservitã de o arterã numitã artera suprarenalã. Hormonii secretati de glanda suprarenalã secretã, pãtrund rapid în sânge prin intermediul venei suprarenale, de unde ei sunt transportati cãtre organele cãrora le sunt destinati. Aici hormonii îsi exercitã functia de reglatori ai proceselor de la nivel celular si molecular. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Capilarele (privire de ansamblu) Arterele se divid extrem de mult, ajungându-se astfel la un numar de mai mult de un miliard de capilare, care transportã sângele în tot organismul. Este mai usor de înteles motivul pentru care se ajunge la un asemenea numãr dacã ne gândim cã aceste mici vase de sânge deservesc o suprafatã de 1,000 square miles, suprafatã în care au loc schimburile de gaze, reziduri si substante nutritive dintre sânge si tesuturi. Sângele bogat oxigenat trece din arteriole (acestea sunt niste ramificatii de mai mici dimensiuni ale arterelor) în capilare. Presiunea din interiorul arterelor este de circa cinci ori mai mare decât cea din interiorul venelor. Acestã presiune este cea care forteazã sângele sã pãtrundã în capilare. Desi cantitatea de sânge transportat de cãtre o capilarã este determinatã partial de un mic muschi circular aflat în jurul arteriolelor, absenta acestui muschi si a straturilor de tesut conector permite o mãrire a vitezei cu care se desfasoarã schimburile dintre sânge si tesut. Capilarele sunt locul unde se desfasoarã respiratia internã, sau celularã si sunt responsabile cu aprovizionare cu oxigen a tesuturilor si cu transportarea dioxidului de carbon cãtre vene pentru a fi eliminat de cãtre plãmâni. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Impulsurile cardiace Într-o inimã normalã, nodul sinoatrial este considerat a fi "stabilizatorul" inimii. El se aflã pozitiont în atriul drept. Din nodul sinoatrial pornesc impulsurile care determinã contractiile atriilor si care se resimt apoi si în restul inimii. Dupã ce este resimtit de cãtre atriu, impulsul se propagã mai departe prin nodul atrioventricular cãtre septul inimii. In drumul sãu cãtre zona inferioarã a inimii el determinã contractiile ventricului. Aparitia anomaliilor în tesuturile inimii duce la dereglarea impulsurilor. Corectarea acestei situatii necesitã aparate externe cum ar fi stabilizatorii de ritm, pentru readucearea pulsului la un ritm normal   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Electrodul stabilizatorului de ritm Un stabilizator de ritm are un electrod, care pãtrunde în ventriculul drept si coboarã pânã în zona inferioarã a inimii, acolo unde sunt produse contractiile ventriculare. Impulsul electric generat de cãtre stabilizator determinã contractii rimtice ale inimii. Restul componentelor sunt o baterie si un corp sustinãtor implantate de obicei în straturile de grãsime din zona pieptului.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Stabilizatorii de ritm (privire de ansamblu) Inima este un muschi capabil sã pompeze sângele în continuu de-a lungul întregii vieti. În conditii normale este dupã cum spuneam continuã si regulatã. Din nefericire multe boli si substante chimice pot afecta inima si pot determina modificarea pulsului, situatie cunoscutã sub numele de aritmie. Aritmiile înseamnã cresterea sau scãderea pulsului; în primul caz este vorba despre tahiaritmie, în cel de-al doilea bradyarrhythmias. Majoritatea tahiaritmiilor pot fii controlate cu medicamente corespunzãtoare, sau prin stimularea inimii prin intermediul unui procedeu, numit defibrilatie, care corecteazã pulsul anormal cu ajutorul impulsurilor electrice. Din pãcate în cazul bradyarrhythmias acest procedeu nu este la fel de eficace fiind necesar un aparat care sã reducã ritmul contractiilor la normal, la o ratã care sã permitã aprovizionarea corespunzãtoare a inimii. Unii stabilizatori de ritm monitorizeazã într-un fel activitatea inimii si intrã în actiune doar atunci când ea înceteazã sã mai batã sau în urma unui impuls. Altii trimit impulsuri cãtre inimã si îi impun un ritm constant. Trebuie stiut cã stabilizatoarele pot fi bruiate de cãtre cuptoarele cu microunde a cãror apropiere ar trebui în consecintã sã fie evitatã. Stabilizatoarele de ritm pot fi verificate prin telefon, medicul cardiolog putând sã receptioneze impulsurile lor prin intermediul liniilor telefonice.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Ficatul (privire de ansamblu) Ficatul are doi lobi principali si doi secundari. În partea anterioara lobul drept este separat de lobul mic stâng de catre ligamentul falciform. În partea inferioara lobul caudat se afla pozitionat lânga vena cava inferioara, iar lobul patrat lânga vezica biliara. Ligamentul falciform este formatiunea care mentine ficatul atasat de peretele anterior al abdomenului si diafragma prin intermediul ligamentului coronarian, al carui segment superior este iesit în afara ca si cum ficatul s-ar afla pe punctul de a fi expulzat din diafragma. Ligamentul teres, o ramasita a cordonului ombilical, se prelungeste pe lânga extremitatea libera a ligamentului falciform. Porta ficatului se gaseste în locul unde artera hepatica, vena porta limfatica si formatiunile nervoase patrund în ficat si prin care acesta este parasit de catre canalul hepatic. Desi ficatul este cel mai mare organ intern al organismului, el are o grosime de doar una pâna la doua celule. Aceasta se datoreaza faptului ca epatocitele, sau celulele ficatului, au o grosime de doar una sau doua celule si sunt separate una de alta de largi spatii umplute de catre capilare numite sinusoide. Structura plata a ficatului si permeabilitatea pronuntata a sinusoidelor duc la un contact extrem de strâns al fiecarei hepatocite cu sângele. Placile hepatice sunt organizate în unitati functionale numite lobuli. În mijlocul fiecarui lobul se afla o vena, iar la exteriotrul lui se gasesc ramuri ale venei porte hepatice si ale arterei hepatice, care se deschid în spatii dintre placile hepatice. Sângele arterial si cel transportat de catre vena porta, care contine molecule cu substante nutritive, absorbite în traiectul gastrointestinal, se unesc pe masura ce sângele curge de la periferia lobulului catre vena centrala. Venele centrale ale lobulilor converg pentru a forma doua vene hepatice care transporta sângele de la ficat catre vena cava inferioara. Bila este produsa în ficat de catre hepatocite si sunt secretate în niste canale subtiri, numite canalicule biliare, care se afla în interiorul fiecarei placi hepatice. Canaliculele se varsa în zona periferica în niste canale biliare care la rândul lor se varsa în canale hepatice care elimina bila din ficat. Ca urmare sângele este transportat în sinusoide, iar bila este transportata în directia opusa, astfel încât, în conditii normale, sângele si bila nu se amesteca niciodata în lobulii ficatului. Ciroza, o boala ireversibila a ficatului, distruge un mare numar de lobuli si îi înlocuieste cu un tip de tesut format din hepatocite, formând nodului regenerativi. Ascesti nodului nu au structura normala a tesutului din care este alcatuit ficatul si nu pot, în consecinta, sa faca fata functiilor ce trebuie îndeplinite în mod normal. Aparitia cirozei duce adesea si la aparitia amoniacului din vena porta hepatica în sistemul circulator. Orice boala care ataca celulele ficatului, cum ar fi hepatita virala, sau substantele de origine chimica cu acelasi efect pot provoca scleroza.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Membranele protectoare Arterele si venele au compozitii similare si sunt alcatuite din trei straturi principale. "Membrana intima" este stratul interior atasat de endoteliu. "Membrana medie" este stratul de mijloc, care în artere prezinta un strat suplimentar format de catre muschi, care permite micsorarea sau marirea arterei. Stratul exterior se numeste "membrana adventiva".   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Sinusul vertical "Sinusul vertical" este un canal prin care circulã sângele transportat de cãtre vene în drumul sãu cãtre inimã. Este pozitionat în zona centralã a creierului, unde se deschide în sinusul transversal pe partea opusã celei în care se terminã sinusul sagital superior. Sinusul vertical este aprovizionat cu sânge de cãtre sinusul sagital inferior, de cãtre marea vena cerebralã si de cãtre venele cerebelare superioare.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Capilarele În timpul calatoriei sale prin vene sângele circula în sens invers celui gravitational în majoritatea timpului. Pentru a se reusi mentinerea acestui traseu multe vemne sunt prevazute cu valve care obliga sângele sa circule într-un singur sens. În plus diafragma si muschii bratelor si picioarelor exercita o usoara presine care ajuta la împingerea sângelui înapoi catre inima. Scopul tuturor acestor eforturi este asigurarea necesarului de oxigen si substante nutritive si eliminarea rezidurilor. De fapt se executa un transfer între aceste substante, care are loc la nivelul unor vase de sânge de marime microscopica, ale caror pereti sunt formati din câte o singura celula, numite capilare. Acestea fac legatura dintre ramurile minuscule ale arterelor, numite arteriole, cu venele minuscule, numite venule. Capilarele permit patrunderea substantelor nutritive, a oxigenului si a fluidelor în tesuturi si preiau dioxidul de carbon, si rezidurile pentru a le returna în vene si în sistemul limfatic. Capilarele sunt prezente acolo unde se desfasoara cel mai important proces de la nivelul sistemului circulator: schimbul de substante dintre celule si sânge. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Capsuala Bowman Un rinichi contine aproximativ un million de nefroni (unitatile functionale ale rinichiului) si fiecare dintre acestia este format dintr-un corpuscul renal si dintr-un tubul renal. Un corpuscul renal este alcatuit din manunchiuri de capilare, care formeaza astfel "glomeruli" si dintr-o formatiune cu pereti subtiri, în forma de sac, numita "capsula Bowman", care înconjoara glomerulul. Capsula Bowman este o prelungire aflata la extremitatea închisa a tubului renal. Este compusa din doua starturi de celule: unul interior, care acopera glomerulul si unul exterior, aflat în continuarea celui intern si al carui perete este lipit de tubul renal. Tubul renal se îndeparteaza de capsula Bowman si se contorsioneaza puternic. Segmental contorsionat se numeste "tubul convolut proximal". Câteva dintre tuburile convolute distale se unesc în cortexul renal pentru a forma canalul collector, care la rândul sau patrunde în "maduva renala", devenind din ce în ce mai mare pe masura ce se uneste cu alte canale colectoare, de aici rezultând ceea ce se cheama canalul papilar.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" "Maduva" renala Din punct de vedere al compozitiei, rinichiul este alcatuit dintr-o "maduva" interna si un cortex (învelis) extern. "Maduva" este alcatuita din niste formatiuni conice numite "piramide renale", a caror baza este orientata catre suprafata convexa a richiului, în timp ce vârfurile formeaza papilele renale. Cortexul (învelisul) renal formeaza o crusta împrejurul "maduvei". Tesuturile sale se prelungesc în interiorul "maduvei" printre pirmidele renale, formând "coloane renale". Consistenta granulara a cortexului se datoreaza pozitionarii aleatorii a "nefronilor" (unitatile functionale ale rinichilor), care au o forma tubulara.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Alveolele Alveolele sunt niste saculeti de forma rotunda care se gasesc la capatul bronhiolelor. Oxigenul este inhalat si absorbit în sânge prin peretii fiecarei alveole (care sunt extrem de subtiri), iar dioxidul de carbon parcurge traseul invers pentru a fi eliminat. În fiecare plamân exista circa 300 milioane de alveole. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Segmentele plamânului drept Plamânul drept este compus din trei lobi: lobul superior, cel median si cel inferior. Lobul superior este compus la rândul lui din trei segmente: apical, posterio si anterior. Lobul median este compus din segmentele lateral si median. Lobul inferior se compune segmentul superior, medio-bazal, anterior-bazal, lateral-bazal si posterior-bazal. Lobii plamânului drept sunt vascularizati de catre ramuri ale arterelor si venelor care pornesc din ramura toracica, care la rândul lor pornesc din aorta descendenta. Bronhia este cale de acces a aerului în plamâni. Fiecare plamân are o bronhie principala, care începe de la capatul traheei. Bronhia se divide în bronhi mai mici, cunoscute sub numele de bronhii segmentale, care se divid în bronhiole (vezi Bulbii bronhiali). HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Cartilagiul tiroidian Laringele este compus în primul rând din muschi si cartilagii, care sunt legate între ele prin tesuturi elastice. Cartilagiul tiroidian a fost denumit astfel dupa glanda tiroida care îl acopera în partea inferioara. Acest cartilagiu este formatiunea sub forma de scut care iese în evidenta în partea frontala a gâtului, cunoscuta sub numele de "marul lui Adam". Aceasta protuberanta este mai pronuntata de obicei la barbati, datorita influentei hormonilor sexuali masculini asupra dezvoltarii laringelui. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Cartilagiul cricoid Laringele este compus în primul rând din muschi si cartilagii, legate între ele de tesuturi elastice. Cartilagiul cricoid se afla sub cartilagiul tiroidian si marcheaza cea mai de jos portiune a laringelui. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Septumul intraventricular Ventriculul drept este separat de ventriculul stang prin septumul intraventricular. Acesta are o pozitie înclinata spre dreapta - spate si descrie o curba spre dreapta, înconjurând astfel ventriculul si patrunzând în ventriculul drept. Septumul este în cea mai mare parte gros si musculos, cu exceptia partii superioare care separa vestibulul aortic de partea inferioara a atriului drept si partea superioara a ventricului drept; aceasta parte a septumului este mult mai subtire si are o consistenta fibroasa. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Vena retromandibulara Vena retromandibulara este una dintre venele care depind de venele jugulare, care urca de-a lungul gâtului catre venele fetei.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera / vena carotide externe "Artera carotida externa urca pe partea laterala a capului, ea se ramfica în zona gâtului, a fetei, maxilarului, vârful capului si la baza craniului. Principalele vase de sânge care pornesc din aceasta artrea sunt: (1) "artera tirioda superioara" care se îndreapta catre osul hipoid, laringe si glanda tiroida; (2) "artera linguala" care se îndreapta catre limba, muschii limbii si glandele salivare de sub limba; (3) "artera faciala" care se îndreapta catre faringe, cerul gurii, barbie, buze si nas; (4) "artera occipitala" care se îndreapta catre ceafa si catre diferiti muschi ai gâtului si (5) "artera auriculara posterioara" care se îndreapta catre ureche si zona de deasupra ei. Artera carotida externa se divide în cele din urma în arterele temporala superioara si cea a maxilarului. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Arterele / venele metatarsiale dorsale În vârful piciorului „venele digitale dorsale" transporta sângele catre vena saphenous, comunicând în acelasi timp în spatiile dintre degete cu venele plantar din aceasta zona. Venele dorsale adiacente se unesc formând „venele metatarsiale dorsale". Acestea se unesc deasupra degetelor de la picioare pentru a forma „arcul venos dorsal". Pe talpa piciorului venele superficiale formeaza un "arc venos cutanat" care se extinde de-a lungul radacinilor degetelor si se deschide pe partile laterale ale piciorului în vene mediane si laterale. Arterele dorsale corespunzatoare au un traseu paralel cu al venelor cu acelasi nume. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Arterele / venele carpiane dorsale Ramurile carpiane dorsale ale arterelor radiala si cubitala aprovizioneaza cu sânge ramurile dorsale din zona degetelor, care la rândul lor vascularizeaza zonele laterale ale indexului, degetului mic, inelar si mijlociu. Vasele de sânge dorsale din zona degetelor formeaza împreuna cu ramurile corespunzatoare ale arcului superficial din zona palmei o retea de vase de sânge. Venele dorsale se îndreapta pe un traseu paralel cu cel al arterelor cu acelasi nume catre venele radiala si cubitala. Venele si arterele dorsale mai pot fi gasite si la nivelul picioarelor si sunt responsabile cu vascularizarea vârfului piciorului. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Arterele /venele palmei Arterele profunde ale palmei sunt prelungiri ale arterei cubitale, care se ramifica de deasupra încheieturii. Ele coboara catre mijlocul acesteia, apoi se arcuiesc catre interiorul palmei, în partea ei laterala, fiind însotite de catre ramura profunda a nervului radial împreuna cu care formeaza o retea de nervi si vase de sânge. Aici se unesc cu artera radiala si frmeaza "arcul profund" al palmei în zona superioara a palmei. "Arcul superficial" al palmei este format de obicei din ramura profunda din zona palmei a arterei cubitale care se uneste cu o alta ramura a arterei radiale. Arcul superficial descrie o curba de-a lungul palmei pâna în capatul zonei inferioare a acesteia, deasupra degetelor. El este acoperit de piele muschi si nervi. Din acest arc iau nastere trei artere comune ale palmei, respectiv degetelor. Venele corespunzatoare acestor artere au un traiect paralel cu ele. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera fibulara circumflexa Artera fibulara circumflexa porneste de obicei din capatul superior al arterei tibiale posterioare, dar poate sa porneasca si din artera popliteala sau chiar din artera tibiala anterioara. Ea patrunde în capatul dinspre peroneu al soleus muscle, se rasuceste în jurul capatului peroneului si distribuie sânge de-a lungul muschiului peroneului, care porneste din partea superioara a acestuia. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Valva aortica În momentul în care ventriculul stâng se contracta, valva bicuspida se închide si unica iesire ramâne artera de mari dimensiuni, numita "aorta". Ramurile aortei distribuie sângele în întreg organismul (vezi Cârja Aortica). La baza aortei se afla o "valva aortica" în forma de semiluna care prezinta trei protuberante extrem de subtiri. În momentul în care ventriculul stâng se contracta, ea se deschide pentru a lasa sângele sa paraseasca ventriculul. Când muschiul ventricular se relaxeaza, valva se închide pentru a nu permite sângelui sa se întoarca în ventricul. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Atriul stâng În interior, inima este împartita în patru camere, doua pe partea stânga si doua pe partea dreapta. Camerele superioare, numite "atrii" au peretii relativ subtiri si primesc sângele care se întoarce prin vene. Atriul stâng primeste sânge de la plamâni prin patru "vene pulmonare" - doua pornesc de la plamânul stâng si doua de la cel drept. Sângele trece din atriul stâng în ventriculul stâng prin orificiul atrioventricular, unde se afla o valva. Aceasta valva se numeste "valva bicuspida" si este alcatuita din doua protuberante foarte subtiri. Ea împiedica sângele sa se întoarca din ventricul atriul drept si este fixata de muschii papilari de catre "chordae tendianae".   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera / vena pulmonara Când muschii ce compun peretele ventriculului drept se contracta, se exercita o presiune mai mare asupra sângelui din interior si valvula tricuspida se închide. Ca urmare singura iesire ramâne "traiectul pulmonar", care se divide pentru a forma "arterele pulmonare " stânga si dreapta. La baza traiectului se afla o "valva pulmonara" în forma de semiluna care este formata din trei protuberante foarte subtiri. Acesta valva se deschide în momentul în care se contracta ventriculul drept. Când muschiul ventriculului drept se relaxeaza, sângele porneste în sens invers pe traiectul pulmonar, determinând închiderea valvei, care împiedica astfel întoarcerea sângelui în ventricul. Vena pulmonara are un traiect paralel cu cel al arterei pulmonare si transporta sângele înapoi la inima.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Ventriculele În interior inima este împartita în patru camere, doua pe partea stânga si doua pe partea dreapta. Camerele inferioare, ventriculele, împing sângele din inima catre artere pentru a fi transportat catre diferite zone ale organismului. Peretele ventriculului drept este mult mai subtire decât cel al ventriculului stâng. Din aceasta camera sângele este pompat pe o distanta relativ scurta catre plamâni. Ventriculul stâng trebuie sa pompeze sângele catre toate celelelate zone ale organismului întâmpinând o rezistenta foarte puternica si de aceea este necesar ca peretii sai sa fie mai grosi.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Valvula tricuspida Orificiul "atrioventricular" dintre atriul si ventriculul drept este supravegheat de o "valvula tricuspida", care este alcatuita din trei protuberante extrem de subtiri. Aceasta valvula permite trecerea sângelui din atriul drept in ventriculul drept si îl împiedica sa se întoarca. Cele trei protuberante se dau la o parte atunci când presiunea este exercitata dinspre atrium si se inchid atunci când presiunea este exercitata dinspre ventricul. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Atriul drept În interior inima este împartita în patru camere, doua pe partea stânga si doua pe partea dreapta. Camerele superioare, numite "atrii" au peretii relativ subtiri si primesc sângele care se întoarce prin vene. Atriul drept primeste sângele transportat de doua vene principale; vena cava superioara si vena cava inferioara. Aceste vene aduc sânge sarac în oxigen din diferite zone ale organismului. O vena mai mica, numita "sinusul coronarian" transporta si ea sânge catre atriul drept prin peretele inimii. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Arterele În interior inima este împartita în patru camere, doua pe partea stânga si doua pe partea dreapta. Camerele superioare, numite "atrii" au peretii relativ subtiri si primesc sângele care se întoarce prin vene. Camerele inferioare, ventriculele, împing sângele din inima catre artere pentru a fi transportat catre diferite zone ale organismului. Arterele sunt vase elastice si rezistente capabile sa transporte sângele pompat de catre inima cu presiune foarte puternica. Arterele se ramifica în vase de sânge din ce în ce mai subtiri pâna când iau nastere "arteriolele" si "capilarele". Traiectul arterelor este paralel cu cel al venelor care transporta sângele înapoi la inima si poarta de obicei acelasi nume cu cel al arterelor pe care le însotesc. De exemplu artera renala este paralela cu vena renala, artera iliaca comuna este paralela cu vena iliaca comuna si asa mai departe.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera tibiala posterioara La capatul ei inferior artera popliteala se desparte sub genunchi în artera tibiala anterioara si posterioara. Artera tibiala posterioara, cea mai mare dintre cele doua, coboara pe sub muschiul gambei si se ramifica în vase de sânge care vascularizeaza pielea, muschii si alte tesuturi ale zonei inferioare a piciorului. Unele dintre aceste vase se întrepatrund cu retelele nervoase din spatele genunchiului si din jurul gleznei. Cea mai mare ramura a arterei tibiale posterioare este "artera peroneala", care coboara de-a lungul peroneului si se alatura retelei nervoase din jurul gleznei. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera tibiala anterioara La capatul ei inferior artera popliteala se desparte sub genunchi în artera tibiala anterioara si posterioara. Artera tibiala anterioara coboara de-a lungul tibiei si peroneului si se ramifica în artere mai mici care iriga pielea si muschii din zona inferioara a piciorului. Ea mai comunica si cu reteaua nervoasa din zona genunchiului si cu o alta retea din jurul gleznei. Acest vas de sânge se continua în laba piciorului si în degete. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera / vena popliteala În momentul în care artera femurala ajunge în spatiul din spatele genunchiului preia numele de artera popliteala. Ramuri ale acestei artere vascularizeaza genunchiul si muschii coapsei si ai gambei. Multe dintre ramurile sale se alatura retelei nervoase a genunchiului pentru a putea oferi cai alternative de circulatie a sângelui în cazul unei blocari a arterelor. Vena popliteala corespunzatoare se îndreapta catre inima pe un traseu paralel cu cel al arterei.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Vena /artera femurala Artera femurala, care trece destul de aproape de suprafata partii superioare a coapselor se divide în ramuri mai mici pentru a vasculariza muschii si tesuturile superficiale ale coapsei. Ele mai deservesc si pielea vintrelor si peretele abdominal inferior. Ramurile importante ale arterei femurale sunt: (1) artera iliaca superficiala, care se îndreapta catre nodulii limfatici si pielea din zona vintrelor; (2) artera epigastrica superficiala, care se îndreapta catre pielea peretelui abdominal; (3) arterele genitale superficiala si profunda externa, care se îndreapta catre pielea zonei inferioare a abdomenului si organele genitale externe; (4) artera femurala profunda, care este cea mai mare ramura a arterei femurale si vascularizeaza soldul si diferiti muschi ai coapsei si (5) artera geniculara profunda, care se îndreapta catre capatul celor mai de jos muschi ai coapsei si catre retele de nervii din jurul genunchiului. Vena femurala corespunzatoare se îndreapta catre inima pe un traseu paralel cu cel al arterei. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera iliaca externa Aorta abdominala se divide pentru a forma "arterele iliace comune" în partea inferioara a abdomenului. Care vascularizeaza organele din zona pelviana, zona feselor si picioarele. Fiecare dintre aceste doua artere urmeaza un scurt traseu desecendent dupa care se divid în câte o ramura interna si externa. Artera iliaca externa este principalul vascularizator al picioarelor. Ea coboara de-a lungul marginii pelvisului si se divide în doua ramuri mari - "artera epigastrica inferioara" si "artera circumflexa profunda". Acestea vascularizeaza muschii si pielea din zona peretelui abdominal inferior. Artera iliaca externa trece pe sub ligamentul inghinal catre zona inferioara a abdomenului unde devine artera femurala. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera iliaca interna Aorta abdominala se divide pentru a forma "arterele iliace comune" în partea inferioara a abdomenului. Care vascularizeaza organele din zona pelviana, zona feselor si picioarele. Fiecare dintre aceste doua artere urmeaza un scurt traseu desecendent dupa care se divid în câte o ramura interna si externa. Artera iliaca interna se divide în mai multe ramuri care vascularizeaza muschii pelvieni, fesieri si organele genitale externe. Câteva dintre cele mai importante ramuri ale acestui vas de sânge sunt: (1) artera ilio-lombara, care se îndreapta catre osul ilion si muschii spatelui; (2) arterele fesiere superioara si inferioara care se îndreapta catre muschii si pielea feselor si catre muschii pelvieni; (3) artera genitala interna care se îndreapta catre canalul de alimentare, organele genitale externe si sold; (4) arterele vezicale superioara si inferioara, care se îndreapta catre vezica urinara, glandele mamare si la barbati catre prostata; (5) artera medie rectala care se îndreapta catre rect si (6) artera uterina care se îndreapta catre uter si vagin la femei HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera / vena radiala În interiorul cotului artera branhiala se divide într-o artera cubitala si o artera radiala. Artera radiala, care este o prelungire a arterei branhiale coboara de-a lungul laturii radiale a antebratului catre încheietura. Pe masura ce se apropie de încheietura începe sa urce catre suprafata, fiind din acesta cauza un vas potrivit pentru luarea pulsului. În zona încheieturii arterele cubitala si radiala se unesc formând o retea de vase care vascularizeaza încheietura, palma si degetele. Vena radiala corespunzatoare se îndreapta catre inima pe un traseu paralel cu cel al arterei. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera / vena cubitala În interiorul cotului artera branhiala se divide într-o artera cubitala si o artera radiala. Artera cubitala coboara pe lânga osul cubitus de-a lungul antebratului pâna la încheietura. Unele ramuri vascularizeza zona din jurul cotului, în timp ce altele vascularizeaza muschiul flexor si muschiul extensor din partea inferioara a bratului. În zona încheieturii arterele cubitala si radiala se unesc formând o retea de vase care vascularizeaza încheietura palma si degetele. Vena cubitala corespunzatoare se îndreapta catre inima pe un traseu paralel cu cel al arterei. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera / vena branhiala Artera branhiala porneste din artera axilara si coboara de-a lungul humerusului pâna la nivelul cotului. Din ea ia nastere „artera branhiala profunda" care descrie o curba prin spatele humerusului pentru a vasculariza muschiul triceps. Ramuri mai scurte patrund în diferiti muschi din partea frontala a bratului, iar altele coboara de o parte si de alta a cotului pentru a se uni cu arterele din antebrate. Vena branhiala corespunzatoare se îndreapta catre inima pe un traseu paralel cu cel al arterei. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera axilara Artera axilara deserveste vase de sânge care se îndreapta catre regiunea axilara (aflata la sub - brat) si peretele pieptului, incluzând pielea si umarul, parti ale glandelor mamare, capatul superior al humerusului (osul umarului), încheietura umarului si diferiti muschi ai spatelui, umarului si pieptului. În momentul in care vasele parasesc zona axilara ia nastere artera branhiala HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera / vena reanala Arterele renale se desprind în lateral din aorta abdominala, patrunzând în rinichi. Fiecare artera se divide apoi în multiple ramuri în interiorul tesuturilor rinichiului. Venele renale ies din rinichi si se îndreapta catre vena cava inferioara. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Aorta descendenta Desi aorta descendenta este pozitionata în stânga zonei mediane a corpului, ea coboara treptat pâna în fata coloanei vertebrale, la stânga celei de-a douasprezecea vertebre toracice. Segmentul aortei descendente de deasupra diafragmei se numeste "aorta toracica" si se ramifica în peretele toracic. Aceste ramuri, arterele bronhiala, pericardala si a esofagului vascularizeaza organele al caror nume îl poarta. Sub diafragma aorta descendenta devine "aorta abdominala" care se ramifica la rândul ei catre peretele abdominal si diferitele tesuturi si organe din abdomen. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera / vena brahiocefalica Artera brahiocefalica vascularizeaza tesuturile creierului si ale capului. Ea este prima ramura a cârjei aortice si urca pâna undeva în zona în care se unesc sternul si clavicula dreapta. Aici se divide, dând nastere "arterei carotide comune" care transporta sângele în partea dreapta a gâtului si a capului si "arterei subclaviculare", care se îndreapta catre bratul drept. Unele ramuri ale arterei subclaviculare vascularizeaza portiuni ale umarului, gâtului si capului. Vena brahiocefalica preia de la vena subclaviculara sângele din aceasta parte a organismului si îl transporta înapoi la inima. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Cârja aortica Aorta este cea mai mare artera din organsim. Ea urca din ventriculul stâng, se arcuieste spre stânga pe deasupra inimii si coboara chiar în fata coloanei vertebrale. Primul segment al aortei este "aorta ascendenta" care se ramifica în "cârja aortica". Din aceasta pornesc trei artere principale: "artera brahiocefalica" (aceasta vascularizeaza creierul si capul), carotida comuna stânga si artera subclaviculara stânga.   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Vena iliaca În zona pelviana sângele este transportat de la organele sistemului de reproducere, urinar si digestiv de catre vase care "se varsa" în venele iliiace interne. Acestea au foarte multe întrepatrunderi care formeaza o retea (numita plex) în zona rectului, a vezicii urinare si a prostatei (în cazul barbatilor) sau a uterului si a vaginului (în cazul femeilor). Vena iliaca minterna porneste din inteiorul zonei pelviene si urca spre zona inferioara a abdomenului unde se uneste cu venele iliace externe de pe partea stânga si dreapta pentru a forma "venele iliace commune". Acestea la rândul lor se unesc la nivelul celei de-a cincea vertebre lombare, formând "vena cava inferioara" HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Venele Saphenous Venele aflate la suprafata labei piciorului si a piciorului se întrepatrund pentru a forma o retea complexa sub piele. Aceste vase "se varsa" în doua vene principale: venele Saphenous mare si mic. Cea mica începe din partea laterala a labei piciorului si urca de-a lungul partii posterioare a gambei pâna în fosa popliteala (o scobitura în osul din spatele genunchiului) pentru a se uni cu vena popliteala. Cea mare, care este cea mai lunga vena a corpului, începe în zona mediana a labei piciorului. Ea urca de-a lungul partii interioare a picioruluii si patrunde adânc în coapsa pe sub ligamentul inghinal, ajungând pâna în partea inferioara a abdomenului, unde se uneste cu vena femurala. Aici ea înglobeaza vasele care vascularizeaza partea superioara a coapsei, vintrele si peretele abdominal inferior. Vena femurala si marea vena Saphenous se unesc pentru a forma vena iliaca externa. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Vena iliaca externa Venele din interiorul partii inferioare a piciorului, cum ar fi cele din zonele anterioara si posterioara a tibiei, au nume care corespund celor ale arterelor pe care le însotesc. La nivelul genunchiului aceste vase formeaza unul singur; "vena popliteara". Aceasta vena urca prin coapsa sub numele de "vena femurala", care devine "vena iliaca externa" odata ajunsa în spatele ligamentului inghinal din zona inferioara a abdomenului. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera / vena femurala circumflexa Artera femurala principala deserveste cea mai mare parte a musculaturii din zonele frontale si mediane ale coapsei. Unele dintre vasele de sânge ce deriva din aceasta artera patrund si în muschii din partea posterioara si contribuie la irigarea tendoanelor poplitee. Artera femurala circumflexa laterala se desprinde din artera femurala principala si trece prin spatele muschiului croitor si al muschiului rectus femoris, de unde se divide în trei ramuri; ascendenta, transversala si descendenta. "Ramura ascendenta" se îndreapta catre partea superioara a soldului si formeaza o retea împreuna cu ramurile terminale ale arterei circumflexe iliace principale si ale arterei iliace circumflexe fesiere. "Ramura descendenta" coboara în spatele muschiului rectus femoris, pâna în spatele genunchiului, unde se uneste cu o ramura a arterei care deserveste aceasta zona. Este însotita de o ramura a nervilor femurali. "Ramura transversala" este cea mai mica dintre cele trei, dar este adesea absenta. Ea înconjoara femurul si face legatura între o retea de vase de sânge si nervi aflati în spatele coapsei. Venele corespunzatoare au un traiect paralel cu cel al arterelor cu acelasi nume. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Vena cava inferioara Vena cava inferioara este o vena de mari dimensiuni care urca dinspre abdomen. Ea colecteaza sângele din venele hepatice, lombare, gonadale, renale si frenice. De obicei aceste vase iriga zone deservite de catre artere cu acelasi nume. Vena cava inferioara patrunde în inima prin atriul drept. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Venele si arterele abdominale În mod normal venele transporta sângele direct catre atrii, dar cele din tesuturile abdominale reprezinta o exceptie, ele vin din retele aflate în stoamc, intestine, pancreas si splina si transporta sângele de la aceste organe catre ficat, prin "vena porta". Aici sângele patrunde în niste "sinusoide hepatice", asemantoare unor capilare, care formeaza "sistemul hepatic port". În vena porta se varsa (1) "vena gastrica" stânga si dreapta, care vine de la stomac, (2) "vena mezenterica superioara", care vine de la intestinal subtire, colonul ascendent si colonul ascendent si (3) "vena splenica" rezultata din fuzionarea mai multor vene care vin de la splina, pancreas si o parte a stomacului. Cel mai mare "afluent" al ei este "vena mezenterica inferioara" care aduce sângele de la colonul descendent, colonul sigmoid si rect. Dupa ce strabate vena porta a ficatului, sângele este purtat printr-o serie de vase în "venele hepatice". Acestea se varsa în vena cava inferioara si readuc sângele în circuitul circulatoriu. Arterele corespunzatoare cu acelasi nume transporta în paralel sângele oxigenat catre aceleasi organe. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Vena cefalica Traseul venei cefalice cuprinde partea laterala a bratului, de la mâna pâna la umar. Ajunsa la umar strapunge tesuturile si se varsa în vena axilara. Din unirea venei cefalice cu vena axilara ia nastere "vena subclaviculara" care se varsa în vena cava. La curbura cotului, din vena cefalica, se desprinde "vena cubitala medie" care se îndreapta catre vena basilica, aceasta este vena folosita de obicei pentru recoltari de sânge si transfuzii. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Vena basilica Vena basilica trece de-lungul partii posterioare a antebratului si apoi iese la suprafata lânga cot. Continua sa urce, si la mijlocul bratului patrunde adânc în tesuturi si se uneste cu "vena branhiala", formând astfel "vena axilara". HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Venele În interior inima este împartita în patru camere, doua pe partea stânga si doua pe partea dreapta. Camerele superioare, numite "atrii", au peretii relativ subtiri si primesc sângele care se întoarce prin vene. Camerele inferioare, "ventriculele", împing sângele din inima în artere pentru a fi transportat catre diferite parti ale organismului. Venele sunt responsabile cu trimiterea sângelui la inima dupa desfasurarea schimbului de gaze, subsante nutritive si reziduri între sânge si celulele corpului. Formarea venelor începe prin unirea capilarelor, care formeaza astfel venule, acestea se unesc apoi formând vene mai subtiri, care la rândul lor formeaza venele. Traseul lor este mai greu de urmarit decât cel al arterelor, deoarece ele sunt interconectate în retele neregulate, astfel încât multe venule se pot uni si forma astfel vene. Pe de alta parte venele mai mari urmeaza de obicei traiectul arterelor, ca urmare venele poarta adesea acelasi nume ca si arterele pe care le însotesc. Venele din întreg organismul (cu exceptia celor care transporta sângele de la plamâni catre inima) converg în doua vene principale care se îndreapta catre atriul drept al inimii. Ele se numesc "vena cava superioara" si "vena cava inferioara". HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Grefa Grefa consta în transplantarea unui tesut sanatos într-o zona afectata de boala. Tesutul transplantat poate proveni din acelasi organism, de la alta persoana sau de la un animal. Acest procedeu este folosit pentru însanatosirea sau înlocuirea unui tesut bolnav. Principalele tesuturi care fac obiectul transplantului sunt pielea, oasele, maduva oaselor, corneea, rinichiul, inima, ficatul, valvele inimii, vasele de sânge si nervii. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Blocul coronarian Sindromul Adam-Stokes este o afectiune a inimii care poate provoca ameteli, lesinuri sau infarcturi. Este cauzata de întreruperea circulatiei sângelui în inima. Poate fi cauzat de afectiuni coronariene, de inflamarea muschiului inimii, de febra reumatica, de abuzul de medicamente pe baza de digitalina, sau de syphilitic aoritis. Daca blocajul determina unul dintre simptomele de mai sus, tratamentul consta de obicei în by-pass coronarian. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Artera iliaca Pe partea stânga a corpului, în dreptul celei de-a patra vertebre lombare aorta abdominala se divide în doua aorte iliace comune. Pe masura ce coboara, acestea se divid la rândul lor, între ultima artera lombara si osul sacrum, în artera iliaca externa, care aprovizioneaza cu sânge majoritatea membrelor inferioare si artera iliaca interna, care aprovizioneaza cu sânge viscerele si peretii pelvisului. Fiecare dintre arterele iliace comune se divide în vase de sânge mai mici, care aprovizioneaza muschii si tesuturile din zona uretrei. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Bronhiile Bronhiile reprezinta anticamera prin care trece aerul înainte de a intra în plamâni. Fiecare plamân are o bronhie principala care porneste de la capatul traheei. Bronhia se divide în bronhii segmenatale, care la rândul lor se divid în bronhiole. (Vezi "Bulbii bronhiali")   HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Valva mitrala Valva aflata între atriul si ventricolul stâng se numeste valva mitrala. Ea prezinta doua protuberante care sunt legate de muschii papilari prin intermediul unor chordae tendinae si care asigura accesul sângelui din atriul stâng în ventricolul stâng. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Tesuturile arteriale si tesuturile venelor Peretii arterelor si venelor sunt formate din acelasi tip de tesuturi, doar proportia difera. Partea centrala este acoperita de o pelicula subtire de endoteliu iar la exterior sunt acoperite de un tesut conector, dar arterele mai contin straturi intermediare de fibre musculare si elastice care în cazul venelor nu sunt atât de bine dezvoltate. Peretele arterial ajuta la neutralizarea si absorbirea undelor de presiune care sunt emise de catre inima si sunt transmise prin sânge. Peretele se extinde si apoi se contracta pentru a împinge sângele înainte în timp ce inima se odihneste. Valvele din artere împiedica sângele sa se întoarca si undele de presiune sunt atenuate în timp ce sângele îsi continua drumul prin artere. În momentul în care sângele patrunde în reteaua capilara (capilarele sunt cele mai mici vase de sânge din corp) presiunea dispare cu totul. Atunci când capilarele se întâlnesc si formeaza venele sângele circula mult mai încet. Acum nu mai este nevoie de forta si elasticitatea arterelor, asa ca peretii venelor sunt subtiri si aproape moi. Din aceasta cauza multe vene se afla în muschii scheletului si cea mai mica miscare a unui membru produce torsionarea venei si impinge sângele înapoi catre inima. Valvele intra din nou în actiune pentru a dirija sângele în directia corecta. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Alveolele pulmonare Alveolele sunt un fel de saculeti sub forma de baloane, aflate la capatul unor mici Oxigenul este inhalat si apoi absorbit în sânge prin peretii fiecarei alveole, prin intermediul venelor pulmonare. Apoi este eliminat dioxidul de carbon din artera pulmonara. Cu cât suprafata pe care o au la dispozitie plamânii pentru schimbul de gaze este mai mare, cu atât mai eficienti devin în absorbirea oxigenului. În plan orizontal cele 700 de milioane de alveole pulmonare ar acoperi o suprafata cam de marimea unui teren de tenis. Fiecare alveola are un perete format dintr-o singura celula. Aceeasi grosime o are si peretele unei capilare. Distanta dintre aer si sânge este de aproximativ o miime de milimetru. Oxigenul este transportat de catre celulele rosii ale sângelui care contin hemoglobina, sau pigment rosu, substanta ce atrage oxigenul. Dioxidul de carbon este eliminat pe aceeasi cale dar în sens invers. Suprafata imensa a alveolelor si distanta infima dintre aerul din alveole si sângele din capilare îi permite acestuia sa ajunga cu rapiditate la un echilibru cu aerul din alveole. La aceasta contribuie si faptul ca fiecare alveola este înconjurata de o retea de capilare care formeaza în jurul ei un strat aproape continuu. Stiati ca oxigenul în exces este otravitor? În unele cazuri doctorii administreaza oxigen în concentratie de 100 %, ceea ce înseamna de cinci ori concentratia normala de oxigen din aer si care poate deveni daunator pentru pacient daca nu este administrat pentru o perioada scurta de timp sau în doze mici. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Sistemul cardiovascular (pe scurt) Sistemul cardiovascular include inima si vasele de sânge. Inima pompeaza sânge iar vasele de sânge îl transporta în interiorul corpului. Arterele transporta sânge care contine substante nutritive dinspre inima catre restul organismului. Sângele este comparat uneori cu un râu, dar arterele seamana mai degraba cu un râu care curge în sens invers. Arterele sunt tuburi cu pereti grosi, acoperite de fibre elastice galbene, care contin fibre musculare ce absorb presiunea imensa exercitata de catre bataile inimii si încetinesc curgerea sângelui. Aceasta presiune poate fi simtita în brat si la încheieturi - este vorba despre puls. Arterele se divid în arteriole si apoi în capilare, cele mai mici vase de sânge. O arteriola poate deservi sute de capilare. În fiecare tesut al fiecarui organ sângele livreaza celulelor substantele de care acestea au nevoie si preia substantele care nu mai sunt folositoare. Capilarele se unesc pentru a forma vene de dimensiuni mici, acestea se varsa în vene mai mari, care la rândul lor transporta sângele dezoxigenat înapoi la inima. Spre deosebire de artere, venele au peretii subtiri, deoarece sângele nu mai curge cu aceeasi forta pe care o avea când a parasit inima; sângele de un albastru rosiatic închis care curge prin vene se îndreapta încet catre plamâni pentru a fi reoxigenat. O data reajunse la inima venele converg catre niste vase speciale, numite artere pulmonare, aflate în peretele din dreapta inimii. Sângele curge de-a lungul arterelor pulmonare catre plamâni pentru a colecta oxigenul si apoi din nou catre partea stânga a inimii pentru a-si reîncepe calatoria în interioarul corpului. HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Diafragma Diafragma este muschiul cu forma convexa care separa pieptul de abdomen. El este lipit de coloana vertebrala, coaste si stern si joaca un rol exterm de important în procesul de respiratie. Plamânii se afla în interiorul unui spatiu delimitat pe laterala de catre coaste si în partea inferioara de catre diafragma. Atunci când respiram diafragma este atrasa în jos pâna când capata o forma plata. În acelasi timp muschii din jurul coastelor împing plamânii în sus. Volumul cavitatii toracice creste, permitând patrunderea unei mari cantitati de aer. Fibrele diafragmei converg într-un tendon central care este o masa plata de fibre foarte dense. În diafragma exista niste deschizaturi care permit ca aceasta sa fie traversata de catre esofag, nervul frenic (acesta controleaza miscarile diafragmei în vederea producerii respiratiei) si de catre aorta si vena cava care transporta sângele spre si dinspre inima. Atunci când inspiram diafragma se contracta, tragând tendonul central în jos. Ca urmare cavitatea toracica îsi mareste volumul iar aerul patrunde în plamâni, umplând spatiile disponibile. Uneori diafragma sufera contractii involuntare datorita iritarii nervilor care îi controleaza miscarile în urma mâncatului prea repede (sau din oricare alt motiv). Daca în acest moment se inspira, spatiul dintre corzile vocale se închide brusc, producând sunetul cunoscut sub numele de "sughit". HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "s" Inima Inima pompeaza sângele dezoxigenat în vene directionându-l catre plamân pentru a fi oxigenat si pompându-l apoi în artere pentru a fi trimis în întreg restul corpului. Inima are marimea unui pumn însa bataile sale sunt mai puternice decât o lovitura de pumn. Din fericire pentru noi exista o zona care îi diminuata forta; altfel ne-am cutremura la fiecare bataie. Aceasta zona tampon mai are rolul de a proteja inima de leziuni externe si o împiedica sa se zgârie de interiorul pieptului. Uneori casmarurile par atât de reale încât inima începe sa bata mai puternic. Într-un studiu s-a afirmat ca pulsul persoanei adormite era de 150 de batai pe minut. Desi se spune ca inima este centrul emotiilor, ea este de fapt un sistem de pompare a sângelui, pe care îl trimite în tot corpul si singura contributie pe care o are în ceea ce priveste emotiile este faptul ca trimite sânge oxigenat catre celulel