Referat Analiza Stocurilor

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Analiza Stocurilor si de asemenea puteti face Download Referat analiza stocurilor

Citeste fragmente din Referat Analiza Stocurilor

LUCRARE DE SEMINAR Tema: ANALIZA STOCURILOR Probleme de urmărit: a) Analiza dinamicii şi structurii stocurilor finale (Sf ) b) Analiza stocurilor medii ( S ): Analiza stocului mediu de mărfuri pe sectoare şi pe total activitate; Analiza duratei medii de rotaţie a stocului mediu. c) Analiza stocurilor de siguranţă α şi ß Tabel nr.1 Situaţia fluxurilor de mărfuri - mii lei - 65 45630 45308 175570 186881 125661 151027 187301 132510 3 Alimentaţie publică 4447 6815 5559 56705 67720 80321 55593 68775 80799 TOTAL 804691 968805 967932 3870948 3798765 4040511 3706227 3820910 4039931 Tabel nr.2 Situaţia privind duratele de rotaţie a stocului pe sectoare de activitate nr crt SECTOR Desfaceri totale (mii lei) Desf medii zilnice (mii lei/zi) Structura desfacerilor Nealimentar 3020579 3121685 3312743 52 49 56 3 Alimentaţia publică 55593 68775 80799 8 9 10 4 TOTAL 3706227 3820910 4039931 Tabel nr.3 Situaţia vânzărilor aferente produsului A - mii lei - anuală 372000 408000 384000 14 CA lunară 31000 34000 32000 Se calculează: CAz = CAtot / 360 Tabel nr.4 Situaţia intrărilor aferente produsului B in perioada 1997 nr crt DECADA INTRĂRI (mii lei) INTRĂRI (zile) Prevăzut cf contract Efectiv Prevăzut Efectiv 1 01.07 - 10.07 30000 27000 10 9 2 11.07 - 20.07 30000 36000 10 12 3 21.07 -.31.07 30000 21000 10 7 4 01.08 - 10.08 30000 27000 10 9 5 11.08 - 20.08 30000 39000 10 13 6 21.08 - 31.08 30000 42000 10 14 7 01.09 - 10.09 30000 30000 10 10 8 11.09 - 20.09 30000 33000 10 11 9 21.09 - 30.09 30000 27000 10 9 TOTAL 270000 282000 INDICAŢII METODOLOGICE: Se vor calcula următorii indicatori privind: dinamica stocurilor Sf = Si + I – E; Δ Sf; Pentru analiza stocului mediu pe sectoare de activitate se va folosi modelul: ΔSi Pentru analiza S la nivelul întregii activităţi se va folosi modelul: ΔS Durata medie de rotaţie a stocului mediu ( d ) se calculează ca: T = 360 Se va folosi următorul model de analiză a variaţiei duratei medii de rotaţie a stocului mediu de mărfuri Δd: Unde: gi = structura desfacerilor pe sectoare de activitate; Si = valoarea stocurilor individuale pe structura anunţată; S = stoc mediu de mărfuri; Dt = desfaceri totale; T = 360 zile; Dz = desfaceri medii zilnice la nivelul întregii actvităţi; dzi = desfaceri zilnice pe structura anunţată. Sα = necesare în condiţiile caracterului variabil al cererii pentru produsul A. (mii lei), unde: t = coeficient de corecţie statistică (t = 2 ); s1 = abaterea medie pătratică a vânzărilor efective faţă de cele medii; y = raportul dintre termenul de aprovizionare (în zile) şi intervalul analizat ( zile ) În general y = Δ /360 Δ = intervalul de aprovizionare (Δ = 10 zile) n1 = 12 luni; n2 = 9 decade Transformarea stocului de siguranţă Sα: ; comparăm Sopt (val) cu Sefectiv de unde rezultă abateri în + sau în – S ß = necesare în condiţiile neritmicităţii aprovizionării cu produsul B , unde.: s2 = abaterea pătratică a intrărilor efective faţă de cele previzionate ( zile ); n2 = numărul de aprovizionări. Ambele stocuri de siguranţă (Sα şi Sβ ) se calculează exprimându-se în zile. NOTĂ: datele de analiză aparţin unei firme care operează exclusiv în sfera distribuţiei de mărfuri. a) Analiza dinamicii şi structurii stocurilor finale caţie 2750 2817 2598 -152 -219 94.47% 92.23% 0.284% 0.298% 0.268% dulciuri 13780 6758 13906 126 7148 100.91% 205.77% 1.421% 0.714% 1.436% alte mărfuri 25443 29280 24705 -738 -4575 97.10% 84.38% 2.625% 3.093% 2.551% 2 Nealimentar,din care: 906148 886050 905455 -693 19405 99.92% 102.19% 93.474% 93.597% 93.489% textile,încălţăminte 271850 278500 292465 20615 13965 107.58% 105.01% 28.043% 29.419% 30.197% electrocasnice 362447 378200 377579 15132 -621 104.17% 99.84% 37.388% 39.951% 38.985% chimice şi menaj 135926 98990 103570 -32356 4580 76.20% 104.63% 14.021% 10.457% 10.694% cosmetice 90617 85150 93382 2765 8232 103.05% 109.67% 9.348% 8.995% 9.642% jucării 45308 45210 38459 -6849 -6751 84.88% 85.07% 4.674% 4.776% 3.971% 3 Alimentaţie publică 5559 5760 5081 -478 -679 91.40% 88.21% 0.573% 0.608% 0.525% TOTAL 969412 946660 968512 -900 21852 99.91% 102.31% 100% 100% 100% nr crt SECTOR Desfaceri totale (mii lei) Desf medii zilnice (mii lei/zi) Structura desfacerilor ţia publică 55593 68775 80799 154.425 191.042 224.441667 1.5% 1.80% 2.0% 8 9 10 4 TOTAL 3706227 3820910 4039931 10295.1 10613.6 11222.0306 100% 100% 100% nr crt SECTOR gi*di Stoc mediu S ( mii lei ) S=Dz*d 1997 1998 1999 1997 1998 1999 1 Alimentar 2.8899835 2.9699993 2.5600002 29,752.60 31,522.50 28,728.40 2 Nealimentar 42.380056 40.03302 45.919994 436,305.86 424,896.01 515,315.58 3 Alimentaţia publică 0.1199991 0.1619967 0.2000009 1,235.40 1,719.38 2,244.42 4 d = 45.390039 43.165016 48.679995 467,293.85 458,137.89 546,288.39 Δd 99 / 97 =48,68 - 45,39 = +3,29 zile; Δd 99/98 = 48,68 – 43,17 = +5,51 zile; b) Analiza stocurilor medii de mărfuri: Analiza stocului mediu de mărfuri la nivelul fiecărui sector de activitate al firmei: Variaţia absolută a stocului mediu de mărfuri. – mii lei - SECTOR 99/98 99/97 caz/1997 caz/1998 caz/1999 Alimentar - 2,794.10 - 1,024.20 1750.153 1751.25 1795.525 Nealimentar 90,419.56 79,009.72 8390.497 8671.347 9202.064 Alim. publica 525.04 1,009.02 154.425 191.0417 224.4417 TOTAL 88,150.51 78,994.54 10295.08 10613.64 11222.03 Perioada de analiză 1999 faţă de 1998 SECTORUL ALIMENTAR: SECTORUL NEALIMENTAR: SECTORUL ALIMENTAŢIEI PUBLICE: Perioada de analiză 1999 faţă de 1997 SECTORUL ALIMENTAR SECTORUL NEALIMENTAR: SECTORUL ALIMENTAŢIEI PUBLICE: Analiza stocului mediu de mărfuri la nivelul întregii activităţi: Perioada de analiză 1999 faţă de 1997: Perioada de analiză 1999 faţă de anul 1998: Analiza duratei medii de rotaţie a stocului mediu de mărfuri: , T=360 zile; Perioada de analiză 1999 faţă de 1997: 1.Influenţa factorului de structură gi: 2.Influenţa factorului calitativ: 2.1.Influenţa factorului caz asupra duratei medii de rotaţie a stocului mediu de mărfuri: 2.2.Influenţa factorului Si asupra duratei medii de rotaţie a stocului mediu de mărfuri: Perioada de analiză 1999 faţă de anul de bază 1998: 1.Influenţa factorului structural gi asupra dr 2.1.Influenţa factorului caz: 2.2.Influenţa factorului Si: c) Analiza stocurilor de siguranţă : TAL 372000 1870000000 408000 2022000000 384000 2033160000 14 CA lunară 31000 34000 32000 15 s1 12483.32 12980.75 13016.53 nr crt INDICATOR 1997 1998 1999 1 s1 12483.32 12980.755 13016.53 2 t 2 2 2 3 SQRT (y) 0.166667 0.16666667 0.166667 4 Sα (mii lei) 4161.107 4326.91833 4338.843 5 ca zilnică 1033.333 1133.33333 1066.667 6 Sα (zile) 4.027 3.818 4.068 Situaţia intrărilor aferente produsului B pt anul 1997 nr crt DECADA INTRĂRI (mii lei) INTRĂRI (zile) (Ief-Ipl)^2 Prevăzut Efectiv Prevăzut Efectiv mii lei zile 1 01.07 - 10.07 30000 27000 10 9 9000000 1 2 11.07 - 20.07 30000 36000 10 12 36000000 4 3 21.07 -.31.07 30000 21000 10 7 81000000 9 4 01.08 - 10.08 30000 27000 10 9 9000000 1 5 11.08 - 20.08 30000 39000 10 13 81000000 9 6 21.08 - 31.08 30000 42000 10 14 144000000 16 7 01.09 - 10.㤰㌇〰〰㌇〰〰ㄇܰ〱〇〇܇ܸㄱ〮‹‭〲〮‹㌇〰〰 ㌇〳〰ㄇܰㄱ㤇〰〰〰ㄇ܇ܹㄲ〮‹‭〳ܹ〮〳〰ܰ㜲〰ܰ 〱㤇㤇〰〰〰ㄇ܇吇呏䱁㈇〷〰ܰ㠲〲〰܇㌇㠷〰〰〰㐇 ܲഇ–䵅䕂⁄煅慵楴湯㌮†Ĕക stocul de siguranţă pentru produsul B stocul de siguranţă pentru produsul A Nr crt INDICATOR 1997 1 n2 9 2 s2 2.1602469 3 t 2 4 Sß 1.5275252 5 Sopt (zile) 6.5275252 6 Sopt(mii lei) 6745.1094 7 Sef (mii lei) 10000 8 Sef-Sopt 3254.8906 nr crt IDICATOR 1997 1998 1999 1 Sα (zile) 4.0268781 3.817869 4.067665 6 2Sopt (zile) 9.0268781 8.817869 9.067665 3 Sopt (mii lei) 9327.7741 9993.585 9672.176 4 Sef (mii lei) 12478.63 10995.86 9650.25 5 Sef-Sopt 3150.8559 1002.273 -21.926 Comentariu privind rezultatele analizei dinamicii şi structurii stocurilor finale de mărfuri (Sf): Perioada de analiză 1999 faţă de anul 1999 ca an de referinţă În ceea ce priveşte dinamica stocului final de mărfuri în perioada de calcul se înregistrează o scădere de 900.000 lei , determinată în principal de către devansarea fluxului de aprovizionare de către cel de desfaceri al firmei, astfel pe sectoare de activitate situaţia se prezintă în felul următor: & ò ž ¤ ¦ ò & 2 > J X f t ‚ 愀Ĥ ᜀ‚ ž   ¢ ¤ ¦ ¨ Ð Ú æ ò 愀Ȥ 2 ༀ梄币梄愁̤ FfÄ @ jm Ö ¥ ¥ B* B* -rminată pe de o parte de o reducere a stocului de „alte mărfuri alimentare” cu 740.000 lei şi a celui de produse de panificaţie cu 150.000 lei, iar pe de altă parte de o creştere considerabilă a stocului de mezeluri cu circa 960.000 lei şi a celui de dulciuri cu 125.000 lei; în sectorul nealimentar se înregistrează o scădere a stocului final de mărfuri , situaţie datorată atât creşterii , cât şi reducerii unor stocuri individuale de mărfuri ale firmei în perioada de analiză astfel: se reduce cu circa 32 mil lei sctocul de produse chimice şi de menaj din cauza realizării unor vânzări superioare în raportcu cele prevăzute şi cel de jucării cu 7.000.000 lei pe de o parte, iar pe de altă parte creşte stocul de produse textile şi încălţăminte cu circa 20 mil lei datorită caracterului sezonier al acestor produse şi cel de produse electrocasnice cu 15 mil lei, situaţie explicată de livrările întărziate de la furnizori; în sectorul alimentaţiei publice evoluţia este similară cu cea din sectorul nealimentar, constatându-se o scădere a stocului final de mărfuri de circa 480 mii lei, el reprezentând în perioada de calcul doar 91% din stocul final al perioadei de bază. În ceea ce priveşte structura stocului final de mărfuri în perioada de analiză practic nu s-au înregistrat schimbăti majore din acest punct de vedere, cea mai mare shimbare fiind scăderea ponderii stocului de produse chimice şi de menaj cu circa 4% din cadrul sectorului nelimentar. Din rezultatele analizei dinamicii stocului final de mărfuri în perioada de calcul deducem că firma are o problemă în ceea ce priveşte valoarea stocul final de mărfuri din sectorului alimentar care înregistrează o creştere de 270.000 lei , creştere care nu este importantă ca valoare, dar care prezintă un pericol pentru calitatea serviciilor oferite de către firmă din cauza perisabilităţii produselor alimentare, mai ales că creşterea cea mai mare de stoc este la produsul „ mezeluri” ; de asemenea reducerea stocului de produse de panificaţie poate fi privită şi ea ca un punct slab în activitatea firmei, deoarece pentru aceste produse există o cerere mare pe piaţa produselor alimentare, deci ele pot aduce un venit important firmei. Pentru rezolvarea acestei probleme firma ar trebui să caute noi furnizori care să respecte termenii contracuali de livrare luînd în considerare natura produselor contractate sau să reducă ponderea produselor „lente” sau uşor perisabile din nomenclatorul său de mărfuri. În ceea ce priveşte sectorul nealimentar firma ar trebui să reducă sau să renunţe la produsele cu caracter sezonier , deoarece acestea mărind stocul final de mărfuri al fimei, măresc şi cheltuiele cu depozitarea şi păstrarea lor, reducând astfel profitul firmei .Pentru rezolvarea problemelor existente în gestiunea sectorului alimentar firma trebuie să elimine produsele „lente” şi să stabilească condiţii mai dure pentru furnizorii săi de mărfuri prin penalizarea acestora în cazul nerespectării termenilor contractuali. Comentariu privind analiza stocurilor medii de mărfuri ale firmei. Pe sectoare de activitate evoluţia stocului mediu de mărfuri se prezintă astfel: Constatăm o scădere de 1.000.000. lei a stocului mediu de mărfuri în cadrul sectorului alimentar, situaţie favorabilă explicată prin două influenţe pozitive conjugate: creşterea desfacerilor medii zilnice de la 1750 mii lei/zi în 1997 la 1795,5 mii lei/zi în 1999 justifică o creştere corespunzătoare a stocului mediu cu circa 800.000 lei şi în acelaşi timp accelerarea vitezei de rotaţie stocului cu 2 zile determină reducerea stocului mediu de mărfuri cu circa 3,6 mil lei. În cadrul sectorului nealimentar situaţia este inversă, şi anume are loc o creştere a stocului mediu de mărfuri de 80 mil lei, evoluţie explicată prin influenţa combinată negativă a următorilor doi factori: creşterea CA zilnice în perioada de calcul cu 800.000 lei/zi generează o creştere sănătoasă a stocului mediu de 42 mil lei, în timp ce creşterea duratei individuale de rotaţie de la 52 zile la 56 zile influenţează negativ valoarea stocului mediu cu 37 mil lei. Sectorul alimentaţiei publice înregistrează la rândul său o creştere de 1.000.000 lei a stocului mediu de mărfuri care se explică pe de o parte printr-o creştere justificată a acestuia de 560.000 lei datorată creşterii desfacerilor medii zilnice de la 155.000 lei/zi la 225.000 lei/zi, iar pe de altă parte printr-o încetinire a vitezei de rotaţie a stocului cu 2 zile, ceea ce generează o încărcare a stocului mediu de mărfuri cu 440.000 lei. Pe total activitate situaţia stocului mediu de mărfuri se prezintă în felul următor: Creşterea stocului mediu de mărfuri cu circa 79 mil lei la nivelul întregii activităţi se datoreză înfluenţelor combinate a următorilor factori: creşterea vânzărilor medii zilnice de la 10.295 mii lei/zi în 1997 la 11222 mii lei/zi încurajează o creştere justificată a stocului mediu de mărfuri cu circa 42 mil lei; pe de altă parte influenţa negativă a celui de-al doilea factor calitativ manifestată prin creşterea duratei medii de rotaţie a stocului cu 3,3 zile favorizează a încărcare a stocului mediu de mărfuri de circa 37 mil lei. Tot o influenţă negativă o regăsim şi la nivelul variaţiei duratelor individuale de rotaţie a stocului, unde prin creşterea acesteia în sectorul alimentaţiei publice cu 2 zile şi în cel nealimentar cu 4 zile în condiţiile în care acesta din urmă concentrează în perioada de calcul 82% din desfcerile firmei determină o nouă încărcare a stocului mediu de mărguri cu circa 67 mil lei. Datorită faptului că în perioada de calcul faţă de cea de bază practic nu s-au operat modificări în această privinţă factorul structural nu influenţează evoluţia stocului mediu de mărfuri. În concluzie, situaţia analizată este nefavorabilă din toate punctele de vedere atât la la nivelul fiecărui sector de activitate, cu excepţia sectorului alimentar, cât la nivelul întregii activităţi, singura influenţă din cele negative fiind justificată de mărirea volumului desfacerilor medii zilnice ale firmei, ceea ce presupune operarea cu stocuri mărite de mărfuri. Se recomandă restructurarea activităţii prin acordarea unei ponderi sporite sectorului alimentarcare care înregistreză scăderea duratei individuale de roatţie co 1 zi ( reprezintând circa 2 săptămâni) şi prezintă o situaţie pozitivă în ceea ce priveşte volumul şi evoluţia stocului mediu de mărfuri , spre deosebire de sectorul nealimentar, unde timpul de epuizare completă prin desfasere a unui loc comandat se apropie în perioada de analiză de 2 lui. Comentariu privind analiza duratei medii de rotaţie a stocului mediu de mărfuri. Încetinirea vitezei de rotaţie a stocului mediu de mărfuri cu 3,3 zile în perioada de analiză faţă de cea de bază reprezintă o evoluţie negativă a fenomenului studiat, evoluţie datorată influenţelor conjugate ale următorilor factori: menţinerea relativ constantă a ponderii majoritare a sectorului nealimentar – 82% din desfacerile medii zilnice ale firmei în detrimentul sectorului alimentar şi al celui de alimentaţie publică în condiţiile în care aceste două sectoare de activitate au durate individuale de rotaţie sub două săptămâni determină pe fondul unor variaţii minore o influenţă uşor negativă de 0,13 zile asupra duratei medii de rotaţie a stocului mediu de mărfuri. Influenţa cea mai importantă, tot de sens negativ, este dată de variaţiile duratelor individuale de rotaţie ale celor două din trei sectoare de activitate în sensul că creşterea dri a sectorului nealimentar de la 52 zile la 56 zile (+ 4 zile) coroborată cu creşterea dri a sectorului de alimentaţie publică de la 8 la 10 zile (+2 zile) în condiţiilei în care aceste două sectoare deţin în anul 1999 peste 80% din total desfaceri ale firmei conracareză evoluţia uşor pozitive a dri sectorului alimentar care scade în perioada de analiză cu 1 zi generând o creştere de circa 3,2 zile a duratei medii de rotaţie la nivelul întregii activităţi. Singura influenţă pozitivă este dată de evoluţia desfacerilor medii zilnice pe sectoare şi pe total activitate , unde se înregistrează creşteri la toate cele trei sectoare ceea ce justifică o influenţă favorabilă de aproximativ 4 zile la nivelul duratei medii de rotaţie a stocului mediu de mărfuri al firmei analizate. Acesta influenţă favorabilă este însă depăşită de evoluţia stocului mediu de mărfuri care în perioada de calcul creşte cu cira 80 mil lei la nivelul întregii activităţi ceea ce determină cea mai severă încetinire a vitezei de rotaţie a stocului de mărfuri cu +7 zile. În concluzie apreciem situaţia firmei analizate ca fiind nefavorabilă din acest punct de vedere datorită existenţei duratei individuale de roatţie a stocului de mărfuri care se apropie de 2 luni în sectorul nealimentar care în perioada de analiză deţine peste 80% din totalul desfacerilor ale firmei.În aceste condiţii se recomandă reducerea ponderii acestui sector în activitatea firmei în detrimentul celorlalte două sectoare cu dri mai mici care permit o circulaţie mai rapidă a licidităţilor firmei şi o îmbunătăţire a situaţiei aprovizionărilor şi vânzărilor pe termen mediu şi lung. Singurul aspect pozitiv care trebuie încurajat şi-n viitor este creşterea vânzărilor pe total şi la nivelul fiecărui sector de activitate, în condiţiile în care se consideră că datele prezentate pentru efctuarea analizei fenomenului studiat sunt corectate cu indicile inflaţiei aferent perioadei de analiză. Comentariu privind analiza stocurilor de siguranţă (α şi β ) Din rezultatele calcului stocurilor de siguranţă α şi β a stocului optim se pot trage următoarele concluzii cu privire la fenomenul studiat: # în anul de analiză 1997 situaţia se prezintă astfel: * penru acoperirea riscului de variabilitate a cererii pentru produsul A este necesară constituirea unui stoc de siguranţă α de 4.160.000 lei care va determina o valoare a stocului optim de 9.300.000 lei, stoc care va acoperi cererea curentă şi fluctuaţiile acesteia în 95% din cazuri.Prin comparaţia valorii stocului optim şi a celui efectiv constatăm că firma analizată a aplicat o politică neutră a stocurilor pentru produsul A operând cu un suprastoc de 3.150.000 lei care reprezintă o blocare de resurse care poate afecta pe termen mediu costurile şi rentabilitatea actvităţii desfăşurate de către firmă. * pentru acoperirea riscului fluctuaţie aprovizionărilor efective cu produsul B faţă de aprovizionările prevăzute conform contractelor încheiate cu furnizorii este necesară constituirea unui stoc de siguranţă ß de 1.600.000 lei care va determina o valoare a stocului optim de 6.750.000 lei, stoc care va acoperi riscul de discontinuitate a aprovizionărilor în 95% din cazuri. Din comparaţia stocului efectiv cu cel optim rezultă că firma nu se confruntă cu riscul rupturii de stoc în perioada de analiză , cererea pentru acest produs nu a depăşit stocul existent, fapt care îmbunătăţeşte calitatea serviciilor oferite de firmă , imaginea acesteia în ochii clienţilor săi, cât şi rentabilitatea firmei pe termen mediu. # în anul 1998 penru acoperirea riscului de variabilitate a cererii pentru produsul A este necesară constituirea unui stoc de siguranţă α de 4.300.000 lei care va determina o valoare a stocului optim de 10.000.000 lei, stoc care va acoperi cererea curentă şi fluctuaţiile acesteia în 95% din cazuri.Prin comparaţia valorii stocului optim şi a celui efectiv constatăm că firma analizată a aplicat o politică exagerat de prudentă stocurilor pentru produsul A operând cu un suprastoc de 1.000.000 lei , sumă ce reprezintă o blocare de resurse care poate afecta pe termen mediu costurile şi rentabilitatea actvităţii desfăşurate de către firmă. # în anul 1999 în vederea acoperirea riscului de cerere neuniformă pentru produsul A este necesară constituirea unui stoc de siguranţă α de 4.300.000 lei care va determina o valoare a stocului optim de 9.700.000 lei, stoc care va acoperi cererea curentă şi fluctuaţiile acesteia în 95% din cazuri. Din compararea valorii stocului optim şi a cea a stocului efectiv constatăm că firma analizată se poate confrunta cu o cerere pentru produsul A care depăşeşte stocurile existente, creind posibilitatea apariţiei rupturii de stoc în valoare de 22.000 lei pentru acest produs ceea ce va afecta rentabilitatea firmei respective pe termen mediu şi lung, dar şi imaginea sa şi calitatea serviciilor oferite clienţilor săi ANALIZA STOCURILOR PAGE PAGE 17 쥁`