Referat Sistemul Decizional
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Sistemul Decizional si de asemenea puteti face
Download Referat sistemul decizionalCiteste fragmente din Referat Sistemul Decizional
SISTEMUL DECIZIONAL AL FIRMEI
1. Conceptul de decizie manageriala
1.1. Importanta si definirea deciziei manageriale si a procesului
decizional
Decizia constituie un element esential al managementului fiind
instrumentul sau specific de exprimare cel mai important. Nivelul
calitativ al conducerii unei unitati se manifesta cel mai bine prin
deciziile elaborate si aplicate.
In literatura de specialitate exista o multime de definitii pentru
decizie. Pe baza datelor oferite de practica decizionala, a fost
formulata definitia deciziei astfel:
Decizia este cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai
multor obiective.
Din examinarea acestei definitii rezulta ca decizia implica in mod
obligatoriu mai multe elemente:
unul sau mai multe obiective;
identificarea mai multor variante pentru atingerea obiectivelor;
Decizia este un act specific speciei umane, cu toate ca unii autori de
lucrari in domeniul managementului afirma ca deciziile se manifesta si
in regnul animal sau vegetal.
Pentru management, prezinta interes cu prioritate decizia manageriala
care poate fi definita ca acea decizie care are urmari nemijlocite
asupra deciziilor, actiunilor si comportamentelor a cel putin unei alte
persoane.
Principalele elemente care deosebesc decizia manageriala de cotidiana
decizie personala sunt:
Decizia manageriala, care implica intotdeauna cel putin doua persoane:
managerul, cel care decide si una sau mai multe persoane, executanti sau
cadre de conducere ce participa la aplicarea sau concretizarea deciziei.
De aici rezulta o prima sursa de complexitate si dificultate superioara
a deciziei manageriale in comparatie cu decizia personala.
Decizia manageriala are influente directe la nivelul grupului,
neafectand numai starea, comportamentul, actiunile si rezultatele unui
singur individ. In conceperea si realizarea deciziei este necesar sa se
aiba in vedere caracteristicile privind postul, interesele, pregatirea,
motivarea, potentialul membrilor grupului respectiv.
Intotdeauna decizia manageriala determina efecte directe si propagate
economice, umane, tehnice, educationale, etc., cel putin la nivelul unui
compartiment al firmei. Deciziile strategice au consecinte la nivelul
societatii comerciale sau regiei autonome in ansamblul sau.
Aceste deosebirile argumenteaza responsabilitatea sensibil mai mare pe
care o implica decizia manageriala in raport cu decizia personala, din
pacate subapreciate, cu efecte negative asupra activitatilor si
rezultatelor firmei.
In practica societatilor comerciale si a regiilor autonome, decizia
manageriala imbraca doua forme:
- act decizional (predomina cantitativ in cadrul firmei);
- proces decizional (specific deciziilor mai complexe).
Actul decizional se refera la situatii decizionale de complexitate
redusa sau cand respectiva situatie are un caracter repetitiv,
variabilele implicate fiind foarte bine cunoscute de catre decident, nu
mai este necesara o culegere de informatii si o analiza a lor. La baza
actelor decizionale se afla experienta si intuitia managerilor.
Procesul decizional consta in ansamblul fazelor prin intermediul carora
se pregateste, adopta, aplica si evalueaza decizia manageriala.
Data fiind varietatea situatiilor decizionale si procesele decizionale
implicate sunt deosebit de eterogene sub aspectul parametrilor
constructivi si functionali.
1.2. Factorii primari ai deciziei manageriale
Investigatiile intreprinse au aratat ca cele mai importante elemente
constitutive ale situtiei decizionale sunt:
- factorul de luare a deciziei sau decidentul;
- mediul ambiant decizional.
Factorul de luare a deciziei sau decidentul este reprezentat de un
manager sau un organism managerial care, in virtutea obiectivelor,
sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor circumscrise, adopta
decizia in situatia respectiva.
Mediul ambiant decizional consta in ansamblul elementelor endogene si
exogene firmei, care alcatuiesc situatia decizionala, caracterizata prin
manifestarea unor influente directe si indirecte semnificative asupra
continutului si rezultatelor deciziei manageriale.
In procesul decizional, factorii primari ai deciziei intra in
interdependente, care se reflecta in caracteristicile situatiilor
decizionale pe care le genereaza. In principal pot exista trei situatii:
- certitudine;
- incertitudine;
- risc.
Certitudinea este caracterizata prin probabilitatea maxima de a realiza
obiectvul urmarit utilizand modalitatea preconizata. Elementele
implicate in situatia decizionala sunt de tipul variabilelor
controlabile, caracteristicile lor sunt cunoscute, iar evolutia le poate
fi anticipata cu precizie.
Incertitudinea apare atunci cand probabilitatea realizarii obiectivului
este mare dar asupra manierei in care trebuie procedat exista dubii
serioase. Asemenea situatii implica un numar mare de variabile, cu
putine exceptii controlabile, unele insuficient studiate, de unde si
anticiparea aproximativa a evolutiei lor.
Riscul apare atunci cand obiectivul este posibil de realizat, cu o
probabilitate apreciabila a realizarii dar existand o mare nesiguranta
in ceea ce priveste modalitatile cele mai adecvate de urmat. O parte
apreciabila dintre varibile sunt incontrolabile si chiar evolutia unora
dinte variabilele controlabile este dificil de anticipat.
Factorii primari ai deciziei prezinta evolutii complexe si accelerate
generand o multitudine de situatii decizionale, ce imbraca forme
specifice in cadrul fiecarei societati comerciale si regii autonome.
2. Definirea si structura sistemului decizional al firmei
Deciziile, situatiile decizionale si factorii implicati nu se manifesta
in cadrul firmei in mod aleatoriu, dimpotriva, in cadrul intreprinderii
ansamblul deciziilor adoptate si aplicate, structurate corespunzator
sistemului de obiective urmarit si configuratiei ierarhiei
manamanageriale alcatuiesc sistemul decizional.
Tipologia deciziilor
Tabel nr. 1
Nr. crt. Criterii de clasificare Tipuri de decizii Caracteristici
principale
0 1 2 3
1 Orizont si implicatii strategice - se refera la o perioada mai mare de
un an, de regula 3-5 ani;
- contribuie nemijlocit la realizarea de obiective fundamentale sau
derivate;
- vizeaza fie ansamblul firmei, fie principalele sale componente;
- adesea se adopta la nivelul managementului superior in grup;
- se integreaza in strategii, planuri sau programe pe termen lung sau
mediu.
tactice - se refera de regula la perioade cuprinse intre 2-0,5 ani;
- contribuie nemijlocit la realizarea de obiective derivate;
- vizeaza fie ansamblul de activitati, fie cateva activitati cu
implicatii apreciabile asupra celorlalte domenii;
- se adopta la nivelul managementului superior, in grup sau individual;
- se integreaza in politici, programe si planuri anuale si semestriale.
curente - se refera de regula la perioade de maximum cateva luni;
- contribuie nemijlocit la realizarea de obiective individuale,
specifice si, mai rar, derivate;
- predomina in exclusivitate la nivelul managementului inferior si
mediu.
2 Esalonul managerial superior - se adopta de esalonul superior al
managementului (organismele de management participativ, managerul
general);
- o parte apreciabila sunt decizii strategice si tactice.
mediu - se adopta de esalonul mediu al managementului alcatuit din sefii
de servicii, sectii si ateliere;
- majoritatea sunt curente si tactice;
inferior - se adopta de catre esalonul inferior al managementului
alcatuit din sefii de birouri si echipe;
- sunt numai decizii curente.
3 Frecventa periodice - se adopta la anumite intervale, reflectand
ciclicitatea proceselor manageriale si de productie;
- majoritatea se refera la activitatile de productie;
- este posibila utilizarea pe scara larga de modele si algoritmi in
fundamentarea lor.
aleatorii - se adopta la intervale neregulate, fiind dificil de
anticipat;
- eficacitatea lor depinde decisiv de potentialul decizional al
decidentului.
unice - au un caracter exceptional, nerepetandu-se intr-un viitor
previzibil;
- eficacitatea lor depinde decisiv de potentialul decizional al
decidentului.
4 Posibilitatea anticiparii anticipate - perioada adoptarii si
principalele elemente implicate se cunosc cu mult timp inainte;
- predomina in firmele conduse stiintific;
- sunt in cvasitotalitate periodice.
imprevi-zibile - perioada adoptarii si principalele elemente implicate
se cunosc doar cu putin timp inainte;
- depind decisiv de intuitia si capacitatea decizionala ale managerilor
implicati.
5 Amploarea sferei decizionale a decidentului integrale - se adopta din
initiativa decidentului, fara a fi necesar avizul esalonului ierarhic
superior
- de regula sunt curente, periodice si anticipate
avizate - aplicarea lor este coditionata de avizarea la nivelul
esalonului ierarhic superior;
- sunt frecvent strategice si tactice;
- se adopta mai frecvent in firmele mici si in societatile comerciale si
regiile puternic centralizate si cu un stil managerial autoritar.
6 Sfera de cuprindere a decidentului partici-pative - se adopta de
organisme de management participativ;
- majoritatea sunt decizii strategice si tactice;
- consum mare de timp, reflectat, de regula, in gradul de fundamentare
superior.
individuale - se adopta de catre un cadru de conducere;
- se bazeaza adesea in exclusivitate pe experienta si capacitatea
decizionala a managerului respectiv;
- “costa†mai ieftin decat decizile participative.
3. Abordari moderne ale procesului decizional strategic
Abordarile decizionale majore concepute de specialistii in management
au in vedere cu precadere procesele decizionale strategice.
3.1. Principalele abordari decizionale
Abordarile procesului decizional pot fi grupate in functie de
caracterul si utlitatea lor in doua categorii principale:
- descriptive;
- normative.
Teoriile descriptive prezinta procesul de luare a deciziilor asa cum
este el realizat, in realitate, de managementul firmei, apeland la
anumite notiuni si concepte manageriale in vederea surprinderii si
redarii mecanismului de derulare.
Conceptia profesorilor americani Cyert si March este una din cele mai
reprezenative pentru abordarea descriptiva. Teoria lor se bazeaza pe opt
concepte de baza:
- scopuri;
- nivelurile aspiratiilor umane;
- perspective;
- alegerile;
- cvasirezolvarea conflictului dintre scopuri;
- evitarea incertitudinii;
- cercetarea problemistica;
- experienta organizationala.
Principalul merit al acestei teorii descriptive este ca abordeaza
procesul decizional in ansamblul sau, evidentiind o serie de elemente
care-i determina caracteristicile. Un accent desebit se acorda rolului
oamenilor, abordat intr-o maniera destul de complexa.
Abordarile normative prezinta metodele si modul in care managerul
firmei ar trebui sa procedeze pentru a fundamenta, adopta si aplica
decizii eficace si eficiente.
In cadrul abordarilor normative putem delimita trei forme principale:
Prezentarea abordarilor decizionale care s-au concretizat in rezultate
economice deosebite. Acestea se realizeaza sub forma studiilor de caz,
care reprezinta de fapt modele pentru managerii confruntati cu situatii
decizionale identice sau asemanatoare.
Conceperea si folosirea de metode si tehnici decizionale utilizabile fie
pentru rationalizarea proceselor decizionale in ansamblul lor, fie
pentru faze ale acestora. Au fost concepute numeroase metode deosebit de
eficace, apeland pe scara larga la matematica si informatica (arborele
decizional, ELECTRE (metoda de clasament si alegere in prezenta unor
puncte de vedere multiple - Elimination et choix traduisent la realite -
), tabelul decizional, C. HURWICZ, etc.).
Elaborarea de conceptii complexe, unitare privind tratarea si
structurarea proceselor decizionale strategice, in cadrul carora se
integreaza metode, tehnici si studii de caz decizionale. Igor Ansoff,
mentorul grupului “Business Policyâ€Â, intr-o singura lucrare
consacrata strategiei corporatiei, a formulat o cuprinzatoare si
analitica abordare a deciziilor strategice. Meritul acestei abordari
este acela ca a fost prima conceptie coerenta normativa, care a
influentat intens viitoarele dezvoltari ale teoriei si practicii
decizionale. O alta conceptie apartine lui Michael Porter, care, prin
doua lucrari de referinta, contureaza o noua abordare decizionala ce
vizeaza obtinerea de catre firma a avantajului competitiv care se poate
referi la pret, calitate, specificul produsului, etc. Aceasta abordare
se caracterizeaza prin tratarea proceselor decizionale strategice prin
prisma interfatei dintre firma (microeconomic), ramura (macroeconomic)
si piata internationala (mondeconomic).
Principalul merit al teoriilor normative consta in abordarea
ansamblului problemelor cu caracter decizional intr-o viziune sistemica,
subordonata scopului declarat si efectiv de a asigura rationalizarea
acestuia.
O evaluare de ansamblu ne permite sa conchidem ca ambele abordari (in
special cea normativa), in ciuda limitelor, au adus elemente stiintifice
deosebit de importante pentru explicarea si perfectionarea procesului
decizional. Practica companiilor este cel mai bun argument in aceasta
directie. Din ce in ce mai des deciziile sunt elaborate folosind
proceduri stiintifice, utilizarea computerelor a devenit frecventa,
eficienta procesului decizional cunoscand o evolutie ascendenta.
3.2. Model decizional normativ strategic
Abordarile normative evoluate depasesc faza regulilor de decizie,
concretizandu-se in modele normative. Dintre acestea cele mai importante
sunt modelele dinamice, care preconizeaza un mod eficace de structurare
a procesului decizional, prin integrarea elementelor implicate si a
inter-relatiilor dintre ele intr-o schema logica, ce reflecta
functionalitatea voita a mecanismului decizional.
In aceasta categorie se incadreaza si modelul dinamic elaborat de
profesorul William Morris. Asupra acestui model dnamic se pot ridica
rezerve privind absenta unor importante faze ale procesului decizional
(conturarea problemei si precizarea obiectivelor), concomitent cu
supraevaluarea unor operatii cum ar fi strangerea datelor.
Model dinamic conceput pentru procesul decizional strategic din
intreprinderea romaneasca (la baza acestui model se afla structurarea
procesului decizional)
1. Identificarea si definirea problemei constituie primul pas in
elaborarea deciziilor strategice. In aceasta etapa este necesara
recunoasterea situatiei care impune decizia strategica (facuta in timp
si spatiu), prin precizarea elementelor componente si a persoanelor sau
compartimentelor din componenta carora face parte, determinarea gradului
de noutate al problemei, operatie care poate sa indice in ce masura
experienta si procedeele anterioare sunt folosibile si directiile in
care trebuie depuse eforturi de completare a cunostintelor si metodelor
de lucru.
2. Definirea corecta a problemei creeaza premisele precizarii
corespunzatoare a obiectivului. Tehnicile cantitative pot fi folosite
pentru masurarea realizarilor trecute si prevederea evolutiei unor
factori si conditii viitoare. O parte importanta a analizei se consacra
stabilirii corelatiei intre obictivele de ansamblu ale intreprinderii
referitoare la profit, cifra de afaceri, cota parte din piata, etc. si
problema data. Obiectivul stabilit trebuie sa fie real mobilizator si
stimulator.
3. Stabilirea alternativelor sau variantelor decizionale, a
modalitatilor de realizare a obiectivului. In acest scop se utilizeaza
diverse tehnici de recoltare a ideilor, cum ar fi, sinectica,
brainstormingul, tehnica Delphi, etc. In aceasta etapa este esentiala
adunarea principalelor informatii caracterizand fiecare curs probabil de
actiune si ordonarea lor logica. In acest scop se intocmesc liste
cuprinzand elementele indispensabile evaluarii alternativelor
identificate, care sa evidentieze avantajele si dezavantajele potentiale
ale fiecareia.
4. Stabilirea obiectivului si cunoasterea cursurilor posibile de
realizare creeaza conditiile alegerii celui mai convenabil si realist
dintre ele, adica a deciziei. Selectarea cursurilor de realizare a
obiectivului se face pe baza criteriilor de evaluare care, cel mai
adesea, se refera la profit, costuri, productivitate, calitatea
produselor, posibilitalile de export, etc.
5. Procesul decizional continua cu terecerea la aplicarea deciziei.
Aceasta etapa trebuie pregatita cu foarte multa atentie, in special in
cazul deciziilor care antreneaza schimbari radicale in activitatile
societatii comerciale sau regiei autonome.
6. Procesul decizional nu se termina odata cu aplicarea deciziei, ci
continua cu evaluarea rezultatelor obtinute. In aceasta etapa se
determina masura in care obiectivele fixate au fost indeplinite, cauzele
care au generat eventualele abateri, factorii imprevizibili care si-au
pus amprenta asupra lor. Se reexamineaza modul de desfasuare a etapelor
precedente.
In activitatea practica de luare a deciziilor, operatiile
corespunzatoare diferitelor etape nu sunt strict delimitate iar ordinea
lor nu este rigida. Incadrarea in succesiunea rationala a operatiilor
decizionale nu trebuie transformata intr-un obiectiv in sine, care sa
fie urmarit cu orice pret.
Elementele cheie ale unui proces rational de decidere strategic,
adaptat la conditiile societatilor comerciale romanesti sunt
urmatoarele:
a) Luarea deciziei urmareste solutionarea unor probleme referitoare la
desfasurarea eficace sau dezvoltarea activitatilor firmelor. Intotdeauna
exista, sub o forma sau alta, o situatie stimul, care, in conditiile
tranzitiei la economia de piata, poate fi reprezentaa de privatizare,
restructurare, blocaj financiar, scaderea cifrei de afaceri, angajarea
unui nou manager general, etc.
b) Calitatea muncii factorului uman este esentiala pentru eficacitatea
si eficienta deciziilor luate.
c) In factorii de mediu decizionali se includ nu numai cei din firma ci
si cei exogeni, care intervin in problema data.
d) Influenta factorilor de mediu decizionali se manifesta in fiecare
etapa a procesului de luare a deciziei, in mod indirect, prin
intermediul factorilor decizionali. Aceasta modalitate de influentare a
cursului decizional evidentiaza din nou importanta factorului uman in
luarea deciziei, influenta sa considerabila asupra eficacitatii
societatii comerciale sau regiei autonome.
e) In ultimele doua etape ale procesului decizional, influenta mediului
decizional se manifesta in mod direct, nemijlocit. Rezultatele aplicarii
deciziei depind nu numai de calitatea alegerii si de eforturile
centrului decizional, ci si de actiunea conjugata a factorilor de mediu,
a caror evolutie nu poate fi intotdeauna prevazuta cu exactitate, mai
ales in situatiile de risc si incertitudine. Intre factorii de mediu si
evaluarea rezultatelor exista o relatie directa, univoca,
manifestandu-se in sensul influentei mediului decizional asupra
evaluarii efectelor deciziei.
f) Modelul este o concretizare a abordarii sistemice a procesului de
luare a deciziei in societatile comerciale. Fiecare etapa serveste drept
premisa sau baza de plecare pentru urmatoarea.
g) La sfarsitul modelului sunt sugerate interdependentele care exista
intre decizii.
Un astfel de model este util din punct de vedere teoretic, prin faptul
ca ofera o imagine inchegata asupra ansamblului procesului decizional,
asupra principalelor elemente si faze contemporane, precum si asupra
corelatiilor dintre ele. Din punctul de vedere al practicii, utilitatea
lui consta in aceea ca poate fi folosit in formarea si perfectionarea
managerilor si specialistilor.
4. Rationalizarea si modernizarea sistemului decizional
4.1. Cerinte de rationalitate privind decizia
Ca urmare a investigatiilor efectuate, au fost conturate mai multe
cerinte pe care decizia trebuie sa le intruneasca in vederea
indeplinirii in mod eficient a multiplelor functii ce ii revin in firma
contemporana. Aceste cerinte sunt:
1. Decizia trebuie sa fie fundamentata stiintific. Pentru a putea
realiza acest deziderat major este necesar ca personalul managerial sa
posede atat cunostintele, metodele, tehnicile si deprinderile
decizionale necesare, ca si intelegerea mecanismelor specifice economiei
de piata.
2. Decizia trebuie sa fie “imputernicitaâ€Â. Aceasta cerina trebuie
inteleasa in dublu sens. Fiecare decizie este necesar sa fie adoptata de
catre organismul managerial in ale carei sarcini de serviciu este
inscrisa in mod expres.
3. Fiecare decizie trebuie sa fie integrata, armonizata in ansamblul
deciziilor adoptate sau proiectate tinand cont de strategia si
politicile firmei. Integrarea deciziilor este necesar sa se efectueze
atat pe verticala cat si pe orizontala, acestea garantand realizarea
principiului unitatii de decizie si actiune. Integrarea pe verticala se
refera la corelarea deciziilor luate de fiecare manager cu deciziile
adoptate la niveluri ierarhice superioare. Integrarea pe orizontala
priveste corelarea cu deciziile referitoare la celelalte activitati
implicate cu care se afla in relatii de interdependenta.
4. Decizia trebuie sa se incadreze in perioada optima de elaborare si de
aplicare. Pentru a fi posibila obtinerea unui efect economic maxim,
fiecare decizie trebuie conceputa si aplicata intr-o anumita perioada de
timp. Pentru a asigura inscrierea conceperii si implementarii
deciziilor, in special a celor strategice si tactice, in perioada optima
se impune o abordare previzionala din partea managementului firmei.
5. Formularea corespunzatoare a deciziei, reprezinta o conditie
esentiala pentru aplicarea eficace. Decizia trebuie formulata clar,
concis si sa contina obiectivul si principalii parametri operationali,
adica ea trebuie sa indice obiectivul urmarit, modalitatea de actiune
preconizata, resursele alocate, decidentul si perioada sau termenul de
aplicare.
4.2. Metode si tehnici decizionale
Adoptarea de decizii superior si complex fundamentate devine posibila
prin apelarea la o gama variata de metode si tehnici decizionale care
faciliteaza alegerea variantei optime, fiecare dintre acestea
incadrandu-se intr-un anumit model decizional. In functie de volumul,
structura si calitatea informatiilor de care beneficiaza, modelele
decizionale pot fi:
- deterministe(centrate pe informatii cu grad ridicat de precizie);
- nedeterministe;
- probabiliste.
Utilizarea acestor metode si tehnici decizionale determina o sporire a
gradului de rigurozitate si implicit de eficacitate a deciziilor
adoptate, diferentiate in raport de tipologia situatiilor decizionale
implicate.
Metodele si tehnicile decizionale se pot grupa, in functie de tipul
situatiilor decizionale implicate, in trei categorii:
- metode si tehnici de optimizare a deciziilor in conditii de
certitudine: ELECTRE, metoda utilitatii globale, metoda aditiva,
algoritmul lui Deutch-Martin, tabelul decizional, simulerea decizionala;
- metode si tehnici de optimizare a deciziilor in conditii de
incertitudine: tehnica optimista, tehnica pesimista (A.Wald), tehnica
optimalitatii (C.Hurwicz), tehnica proportionalitatii (Bayes-Laplace),
tehnica minimizarii regretelor (L.Savage);
- metode si tehnici de optimizare a deciziilor in conditii de risc:
arborele decizional, metoda sperantei matematice.
Tabelul decizional
Tabelul decizional reprezinta o forma evoluata a schemelor de bloc
utilizate de catre informaticieni. Tabelul poate fi utilizat atat in
conditile prelucrarii automate a informatiilor, cat si in situatia
prelucrarii mecanizae si manuale.
Dupa cum indica si denumirea sa, are forma unui tabel structurat
(tabelul nr. 1) in patru cadrane:
Tabel nr. 2
I
Obiective sau cerinte decizionale
_ _ _
_ _ _
_ _ _
III
Combinatii de obiective sau cerinte decizionale
_ _ _
_ _ _
_ _ _
II
Actiuni sau operatii posibile
_ _ _
_ _ _
_ _ _
IV
Combinatii de actiuni sau operatii posibile
_ _ _
_ _ _
_ _ _
cadranul din stanga sus cuprinde obiectivele sau cerintele ce trebuie
avute in vedere in elaborarea deciziei;
cadranul din stanga jos este destinat inserarii ansamblului de actiuni
sau de operatii implicate de realizarea obiectivelor stabilite;
cadranul din dreapta sus cuprinde toate combinatiile de obiective sau
cerinte decizionale;
cadranul din dreapta jos insereaza toate actiunile sau operatiile
necesare realizarii fiecarei combinatii de obiective sau cerinte din
cadranul precedent, de fapt alternativele decizionale posibile, acestea
fiind structurate pe verticala.
Aceasta metoda se foloseste in cazul unor decizii cu obiective sau
conditii multiple, cu caracter repetitiv. Asemenea decizii se intalnesc
frecvent in activitatile de productie din cadrul firmelor industriale.
Principalele avantaje ale utilizarii acestei metode constau in sporirea
eficientei si operativitatii deciziilor, concomitent cu economia de
efort din partea managerilor implicati, datorita prestabilirii
alternativelor decizionale.
Ca limite putem mentiona volumul mare de munca necesar elaborarii
tabelului si necesitatea, relativ frecventa a actualizarii sale, in
functie de schimbarile ce intervin in situatia decizionala respectiva.
In conditiile economiei de piata tabelul decizional dobandeste o
utilitate sporita, deoarece aceasta implica o mare flexibilitate
decizionala, corespunzator evolutiilor pietei.
Simularea decizionala
Simularea decizionala a inregistrat o utilizare pe scara larga in
firmele competitive din tarile dezvoltate, ea fiind incadrata tipologic
in categoria metodelor decizionale specializate.
Simularea decizionala consta in crearea unui model decizional pe baza
identificarii si stabilirii relatiilor logice intre variabilele ce
definesc o situatie decizionala tipica cu o anumita periodicitate, cu
ajutorul caruia se proiecteaza ai multe variante decizionale pentru care
se determina efectele, in vederea facilitarii selectionarii celui ce
corespunde in cea mai mare masura anumitor criterii manageriale
prestabilite.
Din analiza definirii simularii decizionale utilizabile in managementul
firmelor se desprind principalele sale caracteristici:
- se foloseste numai pentru situatii decizionale tipice ce se produc cu
o anumita repetabilitate;
- se bazeaza pe construirea unui model din varibilele decizionale
implicate ce reproduce mecanismul decizional aferent situatiei
decizionale;
- se proieteaza cu ajutorul modelului, pe baza unor informatii de
pornire, mai multe variante decizionale pentru care se determina
caracteristicile decizionale si efectele pe care le genereaza la nivelul
firmei;
- dintre variantele sau alternativele decizionale proiectate, se alege
aceea care corespunde in cea mai mare masura unui set de criterii
decizionale prestabilite.
Realizarea unei simulari decizionale este un prces laborios ce necesita
parcurgerea mai multor etape:
a) delimitarea situatiei decizionale tipice pentru care se considera
necesara folosirea simularii decizionale;
b) identificarea si evaluarea varibilelor implicate si stabilirea
relatiilor functionale dintre acestea;
c) stabilirea modelului decizional ce reflecta mecanismul decizional
aferent respectivei situatii manageiale;
d) elaborarea programelor la calculator cu ajutorul carora se
operationalizeaza modelul respectiv;
e) testarea modelelor si programelor urmata de definitivarea acestora;
f) elaborarea documentatiei necesare utilizarii curente a simularii
decizionale;
g) simularea decizionala propriu-zisa in vederea adoptarii deciziilor de
catre manageri, corespunzator necesitatilor firmei.
Simularea decizionala are la baza informatiile actualizate privind
parametrii varialilelor incorporate in modele.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere, simularile firmei se
impart in generale si partiale.
Simularea generala se refera la ansamblul activitatilor intreprinderii,
fiind menita sa permita fundamentarea deciziilor strategice pentru
intreaga unitate. Asemenea simulari sunt deosebit de complexe, ele
implicand mii de variabile.
Simularea partiala se refera doar la unele activitati sau subactivitati
din intreprinderi. Pe baza lor se pot lua decizii deosebit de eficiente,
mai ales in domeniul productiei.
Principalul avantaj al utilizarii simularii in luarea deciziilor consta
in asigurarea de decizii de mare eficacitate, in conditiile unui volum
de munca mai redus din parte managerilor, ce preintampina utilizarea
neeconomicoasa a resurselor, concomitent cu accelerarea procesului de
formare si perfectionare a acestora.
Limita principala a utilizarii simularii decizionale rezida in
laboriosul si pretentiosul proces de elaborare a simularii decizinale.
La aceasta se adauga si necesitatea actualizarii cvasipermanente a
modelelor si variabilelor implicate pentru a reflecta schimbarile
frecvente ce intervin in situatiile decizionale considerate din firma.
4.3. Metodologia de reproiectare a sistemului decizional
Integrata in metodologia de remodelare a firmei, reproiectarea
sistemului decizional trebuie sa parcurga mai multe etape si faze dupa
cum urmeaza:
Etapa I - Culegerea si inregistrarea informatiilor privind conceperea si
functionarea sistemului decizional
a) Succinta caracterizare a decidentilor individuali si de grup
- denumire;
- nivel ierarhic pe care se afla;
- compartiment;
- pondere ierarhica;
- sarcini, atributii, responsabilitati si competente ce le revin,
conform Regula-mentului de organizare si functionare si a fiselor de
post.
b) Lista deciziilor adoptate intr-un anumit interval de timp (de regula
unul sau mai multi ani) preluate din registrele de procese verbale ale
organismelor participative de management sau din hotararile scrise ale
managerilor de nivel superior.
c) Incadrarea tipologica a deciziilor adoptate, conform modelului:
Tabel nr. 3
Nr. Decizia Criterii de clasificare Obs.
crt. adoptata
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Legenda:
C1 - natura variabilelor implicate C5 - amploarea decidentului
C2 - orizont si implicatii C6 - amploarea
C3 - esalonul managerial competentelor decidentului
C4- frecventa adoptarii C7 - posibilitatea anticiparii
d) Stabilirea apartenentei deciziilor adoptate pe functii ale
managementului
Tabel nr. 4
Nr. Decizia Functii ale managementului Obs.
crt. adoptata
Pv O Co A C-E PM
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Legenda:
Pv - previziune A - antrenare
O - organizare C-E - control-evaluare
Co - coordonare PN - procesul de management in ansamblul sau
e) Stabilirea apartenentei deciziilor adoptate pe functiuni ale firmei
Tabel nr. 5
Nr. Decizia Functii ale firmei Obs.
crt. adoptata
C-D P Ps F-C C F
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Legenda:
C-D - cercetare - dezvoltare C - comercial
P - productie F-C - financiar - contabila
Ps - personal F - firma in ansamblul sau
f) Evidentierea parametrilor calitativi ai deciziilor
Tabel nr. 6
Nr. Decizia Cerinte de rationalitate Obs.
crt adoptata
Funda-mentare stiintifi-ca Impu-terni-cire Integrare in ansam-blul
deciziilor Oportu-nitate Com-pletitu-dine
0 1 2 3 4 5 6 7
g) Instrumentul decizional utilizat
Se vor evidentia metodele si tehnicile decizionale folosite de manageri
in fundamentarea, adoptarea si aplicarea deciziilor in cele trei stari
ale conditiilor obiective - de certitudine, incertitudine si risc.
h) Prezentarea unor procese decizionale strategice - tactice
Pentru deciziile strategice si tactice se vor prezenta mecanismele
decizionale utilizate si maniera de regasire a etapelor specifice
acestora.
i) Alte aspecte privind sistemul decizional.
Etapa a II-a - Analiza sistemului decizional
a) Analiza incadrarii tipologice a deciziilor adoptate
Informatiile furnizate de tabelul nr. 3, permit determinarea unor
indicatori si indici specifici, respectiv intensitatea decizionala medie
si ponderea unui anumit tip de decizii in ansamblul deciziilor adoptate.
b) Analiza incadrarii deciziilor pe functii ale managementului
Tabelul nr. 4, pune la dispozitia specialistilor care reproiecteaza
sistemul decizional, informatiile necesare pentru determinarea
contributiei deciziilor adoptate la exercitarea functiilor manageriale.
Tot aici, se vor evidentia si echilibrele sau dezechilibrele adordarii
proceselor de management de catre decidentii investigati.
c) Analiza incadrarii deciziilor pe functiuni ale firmei
Informatiile din tabelul nr. 5 vor fi tratate ca si cele din tabelul
nr. 4.
d) Analiza calitatii deciziilor
Modul de regasire sau de respectare a principalilor parametri
calitativi ai deciziilor adoptate pe baza tabelului nr. 6, constituie o
alta “zona†importanta a analizei sistemului decizional si,
implicit, o sursa semnificativa a viitoarei perfectionari aduse
acestuia.
e) Analiza instrumentului decizional
Pentru analiza instrumentului decizional, va fi evidentiata
corespondenta dintre natura deciziilor adoptate si metodele decizionale
la care s-a apelat in functie de pozitia ierarhica a decidentului.
Analiza instrumentului decizional se va corela cu cea de la punctul
precedent, in special, cu cerinta referitoare la fundamentarea
stiintifica a deciziilor.
f) Analiza proceselor decizionale strategico-tactice
Aici se urmareste scenariul metodologic de fundamentare, adoptare si
aplicare a deciziilor strategice si tactice, maniera de concepere si
disimulare a fiecarei etape a acestuia.
g) Simptome pozitive si negative ale conceperii si functionarii
sistemului decizional
Elementele de analiza evidentiate de fazele precedente permit
conturarea unor simptome pozitive si negative, pe baza carora se vor
proiecta solutii decizionale, dupa urmatorul model:
Tabel nr. 7
Simptome pozitive Simptome negative Observatii
1 2 3
Etapa a III-a - Reproiectarea sistemului decizional al organizatiei
a) Stabilirea principalelor modalitati de perfectionare a sistemului
decizional.
In aceasta categorie se includ:
imbunatatirea tipologica a deciziilor adoptate si corelarea acestora cu
pozitia ierarhica a decidentului;
abordarea echilibrata a proceselor de management;
tratarea decizionala echilibrata a componentelor procesuale ale firmei;
imbunatatirea calitatii deciziilor adoptate;
derularea proceselor decizionale strategico-tactice dupa scenarii
judicios structurate si riguros respectate;
imbogatirea si modernizarea instrumentarului decizional utilizat;
pregatirea si perfectionarea decizionala si manageriala corespunztoare
ale decidentilor.
b) Stabilirea deciziilor la nivelul fiecarui decident.
Etapa a IV-a - Implementarea noului sistem decizional
a) Program de implementare prin care se concretizeaza reproiectarea
decizionala prin intocmirea fisei decizionale pentru fiecare manager.
b) Determinarea eficacitatii solutiilor decizionale
Se determina efectele generate de operationalizarea modalitatilor de
perfectionare a sistemului decizional, eforturile solicitate de aceasta
si eficienta directa si indirecta ce rezulta din compararea efectelor si
eforturilor.
BIBLIOGRAFIE:
Management - editia a III-a revizuita
Profesor universitar doctor Ovidiu Nicolescu
Profesor universitar doctor Ion Verboncu
Editura economica, 1999
PAGE
PAGE 1
PAGE # " Page: #
ì¥Â`