Referat Zooigiena.rtf

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Zooigiena.rtf si de asemenea puteti face Download Referat Zooigiena.rtf

Citeste fragmente din Referat Zooigiena.rtf

-PROIECT - ZOOIGIENà ELEV: CLASA: Rolul mãsurilor de igienã la transportul animalelor 7 Rolul mãsurilor de igienã la transportul animalelor Transportul animalelor dintr-o localitate în alta se face pe calea feratã, pe calea aerului, pe apã, cu mijloace hipo sau auto ºi pe jos. În transportul animalelor , indiferent de cãile ºi mijloacele folosite, este necesarã sã se respecte întotdeauna mãsurile de ordin sanitar-veterinar ºi zootehnic, încât animalele sã ajungã la destinaþie sãnãtoase ºi fãrã pierderi apreciabile în greutate. Prin transportul animalelor pot introduce se pot rãspândi diferite boli infecto-contagioase ºi parazitare, care îºi pot avea originea în locurile de plecare a animalelor sau din localitãþile infectate prin care au trecut în timpul transportului pe jos. Animalele importate pot introduce în locurile de destinaþie boli infecto-contagioase noi, necunoscute pânã atunci sau unele boli care au fost stinse. Pentru a se evita toate aceste inconveniente, transporturile de animale sunt reglementate prin dispoziþii veterinare prevãzute de legi, care trebuie respectate întocmai de cãtre toþi deþinãtorii de animale. În cazurile de import ºi export între diferite þãri, circulaþia animalelor este reglementatã prin convenþii sanitar-veterinare. Din punct de vedere sanitar-veterinar, circulaþia animalelor este reglementatã în prezent,în þara noastrã prin mãsurile prevãzute în decret. În general, animalele care se transportã trebuie sã fie sãnãtoase ºi în bunã stare de întreþinere,sã provinã din efective sau localitãþi indemne de boli infecto-contagioase în ultimele 30 de zile. Animalele de reproducþie se recomandã sã fie þinute în carantinã timp de 30 de zile înainte de a fii transportate. Animalele accidentate sau bolnave de diferite boli ne transmisibile, nu se vor transporta la un loc cu animalele sãnãtoase, ci numai aparte. Animalele care se transportã trebuie sã fie însoþite de certificatul de origine ºi sãnãtate, prin care se atestã cã sunt sãnãtoase ºi provin din localitãþi indemne de boli infecto-contagioase. Pe timpul transporturilor trebuie sã li se asigure animalelor condiþii optime de viaþã(hranã, apã, aºternut, îngrijire corporalã etc.), astfel, pierderile în greutate sunt mai mari ºi se pot produce îmbolnãviri. Certificatul de origine ºi sãnãtate este valabil 15 zile de la data eliberãrii. 1. Transportul animalelor pe cale feratã În prealabil,animalele vor fi supuse unui examen amãnunþit de cãtre medicul veterinar al circumscripþiei pe raza cãruia este situatã staþia de cale feratã unde se face îmbarcarea. În urma examenului, medicul veterinar elibereazã certificatul numit de origine ºi sãnãtate, pentru transport, prin care se atestã faptul cã animalele sunt sãnãtoase ºi cã locul de unde provin este indemn la boli infecto-contagioase. Certificatul sanitar-veterinar de transport se elibereazã pentru fiecare vagon. Se pot îmbarca ºi transporta fãrã examinare sanitar-veterinarã imediatã, animalele de folosinþã personalã(pânã la 20 pãsãri, 2 viþei ºi 10 oi), însã cu certificat sanitar-veterinar nu mai vechi de 3 zile. Îmbarcarea se face numai ziua, pentru a se observa mai bine starea sanitarã a animalelor. Îmbarcarea ºi debarcarea se face pe rampe fixe ºi mobile, fãrã sã se loveascã animalele sau sã se înghesuie. Animalele care refuzã sã intre în vagoane vor fi îndemnate cu blândeþe(caii sperioºi se introduc cu trenul posterior înainte sau li se acoperã capul pentru a nu vedea).Transportul animalelor mari se face în vagoane de marfã amenajate anume în acest scop, sau în vagoane speciale etajate (porci, oi), care n-au pereþii compacþi ºi prezintã goluri pentru o bunã aerisire. Vagoanele trebuie sã fie acoperite în tot timpul anului, iar în anotimpurile umede ºi reci sã se poatã închide bine. Pardoseala sã fie cât mai etanºã pentru a nu permite împrãºtierea bãligarului ºi a urinei pe parcurs. Înainte de îmbarcare vagoanele vor fi curãþate ºi dezinfectate în spaþii speciale, nefiind admisã transportarea animalelor în vagoane murdare ºi nedezinfectate. Numãrul de animale ce se pot îmbarca într-un vagon depinde de suprafaþa pardoselii, de specia ºi categoria animalelor. Suprafaþa necesarã pe cap animal se calculeazã în felul urmãtor:pentru cabaline de la 2,5 – 3m2; pentru taurii sau boii graºi de peste 600 kg; pentru vaci 1,5– 1,90 m2 ;pentru mânzaþi 1,20 – 1,50m2; pentru oi ºi capre 0,8–1m2; iar pentru porcii graºii câte 1 – 1,20 m2. Într-un vagon se pot îmbarca 4– 6 armãsari, 6 cai de talie mare, cate 8– 12 cornute mari sau 18 – 25 viþei, 25– 30 porci pânã la 80 kg , 30–35 ovine. Armãsarii ºi taurii nu se vor îmbarca în acelaºi vagon cu femelele, iar pentru vieri ºi berbeci se vor amenaja despãrþituri între animale de cele douã sexe. Aºezarea animalelor paralel cu lungimea vagonului este mai corespunzãtoare din punct de vedere igienic decât aºezarea transversalã. Cabalinele se aºeazã de obicei longitudinal, cap la cap, iar bovinele perpendicular pe lungimea vagonului. Porcii ºi oile se transportã în vagoane speciale (cu douã etaje), iar pãsãrile ºi iepurii de casã în cuºti. Odatã cu îmbarcarea animalelor în vagoane, se încarcã ºi cantitatea necesarã de nutreþuri ºi aºternut pânã la terminarea transportului. Vara se foloseºte pentru porci, ca aºternut, nisipul sau rumeguºul care va fi udat mereu în zilele cãlduroase. În timpul mersului ventilaþia se face prin deschiderea uºilor ºi ferestrelor numai pe o singurã parte, pentru a se evita formarea curenþilor. În zilele de varã prea cãlduroase,peste acoperiºul vagoanelor se pot pune ramuri de copaci sau se stropeºte cu apã. Când temperatura depãºeºte 250C, transportul porcilor graºi se va efectua pe cât posibil noaptea, pentru a se evita accidentele. Hrana animalelor se va distribui de 2 – 3 ori pe zi, iar adãparea se va face cel puþin odatã pe zi, în timpul iernii, ºi de 2 – 3 ori pe zi, sau chiar mai mult vara. De obicei, pentru porcii transportaþi în timpul verii se pun butoaie cu apã în vagoane; pentru celelalte specii, adãparea se va face în anumite staþii prevãzute cu instalaþii de apã. Pansajul animalelor mari se face în mod normal, ca ºi adãposturi. Vagoanele vor fi curãþate regulat(odatã la 24ore ) iar gunoiul se va evacua numai în staþiile destinate ºi special amenajate în acest scop. Dacã în timpul transporturilor cazuri de boalã, însoþitorii vor anunþa pe ºeful staþiei celei mai apropiate, care are obligaþia sã înºtiinþeze medicul veterinar pe raza cãruia se aflã staþia, pentru a examina animalele ºi a lua mãsurile necesare. Animalele mari, moarte în timpul transportului, vor fi debarcate la prima staþie unde se gãseºte un serviciu veterinar cu mijloace necesare pentru distrugerea cadavrului. Dacã se înregistreazã mortalitãþi la animale mici – porci, oi, pãsãri, iepuri – cadavrele acestora se vor debarca la staþia de destinaþie ºi se va anunþa medicul veterinar. Însoþitorii de vagoane vor fi instruiþi asupra modului de îngrijire a animalelor în aceastã perioadã de timp ºi sã aibã asupra lor un numãr suficient de gãleþi, traiste, jgheaburi, perii, þesale, felinare, frânghii, gâtare. 2. Transportul animalelor pe jos Circulaþia animalelor pe jos este permisã pe drumuri dinainte stabilite ºi pe cât posibil pe drumuri ne pietruite ºi mai izolate, pentru a nu veni în contact cu animalele populaþie locale. Dacã localitãþile prin care urmeazã sã treacã animalele sunt contaminate de boli infecto – contagioase, acestea se vor ocoli ºi se va merge numai pe drumurile fixate de autoritãþile comunale locale. Animalele care se transportã pe jos trebuie, însoþite de certificate de origine ºi sãnãtate. Numãrul animalelor ce intrã într-un transport este urmãtorul: 200 capete bovine adulte sau 250 tineret bovine, 400- 600 oi adulte ºi cel mult 100 porci. Bovinele pot parcurge câte 15-20km pe zi (12km pentru cele îngrãºate), oile 25km, iar porcii numai câþiva km(8-10km) ºi pe timp rãcoros. Distanþa maximã parcursã de bovine este 100km, iar cele grase pânã la prima staþie de cale feratã. Pe parcurs se vor evita drumurile pietruite sau asfaltate, pentru a preveni apariþia bleimelor. Animalele nu se vor deplasa pe viscol, ploaie ºi nici pe geruri sub –250C. Transportul pe jos se executã de obicei ziua, însã anumite cazuri se pot face ºi noaptea, mai ales vara. În timpul verii transportul începe dimineaþa dupã ce se lumineazã, se face popas între orele 10 – 17 pentru hrãnirea ºi odihna animalelor ºi se continuã pânã în amurg. Transportul care dureazã mai mult trebuie prevãzute cu personal suficient(un om la 25 –30 bovine adulte sau 35 – 80 de oi), cu cãruþe care sã transporte nutreþurile ºi ustensilele necesare hrãnirii ºi adãpãrii animalelor, precum ºi diferite alte lucruri( alimente, instrumente, medicamente de uz veterinar ). Când într-un convoi de animale apar cazuri de îmbolnãvire se va anunþa medicul veterinar. 3. Transportul animalelor pe apã Se face cu ºlepurile sau cu vapoarele speciale de transport. Animalele se pot transporta ºi pe puntea principalã a vapoarelor, în special la transporturile fluviale, dacã aceasta este acoperitã ºi are încãperi amenajate sau boxe închise. Dacã pardoseala este fãcutã din metal se va acoperi cu scânduri ºi apoi cu aºternut gros. Animalele mari se leagã de belciuge,iar oile ºi porcii se separã pe compartimente. Pãsãrile, purceii ºi iepurii de casã se transportã numai în lãzi speciale, coºuri ºi cuºti cu fundul bine încheiat. Animalele pe timpul transportului, vor fi hrãnite ºi adãpate conform programului, astfel pierderile în greutate dupã mai multe zile de transport sunt foarte mari. În acest scop, se vor lua cantitãþi necesare de nutreþuri ºi de apã potabilã; se calculeazã câte 30–50 litri de apã pentru animalele mari ºi 10 litri de pentru animalele mici în timp de 24 de ore. Pentru îngrijirea animalelor se prevede cel puþin un însoþitor la 10 cornute mari sau cai, 30 porcine sau 50 cornute mici sau 10 – 15 cuºti de pãsãri ºi iepuri. Dacã printre animale se constatã îmbolnãviri în timpul transportului, însoþitorul este obligat sã anunþe cazul imediat administraþiei vasului. Animalele ºi pãsãrile bolnave precum ºi cadavrele lor trebuie imediat izolate, iar la prima oprire se va anunþa medicul veterinar însãrcinat cu controlul sanitar al portului. În rest, se aplicã aceleaºi mãsuri sanitar-veterinare ca ºi la transporturi animalelor pe cale feratã. 4. Transportul animalelor cu alte vehicule Transportul animalelor pe distanþe scurte ºi în grupuri mai mici se face cu vehicule auto sau hipo. Vehiculele vor fi acoperite pentru a feri animalele de intemperii ºi de acþiunea razelor solare. Aceste vehicule sã fie prevãzute cu pereþi înalþi ºi cu pardosealã rezistentã ºi compactã. Înainte de a se îmbarca animalele, se va verifica interiorul, dacã nu existã cuie sau alte corpuri ascuþite, care ar putea produce rãniri. Încãrcarea ºi descãrcarea animalelor, se face cu ajutorul unor rampe mobile. În camion animalele mari se aºeazã longitudinal, cu capul înainte ºi legate. Într–un camion se pot îmbarca 3 –4 animale mari, 15 –20 porci sau oi un numãr mare de pãsãri ºi iepuri în cuºti etajate pe mai multe nivele. În cazul nerespectãrii densitãþii animalelor, mai ales în zilele de cãlduroase de varã, se produc frecvente tulburãri ºi chiar mortalitãþi la porcii graºi. Dupã debarcarea animalelor, vehiculele vor fi curãþate ºi dezinfectate. Pentru transportul animalelor cu aceste mijloace se cer aceleaºi acte ca ºi la transportul pe cale feratã, iar examenul animalelor se va face de medicul veterinar care deserveºte localitatea respectivã. Din punct de vedere sanitar –veterinar se aplicã aceleaºi mãsuri ca ºi la celelalte transporturi. 5 . Transportul animalelor cu avioanele Se întrebuinþeazã pentru pãsãri ºi animale mici de reproducþie(porci, pui de o zi, pãsãri adulte ). În unele þãri se foloseºte acest mijloc ºi pentru transportul cailor de curse, a animalelor mari la expoziþie sau a unor reproducãtori de mare valoare zootehnicã. În timpul transportului cu avionul, animalele nu se hrãnesc ºi nici nu se adapã din cauza duratei scurte a timpului. Mãsurile sanitar –veterinare trebuie respectate ca ºi în cazul transporturilor amintite. Accidente ºi afecþiuni care se pot produce în cursul transporturilor Cu cât transporturile sunt mai prost organizate, cu atât animalele au pierderi mai mari în greutate ,, calouri’’. Între factorii cei mai frecvenþi care determinã aceste pierderi sunt: nehrãnirea la timp, transporturile pe jos prea lungi ºi fãrã popasuri, aºezarea necorespunzãtoare, a animalelor în vagoane, lipsa de îngrijire corporalã etc. Dupã cercetãrile fãcute la boi pierderile variazã între 2 – 9,4%, la vaci între 2,5 – 7,6% iar la porci între 1,9 – 4,7%. În cazul când vara se fac transporturi de animale pe jos sau în vagoane ºi vehicule deschise, sub acþiunea razelor solare pot apãrea insolaþiile. Dintre animalele, caii sunt cei mai sensibili la insolaþie, urmând bovinele si ovinele. ªocurile calorice se produc în cursul transporturilor ºi cu umiditate mare sau datoritã temperaturii ridicate, care se realizeazã în vagoane supraaglomerate ºi neventilate. Oile ºi porcii sunt cele mai sensibile animale ºi în special cei graºi. ,,Boala drumului de fier,, apare de obicei la vacile în a doua jumãtate a gestaþiei, care sunt transportate pe distanþe foarte mari, în vagoane supraaglomerate ºi neventilate. Tetania de transport se observã mai frecvent în lunile iulie ºi august printre animalele nehrãnite ºi neadãpostite la timp. În timpul îmbarcãrii ºi debarcãrii sau pe parcurs, când nu se iau toate mãsurile pentru a le preveni, se pot produce contuzii, plãgi, luxaþii, fracturi etc.