Referat OCHI.DOC

Mai jos puteti citi fragmente din Referat OCHI.DOC si de asemenea puteti face Download Referat OCHI.DOC

Citeste fragmente din Referat OCHI.DOC

ANALIZATORUL VIZUAL OCHIUL Analizatorul visual cuprinde urmatoarele segmente: Segmentul periferic sau receptor. Segmental interior. Segmental central sau cortical de inregistrare. Aparatul de receptie al analizatorului vizual este construit din globul ocular si mai precis de una din membranele sale de invelis, retina la nivelul careia se gasesc terminatiuni nervoase care inregistreaza senzatiile de vaz. Globii oculari sunt organe perechi si simetrice situate in partea anterioara a cavitatilor orbitale.Acesti globi oculari, protejati in partea lor posterioara de diferite planuri osoase ce alcatuiesc fundul orbitei, nu sunt aparati in partea anterioara decat de doua valuri musculo-membraniase mobile – pleoapele. O glanda voluminoasa, glanda lacrimara varsa produsul ei de secretie –lacrimile- pe partea anterioara a globilor oculari spalandu-I de toate impuritatile venite din atmosfera. O serie de muschi striati care se prind printrun capat de suprafata externa a globilor oculari, au roll de a indirect dupe vita poll anterior al globulin spree diferite punster al campilului visual. Toate aceste organe alcatuiesc anexele globulin ocular. GLOBUL OCULAR Globul ocular are forma sferica dar nu perfect geometrica deoarece este turtit in sens vertivcal, iar partea lui anterioara , numita cornea transparenta, bombeaza mai mult pe suprafata lui anteriora. Diametrul transversal al sau este de 23 mm, iar diametrul antero-posterior 25-26 mm. Globul ocular la adult are o greutate de 7-7,5 g. Consistenta lui este tare si elastica, iar tensiunea globulin ocular masoara 15 mm Hg. Globul ocular, ca si celui terestru cu care este comparat I se descriu doi poli: anterior si posterior, un ecuator (equator) si mai multe meridiane. Polii globulin ocular sunt punster situate pe suprafata externa a globulin ocular la nivelul extremitatilor axului antero-posterior. Ecuatorul globulin ocular este marele cerc perpendicular pe axul antero-posterior si situat la mijlocul distantei dintre cei doi poli. Ecuatorul imparte globul ocular in doua jumatati sau emisfere: anterioara si posterioara. Meridianele globulin ocular sunt cercuri care trec prin cei doi poli si sunt paralele cu axul antero-posterior. Globul ocular este format din doua grupe de formatiuni anatomice: O serie de membrane de invelis care formeaza peretii globulin ocular. O serie de medii transparente si refringente ce se gasesc in interiorul acestor membrane de invelis. a) Membranele de invelis ale globulin ocular au forma sferica, sunt in numar de trei si sunt asezate concentric una in jurul celeilalte. Aceste membrane de invelis sunt: -tunica cea mai exterioara, de natura fibroasa numita fibroasa, tunica mijlocie care contine multe vase, se numestetunica vasculoasa, iar cea interioara este tunica nervoasa sau retina. Tunica externa fibroasa este o tunica groasa si rezistenta, aproape inextensibila. Ea are rol de a contrabalansa presiunea lichidelor interoculare si de a da globului ocular forma globuloasa. Tunica fibroasa are rol de protectie a globului ocular. Ea este construita din doua parti neegale: o postiune posterioara mai mare care reprezinta 5/6 posterioare ale acesteia, numita sclerotica si o portiune anterioara mai mica 1/6 anterioara numita corneea transparenta. Sclerotica (sclera) numita si corneea opaca pentru ca nu poate fi traversata de razele luminoase, are o coloratie alb-albastruie la omul tinar.Ea are forma unui segment de sfera goala, avind o suprafata exterioara convexa, una interioara concava si doua artificii: unul posterior mai mic si altul anterior mai mare. Suprafata exterioara a sleroticii este convexa, neteda si vine in raport prin intermediul spatiului suprsleretical al lui TENON , cu fata anterioara concava a capsulei lui TENON. Pe partea exterioara a scleroticii, putin inaintea ecuaterului globului ocular, se prind muschii globului ocular. Pe suprafata exterioara a scleroticii se observa trei grupuri de orificii vasculare: 1.Un grup posterior situat imprejurul nervului optic format din 15-20 orificii vasculare prin care trec arterele ciliare scurte posterioare, arterele ciliare lungi posterioare si nervii ciliari. 2.Un grup mijlociu situat putin indaratul ecuaterului globului ocular format din patru orificii : doua superioare- intern si extern si doua inferioare- extern si intern prin care trec cele 4 vene vortiginoase. 3.Un grup de orificii anterior situat imprejurul orificiului anterior al sclereticii prin care trec arterele ciliare anterioare. Suprafata interioara a scleroticii este concava si vine in raport cu suprafata exterioara a tunicii mijlocii a globului ocular. Orificiul posterior al sleroticii prin care trece nervul optic se gaseste la 4 mm inauntru si 1 mm deasupra polului posterior al globului ocular. Acest orificiu are forma unui triunghi de con cu baza mare indrepatata posterior si cu virful trunchiat orientat anterior. La nivelul varfului trunchiat al acestui canal se gaseste o membrana perforata de orificii prin care trec fibrele nervului optic numita lamina eribreza. Lamina eribreza este formata de straturile cele mai interne a scleroticii. Orificiul posterior al scleroticii este conic deoarece fibrele nervului optic traversandu-l se imbraca cu teci de mielina devenind din ce in ce mai groase. Orificiul anterior al scleroticii, mult mai mare decat cel posterior are forma de trunchi de con cu baza mare indreptata posterior si varful trunchiat anterior. Pe la nivelul acestui orificiu sclerotica se continua cu cornea transparenta. Locul acesta de continuare se numeste limb sclero-cornean. La nivelul acestui limb sclero-cornean, in grosimea scleroticii se gaseste sapat un canal circular numit canalul lui Schelmm. Inaintea acestui canal se gasesc mai multe venule care formeaza plerul nervos al lui Schelmm, Canalul lui Schelmm are rolul de a elimina umoarea apoasa, iar pe alta parte comunica cu plexul lui Lebar carui ii transmite aceasta umoare. Corna transparenta (cornea) reprezinta 1/6 din tunica fibroasa. Ea are forma unei lentile de ceasornic, avand o fata anterioara, una posterioara si o circumferinta. Cornea, facand parte dintr-o sfara cu raza mai mica decat raza scleroticii, bombeaza mai mult pe suprafata exterioara a glogului acular. Fata ei anterioara este convexa si vine in raport cu atmosfera cand fanta palpebrala este deschisa si cu pleoapele cand fanta este inchisa. Fata sa posterioara este concava si vine in raport cu umoarea apoasa. Circumferinta corespunde limbului sclero-cornean si de la acest nivel cornea se continua cu sclerotica. Cornea poate fi transversata de razele luminoase. In constitutia corneei intra 5 part: O patura epiteliala anterioara formata dintr-un epiteliu pavimentos stratificat care se continua la periferia cornei si cu epiteliul mucoasei conjunctivale. O lama elastica anterioara sau membrana lui Bowman. Un tesut propriu cornean care este format din fibre, dintr-un sistem lacunar delimitat de aceste fibre, si doua feluri de celule: fixe si migratorii. Celulele fixe sunt celule conjunctive ce se anastomozeaza intre ele, iar cele migratorii sunt limfocite. O lama elastica posterioara . Aceasta lama elastica posterioara are propritatea de a se regenera . Patura epiteliala posterioara formata dintr-un singur rand de celule cubice. Cornea transparenta nu are in grosimea ei vase sanguine, insa contine multe filete nervoase. Tunica vasculara. Datorita faptului ca contine multe vase sanguine se mai numeste si tunica nutritiva sau vasculara a globului ocular. De asemeni datorita vaselor sanguine numeroase, ea tine sub depentinta si tensiunea lichidelor interoculare. Aceasta tunica formeaza o veritabila camera calda necesara pentru buna functionare a retinei. Coroida este portiunea cea mai posterioara a trunchiului ocular. Ea tine de la nivelul polului posterior al glogului ocular, pana la cativa mm. Inaintea ecuatorului globului ocular unde, la nivelul unei linii circulare festonate numita orra-serata. Coroida are forma unui segment de sfera goala cu o suprafata exterioara convexa. In raport cu suprafata interioara a scleroticii, cu o suprafata externa a tunicii nervoase si cu doua orificii: unul posterior mai mic prin care trec fibrele nervului optic si altul anterior mai mare corespunzator orrei-serata. Coroida este formata din 4 paturi: 1.Patura cea mai externa:lamina fusca-e formata din tesut conjunctiv lax care contine vene si nervi. 2.Patrua marilor vase care e formata dintr-un strat profund arterial si un strat superior venos. Stratul venos este format din vene caracteristice – 10-15 vene curbe care vin spre centru unde se unesc si formeaza o vena mai mare care are apoi o directie curba. Mai multe vene din acestea se unesc din nou formand o vena si mai mare si asa mai departe pana la urma formandu-se din aceste vene un vartej. 3.Al treilea strat din constitutia coroidei se numeste patura cario-capilara sau membrana lui Ruysch. 4.Ultima patura este membrana lui Bruch – e o lama subtire de 2-3 mm Portiunea mijlocie a tractusului uveal se numeste zona cilindrica. In sectiune, zona ciliara era forma triunghiulara cu un perete extern corespunzator scleroticii, un perete intern corespunzator retinei si o baza indreptata anterior corespunzatoare marii circumferinte a irisului. In constitutia zonei circulare intra 2 feluri de formatii anterioare: -muschiul ciliar si procesele ciliare. Fata anterioara a irisului este foarte pigmentata si da culoarea ochilor. Fata posterioara este si ea pigmentata avand o culoare neagra. Pe la nivelul marii circumferinte irisul se continua cu zona ciliara iar mica circumferinta delimiteaza pupila. Orificiul mobil, pupila, care se gaseste in centrul irisului, are roll de a doza cantitatea de raze luminoase ce patrund in globul ocular. Irisul este constituit dintr-o patura endoteliala anterioara, dintr-o patura epiteliala posterioara si o stroma. In constitutia irisului intra si fibrele nervoase, dintr-o patura irisului mai intra si fibrele musculare de origine ectodermica, unele radiare – irido-dilatoare si alte circulare – irido-contractoare. Tunica nervoasa se mai numeste si retina. Ea se intinde de la nivelul polului posterior al globului ocular pana la nivelul pupilei. Se imparte in trei portiuni: o portiune numita retina adevarata sau retina coroidiana; o portiune mijlocie, ciliara; o portiune anteriouara – iriana; Ultimele doua parti sunt atrofiate fiind fara valoare functionala. Retina are forma unui segment de sfera goala cu o suprafata exterioara convexa in raport cu suprafata interioara concava a tractusului uveal, o suprafata interioara concava ce vine in raport cu mediile transparente si refringente. Pe suprafata interioara a retinei se gasesc doua regiuni cu valori functionale deosebite. Pata oarba este regiunea circulara usor deprimata in centru prezentand o escavatie care cuprinde nivelul de formare a nervului optic, gasindu-se la 4 mm inauntru si 1 mm deasupra palului posterior al globului ocular. La nivelul ei nu se percep imagini. Pata galbena este o regiune ovoidala cu diametrul transversal de 3 mm, iar cel vertical 1-1,5 mm atitudine chiar in centrul palului posterior al globului ocular si deprimata in centru unde exista o mica fosa numita fosa centrala. Aceasta regiune este locul cel mai sensibil al retinei. Retina este alcatuita din mai multe straturi de celule. 1.In stratul cel mai exterior construit din conuri si bastonase; bastonasele contin purpura retinei care se coloreaza in rosu la intuneric.Celulele cu conuri si bastonase sunt celule neuroepiteliale. Celulele cu bastonase sunt in numar de 125 milioane si contin un pigment fotosensibil numit redepsina. Celulele cu bastonase receptioneaza lumina in general, diferentele in intensitatea razelor luminoase si sunt adaptate pentru vederea la lumina slaba, nocturna.Celulele cu conuri sunt in numar de numai 7 milioane si se gasesc numai in macula luteea. Ele receptioneaza excitatiile optice in legatura cu culorile si forma obiectelor. 2.Stratul celulelor bipolare – axonii lor fac sinapsa cu celulele celui de-al treilea strat. 3.Stratul de celule multipolare al caror axoni vor forma nervul optic. Retina are vascularizatie proprie data de artera centrala a retinei care are caracter terminal. b) Mediile transparente si refrigerente al globului ocular sunt asezate in asa fel, unele in spatele altora, incat razele luminoase plecate de la un corp plasat la infinit traversandu-le sa formaze focarul lor exact pe retina. Acesta este ochiul normal. Cand focarul se formaeza indaratul retinei, ochiul este hipermetrop, iar cand se formeaza inaintea retinei, ochiul este miop. Primul mediu transparent situat in interiorul membranelor de invelis este umoarea apoasa pe care o gasim in camera anterioara a ochiului. In spatele ei se gaseste cristalinul, iar in spatele acestuia se gaseste umoarea sticloasa. Cristalinul are forma unei lentile biconvexe care are fata interioara convexa, o fata posterioara mai convexa decat cea anterioara si o circumferinta. De la nivelul circumferintei, pleaca un ligament inelar numit Zona lui Zinn care il leaga de zona ciliara. La adult cristalinul are diametrul transversal de 9-10 mm si un diametru antero-posterior de 4-5 mm. La suprafata este invelit de membrana cristalina care poate fi impartita in cristaloida anterioara si posterioara. Sub aceasta capsula cristalina numai la nivelul fetei anterioare se gaseste o patura epiteliala formata dintr-un strat de celule cubice care genereaza fibrele cristaline. In rest cristalinul e format din fibre cristaline. Centrul cristalinului este mai dens decat portiunea lui periferica. Cristalinul are rol in acomodare modificandu-si curburile prin actiunea muschilor ciliari. Opacifierea cristalinului poarta numele de cataracta. Camera anterioara o globului ocular delimitata anterior de cornea transparenta, iar posterior de fata anterioara a cristalinului este impartita de iris in doua compartimenta: -un compartiment anterior situat intre cornea transparenta si fata anterioara a irisului; -un compartiment posterior situat intre fata posterioara a irisului si fata anterioara a cristalinului. Aceste doua compartimente comunica unul cu celalalt prin orificiul pipilar. Umoarea apoasa este secretata de procesele ciliare in compartimentul posterior din care prin orificiul pupilar trece in compartimentul anterior, de unde trece intr-un canal prin care se elimina in vasele epiteliale. In spatele cristalinului este camera posteioare ocupata de umoarea sticloasa. Umoarea sticloasa este o substanta gelatinoasa, vascoasa si este strabatuta de un canal numit canalul lui Cloquet prin care trece o arteriola care duce material de constructie pentru cristalin. Anexele ochiului Anexele ochiului sunt: sprancenele, pleoapele, conjunctiva, aparatul lacrimar, muschii motori extrinseci al ai globului ocular, capsula lui Tenon si grasimea orbitala. Sprancenele Se gasesc in regiunea sprancenara si au forma unei proieminente arouite si rotunjite fiind acoperite de peri. Ele au roll in oprirea scurgerii transpiratiei de pe frunte in ochi. Unei sprancene I se descriu trei portiuni: o portiune interna mai mare si rotunjita numita cap, o portine mijlocie numita corp si una exterioara in continuarea corpului, mai subtiata – coada. Intre extremitatile interne pe linia mediana in dreptul radacinii nasului pe o intindere de 5-25 mm este regiunea intersprincenara. Din punct de vedere anatomo-topografic se decriu urmatoarele structuri: pialea, testut celular subcutanat, stratul muscular si stratul celular submuscular. Pielea prezinta la suprafata exterioara pori numiti porii sprancenari, care au aceeasi aceeasi coloratie cu a parului capului. In grosimea pielii se gasesc foarte multe glande sebacee care pot fi uneori sediul chisturilor sebacee. In alcatuirea stratului muscular gasim un plan superficial format de fibre ale orbicularului pleoapelor si un plan profund reprezentat de muschiul sprancenos. Stratul celular submuscular este alcatuit dintr-un tesut conjunctiv lax. El permite alunecarea sprancenii pe planul osos. Arterele sunt asigurate de ramuri din frontala interna, frontala externa prcum si din artera temperala superficiala. Venele se strang intr-un grup intern care se varsa in vena oftalmica si un grup extern care merg spre vena temporala superficiala. Limfocitele de asemenea se impart in doua grupe: unul extern ce dreneaza in ganglionii parotidieni si unul intern care unindu-se cu cel frontal merg cu vene faciala spre ganglionii submaxilari. Inervatia senzitiva este data de nervii: frontal intern si frontal extern care sunt ramuri terminale ale nervului frontal din oftalmic. Interventia motorie este asigurata de un ram din temporo-facial. Pleoapele Sunt doua repliuri cutaneo-musculo-membranoase, mobile situate in regiunea palpebrala si care acopera partial sau total globul ocular dupe cum sunt deschise si respectiv inchise. Pleoapele sunt in numar de doua: una superioara mai mare si una inferioara mai mica. Unei pleoape I se descriu doua fete, doua extremitati si doua margini. Cele doua fete sunt una anterioara si alta posterioara. Conjunctiva Inter vata poistrioara a pleoapelor sifata anterioara a globului ocular se gaseste o cavitate numita cavitatea conjunctivala, si care este captusita de o membrana mucoasa- conjunctiva. Cavitatea conjunctivala are forma unui sac – sacul conjunctival care este deschis anterior la nivelul valului fantei palpebrale. Peretele sau anterior este format de segmentul conjunctivei care captuseste fata profunda a pleoapelor, iar peretele posterior este alcatuit din segmentul conjunctivei care acopera fata anterioara a globului ocular. Repliul de trecere dintre conjunctiva pleoapelor si fata anterioara a globului ocular se numeste fundul de sac conjunctival sau fornix. Avem astfel trei funduri de sac: superior, inferior si intern. Fundurile de sac superior si inferior corespund santurilor orbitopalpebrale superior si inferior, cel superior este mai adanc decat cel inferior. Rezulta astfel ca membranei conjunctivale I se descriu trei portiuni topografice: conjunctiva palpebrala, conjunctiva fundurilor de sac si conjunctiva bulbara. Aparatul lacrimal Cavitatea conjunctiva si conjunctiva care e o captuseste este udata permanent de lacrimi; care favorizeaza alunecarea pleoapelor pe pe globul ocular . Aceste lacrimi sunt secretate de glanda lacrimala si ajung pe conjunctiva prin canalele excretoare ale glandei. Apoi lacrimile se aduna in unghiul intern al ochiului si de aici ajung in cavitatile nasale prin caile lacrimale propriuzise. Toate aceste formatiuni constituie aparatul lacrimar. Muschii motorii ai globului ocular Acesti muschi si muschii extrinseci ai globului ocular sunt in numar de 6 dintre care 4 drepti si 2 oblici. Muschiidrepti sunt: superior, inferior, intern si extern, care realizeaza doua chingi musculare: una orizontala formata de muschii drepti interni si extern si una verticala de muschi drepti superior si inferior. Muschii oblici sunt doi: unul superior sau marele oblic si unul inferior sau micul oblic. Acesti doi muschi formeaza si ei o chinga oblica. Insertia de origine pentru muschii drept si marele oblic este comuna si se face in fundul orbitei print-un tendon unic numit tendonul lui Zinn, care se prinde pe partea interna a fantei sfenoidale. Capsula lui Tenon Capsula lui Tenon numita inca si aponevroza orbitala, aponevroza orbito-oculara sau aponevroza oculo-palpebrala a fost descrisa de Tenon in 1803. Se prezinta sub forma unei membrane aponevrotice asezata in plan frontal si indaratul globului ocular pe care-l separa de partea posterioara a orbitei. Are aspectul unui segment de sfera care cuprinde in concavitatea sa portiunea posterioara o globului ocular. Din punct de vedere topologic capsulei lui Tenon I se descriu teri portiuni: o portiune centrala sau oculara, o portiune palpebrala si o portiune subconjunctivala. Din punct de vedere descriptiv capsula lui Tenon prezinta o fata anterioara, o fata posteriora si o circumferinta. Fata anterioara prezinta o portiune centrala escavata care corespunde scleroticii si o portiune periferica cuprinsa intre globul ocular si rebordul ocular corespunzind pleoapalor. Fata posterioara este convexa si corespunde indarat grasimii orbitale, iar anterior conjunctivei ocular. Circumferinta reprezinta subtierea progresiva a capsului si fusionarea ei cu coriomul conjunctivei bulbare. Grasimea orbitara Este formata dintr-un tesut gras semi-fluid care este cluazonat printr-o serie de tracturi fibroase ce se intind de la fata profunda o capsulei lui Tenon spre tecile musculare si spre periostul orbitei. Ea se imparte intr-o grasime centrala situata in interiorul canalului muscular si una periferica in afara acestuia. Rolul acestei grasimi orbitare este de a facilita miscarile globului ocular si de a realiza o permanenta amortizare pentru globul ocular si elemantele vasculo-minore din orbita. Influenta acestui tesut gras constituie flegmonul orbitei. Sectiune orizontala prin globul ocular: 1- nervul optic 8- cristalinul 2- sclerotica 9- umoarea sticloasa 3- conjunctiva corneana 10- canalul hialodian 4- corneia 11- pata galbena 5- coroida 12- pata alba 6- irisul 7- retina Bibliografie: “Organe de simt” de Valentin Chiriac, Gheorghe Frasin, N. Cozma, B. Stratulat, C. Fatu. Litografia I.M.F. Iasi, 1978. PAGE PAGE 1 쥁