Referat Feline Mari

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Feline Mari si de asemenea puteti face Download Referat Feline mari

Citeste fragmente din Referat Feline Mari

Printre felinele mari, deosebim sase specii, dupa cum urmeaza: leul, jaguarul, tigrul, pantera, pantera de zapada si ghepardul, care este incadrat intr-un gen aparte. Multi considera ca irbisul (din genul Panthera) face parte din grupa felinelor mari, dar in realitate aceasta specie nu este inrudita cu cele mentionate. Cu exceptia jaguarului, care traieste in America de Sud, celelalte specii se gasesc in Africa si in Asia. Felinele au aparut pe pamant in urma cu 25 de milioane de ani. Primul si poate cel mai recunoscut reprezentant al lor avea colti (canini) de peste 20 de cemtimetri lungime. Aceste animale uriase se pare ca vanau ierbivore mari, pe care le sfasiau cu ajutorul coltilor. Intre felinele mentionate exista si numeroase deosebiri. De exemplu, leul, tigrul si pantera au obiceiul sa urle, in timp ce irbisul se ghepardul nu. Majoritatea felinelor mari se lungesc intinse pe pamant, in vreme ce pantera de zapada sta ghemuita in timpul hranirii. Cu exceptia ghepardului, ghearele felinelor pot retractate sau scoase in functie de necesitati. Toate felinele mari sunt pradatoare: pentru supravietuire sunt nevoite sa vaneze animale vii sau sa caute hoituri. Cele mai multe specii stau la panda pentru a vana. In timpul vanatorii umbla in varful labelor cu ghearele retrase, atingand solul doar cu pernitele (plantare si palmare). De obicei se furiseaza cu grija in apropierea victimelor, apoi cu ajutorul muschilor puternici ai membrelor posterioare si ai spatelui se arunca brusc asupra animalului. Dupa ce au prins si au doborat prada, o omoara, zdrobindu-I vertebrele cervicale printr-o muscatura puternica, sau acoperindu-i cu gura orificiile nazale si gura pan ace animalul se sufoca. Cele mai multe feline vaneaza singure, in schimb leii vaneaza in grup – aplicand o strategie foarte eficienta. Unul sau doi dintre membrii grupului sperie victima aleasa, gonind-o spre cei care stau la panda. Leul – singurul dintre felinele mari care duce o viata sociala propriu-zisa. Traieste in grupuri numite haite. Cate o haita este compusa din cel mult 12 femele inrudite si cel mult 5-6 masculi. In grup masculul cel mai mare si cel mai puternic este stapanul si tatal celor mai multi dintre pui. Masculul este mult mai mare decat femela, capul si gatul fiind acoperit de o coama deasa , datorita caruia pare si mai mare si mai impunator. Coam ii protejeaza totodata gatul in cazul in care se ajunge la lupte pentru apararea teritoriului. Prada pentru intreaga haita este capturata de female. Ele sunt mai usoare si alearga mai repede. Hrana lor este foarte variata, de la zebra si bivol, pana la soareci. Femelele haitei uneori dau nastere la 3-4 pui pe care ii cresc impreuna. Puii consuma pentru prima oara carne la varsta de 3 luni, dar ei sug lapte si in urmatoarele 3 luni. Cea mai mare feline Tigrul este cea mai mare feline dintre felinele mari. Are mai multe subspecii, toate fiind amenintate cu disparitia. Tigrul Siberian, cea mai mare feline din lume poate atinge o greutate de 300 de kg. traieste in regiunile nordice ale Rusiei, fiind protejat de un strat adipos subcutanat impotriva frigului din timpul iernilor aspre. In locul in care traieste hrana este putina, motiv pentru care acest vanator solitar este nevoit sa cutreiere distante mari pentru a gasi o prada. Blana groasa este de culore galben roscata – deseori mai deschisa decat la alti tigrii, avand si mai mult alb pentru a se contopi mai bine cu peisajul siberian inzapezit. Cea mai raspandita si cunoscuta subspecie este tigrul Indian sau bengalez. Masculii traiesc solitary si isi apara teritoriul de intrusi. Femelele insa prefera sa se cupleze cu masculii sau cu alte female. La fel ca si majoritatea felinelor mari si tigrii isi marcheaza teritoriul cu urina, dar ii atentioneaza pe confratii sai asupra prezentei sale si prin urmele lasate de gheare pe scoarta copacilor. Tigrul este un animal foarte puternic; este in stare sa doboare animale mai mari decat el, cum ar fi bivolul salbatic. Dupa ce a capturat si a omorat victima, o taraste intr-un loc retras, adesea langa apa si zile la rand se hraneste din ea. Resturile le acopera cu crengi si le supravegheaza pana I se face foame din nou. Vanatoarea este epuizanta, de aceea tigrul isi petrece 80% din timp odihnindu-se. Vaneaza noapte, la adapostul intunericului, furisandu-se incet in apropierea pradei. De obicei in zori si pre seara isi face toaleta, lingandu-si blana la fel ca pisica de casa. Spre deosebire insa de aceasta, tigrului ii place apa, scaldandu-se des in lacurile din apropiere. Cresterea Femela de tigru da nastere la 16 pui, dar de obicei doar unul sau 2 raman in viata. Femela creste singura puii, ei raman impreuna cu mama pana la varsta de 2 ani. Longevitatea tigrului in natura este de 15–20 de ani. Imperecherea Tigrul se imperecheaza cu placere in orice perioada a anului si cuplul ramane impreuna 3 sau 4 zile. Fatarea Micutii sunt orbi, neputinciosi si total dependenti de mama lor. Deplsarea Uneori tigroaica isi muta puii in alt adapost, ii transport cu grija tinandu-i de ceafa. Prima lectie Mama tigru invata puii cum sa se apere. La varsta de 6 luni ii duce pentru prima oara la vanatoare. Pradator ascuns Pantera (sau leopardul) este cea mai raspandita dintre felinele mari. Succesul in evolutie il datoreaza faptului ca se adapteaza foarte bine la diferite conditii de mediu si hrana. Este un animal elegant. Corpul sau zvelt este acoperit de un par lucios, impodobit cu rozete, pete pub forma de discuri. Pantera neagra nu este o specie aparte, ci doar o varianta de culoare, corpul ei fiind deasemenea acoperit cu pete sub forma de rozete, dar acestea nu prea se observa. Este raspandita mai ales Asia de sud-est, unde se confunda foarte bine cu vegetatia de sol abundenta din paduri. Este mai agresiva decat celelalte pantere. Pantera este specia care duce cea mai retrasa viata dintre felinele mari. Este foartegreu de gasit. Atat femela cat si masculul sunt ucigasi innascuti si cosuma o hrana mult mai variata decat restul felinelor – printer altele gazelele, sacali, struti, facoceri, ba chiar si testoase. Se odihneste cu placere printre crengile unor copaci inalti, sau in locurilemai retrase ale padurilor, unde isi poate efectua toaleta in liniste. Pantera de zapada traieste in regiunilecu clima rece, la 3000 – 4000 de metri deasupra nivelului marii,dar in timpul iernii coboara putin mai jos. Vaneaza noaptea, in special mamifere mai mici ca iepurele, dar si mai mari decat gazelele. Talpile mari, membrele anterioare scurte, precum si musculature toracica puternica o ajuta la efectuarea salturilor de pe o stanca pe alta. Coada lunga ajuta la pastrarea echilibrului. Neofelis nebulosa seamana cu felinele mari, dar nu este inrudita cu pantera. Nu urla. Specialistii considera ca ar fi veriga lipsa in lantul care face legatura intre felinele mari si mici (de exemplu acelotii). Jaguarul este foarte rar si duce o viata ascunsa. Indrageste padurile mangrove ale Americii Centrale si de Sud. Corpul este robust, puternic, coloritul asemanator cu cel al panterei si la fel ca aceasta, este un vanator desavarsit. Nu este suficient de rezistent pantru a goni prada pe o distanta mai mare, succesul lui consta mai mult in rabdare si forta. Se hraneste cu animalele care traiesc in padurile mangrove, cum ar fi lenesul sau porcul de apa (capybara). Muscatura jaguarului este deosebit de profunda. Maxilarele puternice si relativ scurte penetreaza cu usurinta tesuturile, zdrobeste si mesteca foarte bine oasele si restul tesaturilor vii. Vaneaza de obicei noaptea, la fel ca celelalte feline mari. Strabate mai multi kilometric pentru a gasi hrana, urmarindu-si victima chiar si in apa. Uneori consuma peste si testoase. Ghepardul este cel mai rapid mamifer terestru. De obicei alearga cu o viteza de 80 km pe ora dupa gazele si antilope, dar daca este necesar, poate atinge 110 km pe ora, pe o distanta scurta. Daca prada reuseste sa obtina un avantaj de circa 20 de secunde, ghepardul renunta la ea. Daca isi ajunge din urma victima sare la ea si o impiedica. In cazul animalelor mai mari, aplica o lovitaura rapida cu picioarele din fata in zona fesei sau in flanc. Cand victima a ajuns la sol, o imobilizeaza si ii infige ghearele in gat; in final o transeaza si o mananca pe loc. Ghepardul nu consuma decat prada capturata de el neluand in seama hoiturile chiar daca acestea sunt proaspete. Este un animal timid, fricos. Daca apare o feline mai mare decat el, de exemplu un leu, renunta la prada, fara a se impotrivi. Puii de ghepard sunt amenintati de multe pericole, de multe ori cad victime leilor, panterelor, sau altor pradatoare, iar aceasta nu rateaza nici o ocazie sa-i atace. Uneori alti gheparzi pot sa pericliteze viata. Un mascul dornic de a se imperechea cu o mama ghepard o poate lua “ostateca”, timp in care puii ramasi singuri pot muri de foame. Plansul puilor infometati poate atrage atentia unor pradatori, care nu le vor cruta viata. La fel ca celelalte feline mari, si gheparzii sunt pe cale de disparitie. Azi se mai gasesc doar un savanele din Africa de Est si de Sud. Datorita modului in care vaneaza, au nevoie de teritorii mari, si pentru ca omul le reduce din ce in ce mai mult mediul de viata, numarul gheparzilor este in scadere. Cum alearga ghepardul? Membrele lungi, subtiri ale ghepardului se leaga de trunchi cu niste articulatii laxe, astfel incat alearga cu pasi mari. La aceasta contribuie si constitutia fina, coloana vertebrala flexibila si mobilitatea soldului si umarului. In timpul alergarii toate cele 4 membre sunt ridicate de pe sol,in timp ce isi mentine echilibru cu coda intinsa. In faza urmatoare unul dintre membrele posterioare atinge solul. Cu celalalt membru posterior isi ia din nou avant si se ridica in aer cu corpul intins. In final, unul din membrele anterioare atinge solul, apoi si celalalt, dupa care animalul se ridica in aer cu membrele adunate sub corp. Amenintate cu disparitia Un jaguar sanatos,matur, nu are de ce sa se teama in jungle. Poate doar un sarpe boa, sau omul ar putea reprezenta un pericol pentru acesta. Bastinasii junglelor din America de Sud mai omorau din cand in cand cate un exemplar, dar ii respectau si nu ii macelareau pe capete. Mai tarziu oameniiau inceput sa-I vaneze fara mila, pentru blana lor si cu toate ca in zilele noastre valorificarea blanurilor de jaguar este interzisa in lume, comertul la negru este inca inca in floare. Pe langa aceasta, numarul padurilor neatinse in care jaguarul ar putea trai, este din ce in ce mai mic. 쥁@