Referat Crustaceele

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Crustaceele si de asemenea puteti face Download Referat crustaceele

Citeste fragmente din Referat Crustaceele

Avand dimensiuni foarte diferite, de la animale planctonice microscopice pana la crabul-paianjen urias din Japonia, toate crustaceele au un element comun: un scbelet extern articulate si dur care sustine corpul animalului si il protejeaza. Crustaceele reprezinta una din grupele de animale care si-au dezvoltat un schelet articulate complex, asemanator unei carapace. Acesta sustine muschii si organele interne ale animalalui si il protejeaza de dusmani.Toate aceste animale sunt cunoscute sub denumirea generica de artropode, ceea ce inseamna “picioare articulate”.Aceasta pentru a le deosebi, in mod evident, de molustela cu cochilie, ca de exemplu scoicile si midiile, care invelite intr-o crusta tare si avand articulatiile mobile. Cel mai cunoscut grup de artropode il reprezinta insectele dar mai sunt multe alte creaturi, cum ar fi paienjenii, scorpionii, centipedele si miriapodele, care au aceeasi structura a scheletului. Unele dintre aceste animale sunt asemanatoare crustaceelor. Ele si-au dezvoltat corpul de artropoda deoarece acesta reprezenta cea mai buna solutie pentru a le sustine si totodata de a le proteja tesaturile delicate. Scheletul extern, numit si exoschelet, este de fapt tegumentul ingrosat si durificat, numit cuticul. Compozitia acestuia variaza in functie de tipul animalului, dar in randul insectelor el este de obicei din chitina, un material cornos, felexibil, asemanator celulozei (componenta principala a lemnului). In multe cazuri, la crustaceele mari, marine, cum ar fi crabii si homarii, cuticululeste impregnat cu calciu astefel incat “carapacea” devine mult mai dura, mai calcifiata. Animalul este astfel protejat de multe pericole si el poate sa creasca pana la dimenisuni mari fara sa se prabuseasca sub propria lui greutate. Dificultati de crestere Procesul de crestere este plin de dificultati si pericole. La animale cu schelet intern -cum suntem noi- oasele cresc, pur si simplu, in acelasi timp cu muschii si organelle care le inconjoara. Exoscheletul cornos sau calcaros al unui artropod nu poate insa sa creasca in acelasi fel. Daca muschii si organele interne ale animalului continua sa se dezvolte excesiv, presiunea interna va creste pana cand cuticulul va crapa. Fenomenul nu se petrece la intamplare. Sub armura curente, animalul mai are una, pentru inlocuire, care se afla intr-un anumit stadiu de dezvoltare. Cand exoscheletul este pregatit pentru a fi schimbat -si animalul incepe sa simta stransoarea- crusta este fortatasa cada, chiar de presiunea aerului sau a apei, pentru a scoate la iveala cuticulul aflat sub ea. In timpul cat acesta este inca moale, animalul il umple cu aer sa u apa, pentru ca atunci cand crusta va fi dura, sa-i permita animalului sa creasca. In aceasta perioada, animalul simte nevoia sa se ascunda, simtindu-se vulnerabil. Anatomia Unele artropode, cum ar fi insectele si paienjenii, au un numar bine definit de membere (sase la insecte, opt la paienjeni), insa la crustacee numarul lor este mult mai variat. De obicei, un crustaceu are o percehe de member pentru fiecare segment al corpului. Aceasta structura de baza este evidenta daca observam una din crustaceele cele mai comune, si anume paduchele de lemn. Corpul acestui animal, asemanator unui armodial, este alcatuit dintr-un sir de segmente blindate, fiecare segment avand cate o pereche de membre. Ele nu au insa toate acelasi rol. Cele de pe primele sapte segmente, situate in imediata vecinatate a capului, sunt folosite pentru de plasare, spre deosebire de cele de pe urmatoarele cinci segmente, care au fost adaptate pentru a deveni organe de respiratie. Perechea de membre care se afla pe segmentul final are mai degraba rolul uni organ de simt decat cele doua perechi de antene care pornesc din capul mic al animalului. Cu toate ca segmentele paduchelui de lemn par a fi asemanatoare, la o privire mai atenta se poate observa ca ultimele sase formeaza o coada, inserata in ultimele sapte segmente “umblatoare”. La multe crustacee, aceasta distinctie este mult mai evidenta, segmentele “umblatoare” unindu-se cu capul, pentru a forma un segment cap-corp principal, numit cefalotorax. Scutul care acopera cefalotoraxul se mai numeste si carapace. In cazul catorva crustacee, cum ar fi crzbii, aceasta formeaza un invelis intins, in timp ce altele, crusta s-a adaptat pentru a deveni o capsula care inconjoara animalul si care se comporta ca si cochilia unei stridii. Cu toate acestea, anatomia de baza este intotdeauna aceeasi, cu cate o pereche de membre pentru fiecare segment. Daca cele sapte segmente sunt unite, atunci acea unitate va avea sapte perechi de membre. Plutitori si inotatori Cu o singura exceptie notabila, cea a paduchelui de lemn, aproape toate crustaceele sunt animale acvatice. Unele se tarasc pe fundul marilor sau al raurilor, altele se agata pe pietre sau stanci, dar multe sunt purtate de curentii acvatici in marea comunitate de plante si animale care poarta denumirea de plancton. Cateva crustacee, dintre cele mai primitive, traiesc in acest mod. Aceste animale pot fi gasite in baltile si iazurile cu apa dulce. Ele si-au pastrat ancestrala, multi-segment, de baza, a crustceelor. Crevetele transparent are douazeci, nueori chiar mai multe, segmentebine definite, fiecare dintre acestea avand perechea sa de membre, sub forma de frunze. Membrele sunt, mai mult sau mai putin identice, avandinsa roluri multiple. Animalul inoata in sus si in jos cu ajutorul tuturor membrelorcare bat ritmic. In acelasi timp, perii de pe mebre filtreaza particulele de hrana din apa. Cand animalul se deplaseaza inapoi cu ajutorul membrelor, particulele de hrana sunt impinse spre inainte, pentru a fi apoi prinse, de catre membrele situate in zona gurii, cu ajutorul unei secretii lipicioase. In acelasi timp, membrele absorb oxigenul din apa prin intermediul cuticulului lor subtire care actioneaza ca niste branhii. Din aceasta cauza, crevetele transparent si celelalte animale inrudite cu el, se numesc barnhiopode, ceea ce inseamna “picioare branhiale”. Alte branhiopode arata cu totul altfel. Micutul purice de apa, Daphnia, care se gaseste in mai toate iazurile si lacurile, si-a dezvoltat o crusta in tottalitate, lasandu-i doar capul descoperit. Membrele se comporta ca niste branhii-motiv pentru care animalul este calsificat ca branhiopod- insa el se deplaseaza prin miscarea ritmica a celei de-a doua pe 쥁@