Referat Sistem Nervos Central

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Sistem Nervos Central si de asemenea puteti face Download Referat Sistem nervos central

Citeste fragmente din Referat Sistem Nervos Central

Locomoţia, senzaţia, gîndirea, vorbirea şi sentimentele se bazează pe structurile complexe ale celulelor nervoase ce formează sistemul nervos central (SNC), care pote fi afectat de o varietate de disfuncţii şi boli. Identificarea sursei problemei în sistemul nervos este dificilă pentru că bolile şi lezările nervilor într-o parte a sistemului apar ca simtome departe de locul în care se află adevărata problemă. Cîteva din simtome sînt : - pierderea simţului tactil slăbirea sau dificultatea în locomoţie pierderea capacităţii de a vorbi tulburări de vedere confuzie ameţeala, poate şi leşin pierderea cunoştinţei paralizia sau amorţirea unor părţi ale corpului Două categorii principele de boli * probleme ale alimentării cu sînge * implică infecţii Întreruperea alimentării cu sînge mai mult de cîteva minute provoacă probleme şi celulele nervoase încep să moară. Dacă în interiorul craniului se deterioreză un vas sanguin, apare o scurgere de sînge ce măreşte presiunea asupra creierului. O arteră ce aduce sînge la creier poate fi blocată de tromboză, sau de un cheag de sînge. De ex: Aterioscleroza cînd pereţii arterelor se îngustează şi se întăresc Ateroscleroza cînd se depune grăsime pe interiorul pereţilor arterelor O altă cauză a congestiei este hemoragia cerebrală – scurgerea de sînge dintr-un vas sanguin deteriorat din cutia craniană. Sîngele poate ţîşni printr-o zonă a peretelui vasului care este prea subţire, asemănător cu un balon (anevrismul). Congestiile cerebrale sînt provocate de hemoragiile vaselor de sînge din cutia craniană şi de blocările alimentării cu sînge a creierului, care provoacă infarcte ( blocare de arteră, moarte de ţesuturi). Multe hemoragii sînt provocate de ruperea unui anevrism (o umflătură pe o arteră slăbită). Blocările apar cînd se formează un cheag de sînge (tromb) într-o arteră bolnavă sau o bucată de ţesut din altă parte a corpului transportată prin vase sanguine la creier (embolus) se înţepeneşte şi blochează o arteră din creier. Ex: Un cheag de sînge s-a format în inimă ca rezultat al stenozei mitrale şi poate să ajungă la o arteră cerebrală ca să o blocheze. Congestia cerebrală nu implică neapărat sfîrşitul vieţii active. Fizioterapia în primele stadii ajută la redarea funcţionării membrelor afectate. Cine se află în pericol ? Congestia cerebrală este mai probabilă la cei cu tensiune arterială mare şi/sau fumători. Alţi factori de risc sînt diabetul, nivelul înalt de coresterol în sînge, bolile de inimă şi cazuri de congestie cerebrală în familie. Congestia cerebrală afectează oamenii mai în vîrstă, în special bărbaţii peste 65 de ani. Presiune asupra creierului În interiorul cutiei craniene creierul este protejat de 3 straturi de membrane (meninge). Ruperea şi sîngerarea unui vas sanguin din meninge poate provoca o inflamaţie care exercită presiune asupra creierului şi îi întrerupe alimentaţia cu sînge. Ruperea unui vas sanguin meningeal poate fi cauzată de anevrism sau de o lovitură asupra craniului. Hemoragiile mici pot să treacă şi să se vindece, iar cele mari adesea necesită intervenţii chirurgicale. Infecţii Germenii sînt bacterii sau virusuri ce pot să infecteze SNC. În cazul meningitei, straturile din jurul creierului (meningele) se infectează şi se inflamează. Simtome: - vomă febră dureri de cap înţepenirea cefei teamă sau durere la vederea luminilor puternice ameţeală pierderea cunoştinţei Meningita virală - poate să dispară singură şi să nu lase în urmă efecte. Meningita bacteriană - poate fi mai gravă, chiar fatală. Umflarea şi infecţia pot afecta creierul în mod ireversibil şi să ducă la pierderea unor capacităţi mintale, la surzire sau orbire, în special în cazul bătrînilor sau a celor foarte tineri. Encefalita este inflamaţia celulelor creierului. Apare în urma pojarului sau a mononucleozei infecţioase. Duc la paralizie, pierderea vorbirii şi auzului, chiar comă. Bebeluşii şi oamenii bătrîni sînt mai ales în pericol. Tumori Creşterea unei tumori în creier blochează alimentarea cu sînge şi exercită presiune asupra celulelor creierului.Poate provoca dureri de cap, greţuri şi tulburări de vedere, afectînd alte părţi ale corpului. Tumorile de pe măduva spinării implică dureri de spate şi pot afecta funcţionarea membrelor, intestinilor şi a vizicii. Tratamentele acestor tumori includ o combinaţie de chirurgie, radioterapie şi medicamente. Degenerarea Boala Parkinson – o afecţiune cronică progresivă – sînt distruse celulele nervoase din anumite părţi ale centrelor motoare ale creierului, specializate pentru controlul mişcărilor. Simtomele: - tremurul incontrolabil sau mişcarea repetitivă a unei părţi a corpului şi o tot mai mare dificultate în mişcări precum mersul şi vorbitul. Mintea de obicei nu este afectată. Această boală afectează oameni cu vîrste de peste 75 ani. Boala nu poate fi vindecată, dar simtomele pot fi ameliorate cu ajutorul medicamentelor, în special L-dopa. Coreea lui Huntington este o boală ereditară a creierului care are ca rezultat mişcări incontrolabile ale corpului şi schimbări de personalitate. Nu poate fi vindecată. Tulbutrări funcţionale: durerile de cap, migrenele, epilepsia şi vertijele. Boli degenerative: demenţa, boala Alzheimer şi scleroza în plăci. Migrenele  Migrenele par sa fie cauzate de deshidratare: prea multe paturi nu permit organismului sa-si regleze temperatura in timpul somnului; bauturile alcoolice initiaza un proces de deshidratare la nivelul celulelor, in mod special in creier; tratamentele pentru regularizarea productiei de histamine; mediu ambiant supra-incalzit fara marirea cantitatii de apa administrata organismului. Migrenele par sa fie un indicator al reglarii temperaturii critice a organismului in momentul "stresului la temperatura ridicata". Deshidratarea joaca un rol important in aparitia migrenelor.  Cel mai prudent mod de a aborda migrenele este administrarea regulata de apa. Odata cu aparitia migrenei, se produce o cascada de reactii chimice care vor opri organismul de la o activitate normala. In acest moment, persoana afectata va fi fortata sa ia medicamente analgezice impreuna cu o cantitate mare de apa. O cantitate suficienta de apa rece poate fi si singura capabila sa scada temperatura interna a organismului (inclusiv a creierului) prin restrangerea activitatii vaselor sanguine din intregul organism. Dilatarea excesiva a vaselor sanguine periferice poate reprezenta cauza principala a migrenelor. Boala Alzheimer(BA) Boala are mai multe stadii evolutive – precoce (faza uşoară), intermediar (faza moderată) sau tardiv (faza severă). ·       Celulele creierului se micşorează sau dispar şi sunt înlocuite cu pete dense, de formă neregulată numite plăci senile; H h œ ® ° ¶ ¸ ¾ H ì t ␃༃䲄帎䲄愎̤摧懬} Apar formaţiuni neurofibrilare, în interiorul celulelor creierului, afectând sănătatea acestora. O persoană cu boala Alzheimer are mai puţină materie cenuşie. Această diferenţă are un proces continuu, afectând funcţionarea cerebrală. După tratament, se poate observa regenerarea materiei cenuşii, cu efecte neurologice şi psihice evidente după numai 6 luni de tratament. Problematica neuropsihologică se particularizează prin dezvoltarea unui sindrom afazo-agnozo-apraxic cu disartrie logoclonică, sărăcire a limbajului mergând până la logoree neinteligibilă; agnozie, mai ales spaţială (bolnavul nu-şi mai recunoaşte propria cameră); apraxie până la imposibilitatea îmbrăcării, dezbrăcării şi chiar a mestecatului. Ca factori favorizanţi amintim intoxicaţiile, avitaminozele, surmenajul şi infecţiile. Factorii de risc legaţi de apariţia acestei boli sunt : ·       Vârsta, ·       Loviturile sau rănile la nivelul capului, Fumatul, ·       Ereditatea. Semnele bolii diferă mult de la un bolnav la altul, diagnosticarea bazându-se pe performanţele individului în următoarele 8 aspecte ale cunoaşterii: 1.    Orientarea în timp şi spaţiu, 2.    Controlul mişcărilor şi acţiunilor, 3.    Atenţia, 4.    Memoria, 5.    Limbajul, 6.    Percepţia vizuală, 7.    Rezolvarea problemelor, 8.    Activitatea socială. Diagnosticul bolii Alzheimer ţine cont de accentuarea pierderii memoriei în timpul vieţii şi a altor funcţii cognitive – schimbări de comportament, de personalitate şi de gândire. Câteva simptome sunt recunoscute ca însoţind BA. Ele pot apare însă şi în alte cazuri de demenţă: 1.    Pierderea memoriei care afectează viaţa de zi cu zi. Se uită în special evenimente foarte recente. 2.   Dificultăţi în realizarea sarcinilor familiale (persoanele cu BA pot uita cum se prepară un fel de mâncare sau pot uita dacă au mâncat), 3.   Probleme de limbaj (persoanele cu BA pot uita cuvinte uzuale, înlocuind unele cuvinte cu substitute neadecvate, ceea ce face ca propoziţiile rezultate să fie greu de înţeles), 4.   Dezorientare în timp şi spaţiu (persoanele cu BA se pot rătăci pe propria stradă, neştiind cum să ajungă acasă), 5.    Judecată redusă (persoanele cu BA pot să nu recunoască o infecţie ca fiind o problemă pentru care trebuie să apeleze la medic sau se pot îmbrăca inadecvat – haine groase într-o zi toridă), 6.    Probleme cu gândirea abstractă (persoanele cu BA pot uita complet ce sunt numerele şi ce se poate face cu ele; pot să nu înţeleagă semnificaţia zilei de naştere), 7.    Probleme cu plasarea obiectelor în locurile adecvate (persoanele cu BA pun un cui în frigider sau ceasul în cutia cu zahăr), 8.    Schimbări în atitudine şi comportament (au loc treceri rapide de la calm la furie, fără un motiv explicit), 9.    Schimbări ale personalităţii (persoanele cu BA pot deveni extrem de confuze, suspicioase, apatice), 10.  Pierderea iniţiativei ( apare o pasivitate accentuată). Tratamentele pentru BA cunoscute până în prezent includ medicamente pentru îmbunătăţirea memoriei prin creşterea cantităţii de acetilcolină în organism şi pentru ameliorarea problemelor comportamentale, cum ar fi halucinaţiile, agitaţia, depresii, stările de anxietate, insomniile. Paralizie de origine cerebrală Paralizie înseamnă inactivare sau slăbiciune, o afecţiune în urma căreia o persoană nu îşi poate controla în mod adecvat muşchii şi mişcările. Mişcări involuntare: ataxia şi atetoza. Ataxia – dificutăţi în echilibru şi poziţia corpului , mişcări necoordonate; dereglarea cerebelului în partea inferioară şi posterioară a creierului. Atetoza – necontrolarea mişcărilor involuntare (membrelor, capului) , dereglarea ganglionilor bazali ce asigură mişcări line, coordoate. Boala lui Little - afectează procesele mentele şi abilităţile fizice, ei învaţă cu greu sau sînt subdezvoltaţi mintal avînd o inteligenţă joasă. Bolile provocate de paralizie sînt dobîndite în timpul vieţii sau din năştere. Cauzele: - infectarea bebeluşului care se dezvoltă în uter cu virusul rubeolei - alimentarea fătului cu oxigen şi substanţe nutritive în uter nu este corectă - la o naştere grea corpul bebeluşului nu primeşte suficient oxigen Paralizie de origine cerebrală este în general moştenită de la părinţi. Tratamente: fizioterepie, exerciţii fizice, şcoală specială, operaţii chirurgicale pentru membrele afectate. BLOCUL SINOATRIAL SI ATRIOVENTRICULAR.      Blocul sinoatrial reprezinta o tulburare de conducere provocata fie de absenta stimulului sinusal, fie de blocarea lui la trecerea spre atriu. Blocul atrioventricular reprezinta o tulburare in propagarea unui stimul sinoatrial catre ventricul, astfel neavand loc contractia inimii la acel moment.      Cauze: cardiopatia ischemica, cardiomiopatii diverse, intoxicatia digitalica, reflexe vagale pornite din iritatia organelor interne.      Simptoame: ritm cardiac rar, regulat sau cu pauze. Sincopele Adams-Stockes (pierderea constiintei) sunt provocate de scaderea frecventei cardiace sub 20/min.      Tratament: etiologie si inlaturare a cauzelor. Tratament simptomatic: se impune la frecventa sub 40/min. : Isuprel 10 mg la 3-6 h, atropina 0,5-1 mg. Stimulatorii electrici artificiali endocardici (pacemaker) reprezinta singura solutie terapeutica de durata. BLOCUL DE RAMURA STANGA SI DREAPTA.      Este o tulburare de conducere caracterizata prin intîrzierea stimulului inimii la nivelul ramurilor sale din ventriculi: cand conducerea este intîrziată în ventricolul drept se produce blocul de ramură drept, iar în ventriculul stîng – blocul de ramură stîng.      Cauze: cel drept poate fi congenital fără semnificaţie patologică; ambele pot aparea in: cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala, cord pulmonar, intoxicatii cu digitala, chinina, infectie reumatica etc.      Diagnosticul este numai electrocardiografic, blocurile de ramura nu au simptoame clinice.      Tratament: nu exista un tratament al blocului de ramura; prezenta lui atrage atentia asupra cauzelor ce l-au produs, deci conduita este dupa caz – coronarodilatatorie, tratament antiinfectios, inlaturarea medicatiei incriminate. 쥁@