Referat Energia Nucleara Si Dezvoltarea Durabila

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Energia Nucleara Si Dezvoltarea Durabila si de asemenea puteti face Download Referat Energia nucleara si dezvoltarea durabila

Citeste fragmente din Referat Energia Nucleara Si Dezvoltarea Durabila

şi 1.Energia nucleară este mai curată decat credeţi 2.O centrală nucleară bine proiectată are un impact minim asupra mediului 3.Gospodărirea deşeurilor nucleare 4.Avantajele economice si strategice ale energiei nucleare 5.Stiaţi că... 6.Concluzii 7.Bibliografie Student:Murărescu Valentin 1.Energia nucleară este mai curată decat credeţi. Teama de energia nucleară este de înţeles datorită asocierii cu ororile războiului nuclear,dar e nejustificată. Centralele nuclearo-electrice nu sunt bombe atomice.Ceea ce a fost iniţial o preocupare justificată pentru securitate a devenit o anxietate aproape patologică,iar majoritatea criticilor vin din partea presei,a industriei de film si televiziune şi a scriitorilor de ficţiune.Toţi aceştia au folosit teama de chestiunile nucleare ca un aliat pentru a-şi vinde produsele.Împreună cu factorii politici de dezinformare,ei au incercat să discrediteze industria nucleară prezentand-o ca pe un potenţial inamic.Ei au reuşit perfect să înspăimante publicul astfel încat în multe ţări este imposibil să mai vorbeşti azi de energetica nucleară.Suntem îngrijoraţi de deşeurile nucleare şi de depozitarea lor în siguranţă.Ca orice altă industrie ,energetica nucleară îşi are riscurile ei.Folosirea materialelor nucleare trebuie controlată şi reglementată strict ,nu numai pentru a proteja sănătatea publicului şi a persoanelor care lucrează în domeniu,dar şi pentru a asigura viitorul planetei. După descoperirea radioactivitaţii la începutul secolului 20 de către Marie şi Pierre Curie,acesteia i-au fost atribuite multe virtuţi (vindecarea reumatismului,a căderilor nervoase,a insomniei,a durerilor,etc).Oamenii nu se temeau de ea.În reclamele lor ,firmele de ape minerale se întreceau în a revendica apa cea mai radioactivă,în timp ce staţiunile încercau să atragă turiştii dornici sa-şi îngrijească sănătatea,lăudandu-se că ele au cea mai ridicată radioactivitate naturală. Au venit apoi cele două explozii tragice ale bombelor atomice de la Hiroşima şi Nagasaki,doua dezastre umane care au pus capăt celui de-al doilea război mondial şi au traumatizat întreaga opinie publică internaţională.Lumea a devenit în mod brusc şi violent conştientă de potenţialul distructiv al energiei atomice.De atunci atomul a devenit în mintea publicului sinonim cu pericolul şi distrugerea.Centralele nuclearo-electrice producătoare de energie electrică folositoare nu existau încă,iar aplicaţiile nucleare, relativ puţin cunoscute anterior,s-au cristalizat brutal în jurul imaginii razboiului,suferinţei,violenţei şi barbariei.Chiar şi astazi,publicul nu face bine distincţia dintre o bombă atomică şi o centrală nucleară ce produce energie electrică,care nu au nimic în comun din punct de vedere tehnologic.Industria nucleară este unul din domeniile industriale în care regulile de securitate şi de protecţie a mediului sunt cele mai stricte şi mai bine respectate.Desigur,energia nucleară trebuie să fie perfect stăpanită şi cat mai bine controlată.Riscul erorilor ce se pot face şi al accidentelor ce au loc în industria nucleară pot şi trebuie reduse cat mai mult posibil.Ţările din Vest trebuie să ajute ţările din Europa de Est să îmbunătăţească securitatea unităţilor nucleare energetice şi să închidă cat mai repede posibil pe cele vechi,care nu mai pot fi îmbunătăţite.Ideal ar fi să se înlocuiască electricitatea produsă de centralele nuclearo-electrice învechite din ţările Estice cu programe de economisire a energiei şi să se înlocuiască acele unitaţi învechite cu reactori de tip Vestic,care sunt mai bine proiectaţi şi mai siguri,sau cu o combinaţie a celor doua.Riscul unui posibil accident nuclear nu trebuie uitat,dar nici nu trebuie să mascheze faptul că o utilizare rezonabilă şi inteligentă a energiei nucleare are avantaje incontestabile pentru sănătatea publicului şi protecţiei mediului. Mulţi oameni au o idee stereotipă despre energetica nucleară : ei o văd ca o industrie care produce imense cantităţi de deşeuri puternic radioactive pe care le eliberează în mediu.Acest lucru nu este adevărat în Vest,dar a fost adevărat multă vreme în fosta URSS.Imaginea unei centrale nuclearo-electrice,cu norii albi care se ridică din imensele turnuri din beton numite „turnuri de răcire”,inspiră temeri copleşitoare în ideea că acestea conţin o forţă enormă (ce se întamplă dacă toate explodează?).Marele public î-şi imaginează adesea că aceşti nori neliniştitori conţin chimicale toxice sau chiar substanţe radioactive.Dar nu este aşa.Norul nu este altceva decat picături de apă formate de aerul umed,la fel ca orice alt nor de pe cer.Scopul turnurilor de răcire este eliminarea acelei părţi din căldura produsă de centrală care nu poate fi tranformată în electricitate.Apa caldă de la schimbătorul de căldură,care nu este radioactivă deoarece ea nu vine niciodată în contact cu combustiblilul nuclear,circulă în turnurile de răcire şi se răceşte în contact cu atmosfera.De-a lungul turnurilor se crează un curent de aer cald şi umed care se ridică lent şi se evacuează pe la partea de sus a acestora.Pe măsură ce se răceşte la contactul cu aerul rece din exteriorul turnului,vaporii de apă condensează în picături ,producand norii mari,albi,caracteristici. Cand centrala nuclearo-electrică este situată pe un rau interior şi debitul apei de răcire din rau este insuficient,”turnurile de răcire” sunt folosite pentru a preveni aruncarea unei cantitaţi prea mare de căldură în rau.Atmosfera este încălzită foarte puţin.Norii curaţi „ecologici” emişi de turnurile de răcire ale centralelor nuclearo-electrice pot fi inhalaţi fără riscuri,ceea ce nu este cazul cu fumul gros şi negru,emis de centralele în care se arde cărbune sau petrol.Aici avem următoarele exemple: -la producerea a 1kWh de electricitate prin arderea cărbunelui,gazului natural sau petrolului,se degajă în atmosferă aproximativ un metru cub de CO2 care contribuie la efectul de seră. -la producerea a 1 TWh de elctricitate folosind cărbune,gaz natural sau petrol ,se degajă în atmosferă aproximativ un milion de tone de CO2 care contribuie la efectul de seră. -la producerea a 1kWh de electricitate într-o unitate nuclearo-electrică nu se degajă deloc CO2 şi după ce elementul combustibil iradiat este reciclat,răman numai 0,1 miligrame de deşeuri înalt active.Acestea nu sunt eliminate în mediu,ci sunt atent confinate,procesate,stocate şi monitorizate.Radioactivitatea lor scade în timp,ele devenind inofensive. O singură centrală nuclearo-electrică,ca cea de la Nogentsur-Seine,cu două unităţi de 1300 Mwe fiecare,a furnizat 50 miliarde kWh,în decursul primilor patru ani de funcţionare (1987-1992),adică în medie 12 miliarde kWh pe an,ceea ce reprezintă consumul anual total de electicitate al oraşului Paris,sau 5% din electricitatea consumată anual în Franţa.Pentru a produce aceiaşi cantitate de energie ,ar fi trebuit arse 11 milioane tone de combustibil petrolier,echivaland cu un tren lung de 4600 kilometri format din vagoane încărcate fiecare cu 55 tone de cărbune(distanţa de la Paris la Moscova). O centrală nuclearo-electrică care consumă 27 tone de uraniu îmbogăţit 3%(conţinutul unui camion de 14 metri cubi),fără emisii de CO2,fără SO2,fără Nox şi fără praf şi cenusă,produce numai 14 metri cubi de deşeuri înalt active(combustibil iradiat,din care 97% poate fi recuperat şi reutilizat prin reprocesarea elementelor combustibile arse) şi circa 500 metri cubi de deşeuri slab şi mediu active(confinate şi izolate de mediu),şi degajă anual,în medie,circa 11.100 Curie de radioactivitate.Această radioactivitate produsă de om şi degajată în mediu de toate centralele nuclearo-electrice în funcţiune azi pe planeta noastră,este de circa 0,000...(13 zerouri în total)...001 din cantitatea de radioactivitate naturală prezentă în scoarţa pămantului. Deşi petrolul şi gazul natural sunt mai puţin poluante decat cărbunele,energia nucleară consumă comparativ infinit mai puţin şi este mult mai curată.O centrală termică pe cărbune consumă de 100.000 de ori mai mult combustibil,în termeni de masă,decat o unitate nuclearo-electrică şi produce de circa 100.000 de ori mai multe deşeuri,tot în termeni de masă.Deşeurile sunt diferite pentru că sunt chimice într-un caz-circa 5 milioane tone de cenuşă şi gaze,care sunt degajate în atmosferă-şi radioactive în celălalt-14 metri cubi de combustibil iradiat,care nu este eliminat în mediu,ci stocat şi/sau reprocesat. Mulţi oameni de ştiinţă consideră creşterea treptată a conţinutului de CO2 din atmosferă drept cauza,cel puţin în parte,a efectului de seră care produce lent,aproape imperceptibil,încălzirea planetei.Nivelul atmosferic al al CO2 a crescut cu aproape 20% de cand ţările industrializate au început să ardă combustibilii fosili(cărbune,gaz natural,petrol) în cantităţi masive pentru a produce energie.O centrală nuclearo-electrică produce o mare cantitate de energie,fără emisii de CO2.Chiar şi benzina fără plumb sau combustibilul organic,numit „combustibilul verde”(cum este combustibilul auto fabricat din trestie de zahăr sau seminţe de rapiţă) produce CO2 cand este ars.Dacă nivelul atmosferic al CO2 se va dubla candva,temperatura medie de pe suprafaţa planetei va creşte cu 3 sau 4 grade Celsius,ceea ce va conduce la importante schimbări climatice şi creşterea cu caţiva metri a nivelului mării. 2.O centrală nuclearo-electrică bine proiectată are un efect minim asupra mediului. O centrală nuclearo-electrică cu patru unităţi de 1300 Mwe acoperă o suprafaţă de numai un kilometru patrat(aproximativ aceiaşi suprafaţă ca un centru sportiv cu peluze şi terenuri de parcare) şi produce suficientă electricitate pentru a alimenta un oraş mare,cum este Parisul,Londra sau Tokyo.Pentru a produce aceiaşi cantitate de electricitate folosind energia solară,regiuni întregi ar trebui acoperite cu panouri de celule solare,ceea ce este neplăcut,iar fabricarea lor este poluantă(mii de tone de materiale sintetice şi vopsea anticorozivă vor fi folosite pentru suporţii metalici ai panourilor,iar aceste panouri trebuie înlocuite la fiecare 30 de ani).Aşa cum am văzut cantităţile de substanţe chimice evacuate în mediu de o centrală nuclearo-electrică sunt neglijabile,iar radioactivitatea eliberată ridică foarte puţin nivelul natural de radioactivitate din amplasament.Împrejurimile unei centrale nuclearo-electrice în Germania,Japonia sau Statele Unite sunt prin urmare,mai puţin radioactive decat o plajă din Bretania,unde roca granitică emite sensibil mai multă radioactivitate naturală decat solul terenurilor sedimentare. Singurul impact al centralelor nuclearo-electrice asupra mediului,practic neglijabil,se referă la peisaj şi la uşoara încălzire,cu cateva grade a apei mării sau a raurilor,folosită pentru a absorbi căldura deşeu,care favorizează creşterea algelor şi a peştilor.Pentru aceiaşi producţie de energie,o centrală nuclearo-electrică alterează zona rurală,mult mai puţin decat o centrală solară sau eoliană.Efectul ei asupra peisajului este mai mult sau mai puţin echivalent cu cel al unei centrale termice cu petrol sau cărbune(centrale care poluează chimic).Probabil ecosistemul unui rau nu este perturbat prea mult de o creştere de temperatură cu cateva grade,deoarece ştim că în acele locuri temperatura apei poate varia natural cu 10 pană la 20 de grade Celsius,de la iarnă la vară.Trebuie să semnalăm că toate centralele termice care produc energie,inclusiv pentru încălzirea locuinţelor şi centralele electrice cu cărbune şi petrol,încălzesc atmosfera sau apa raurilor folosită ca sursă de răcire.Încălzirea mediului nu este aşadar specifică energiei nucleare,ci este proprie oricărui sistem de producere a energiei. S-a observat că peştele din rauri,căprioarele,cartiţele,şoarecii de camp şi alte mamifere terestre trăiesc şi se hrănesc foarte bine în imediata vecinătate a centralelor nuclearo-electrice,unde nivelul radioactivitaţii este doar puţin mai ridicat decat a fost înainte de construirea centralei.Deoarece amplasamentul este mai bine protejat decat alte locuri,ele chiar prosperă,aşa cum se întamplă cu unele păsări sau iepuri langă pistele aeroporturilor,deoarece sunt prezenţi mai puţini prădători umani(vanători şi pescari). H Ü R Ü P T d f ᔗꡨ鱹ᘀꀝ㔀脈䡭И䡳Иᔗꡨ鱹ᘀꝨ멘㔀脈䡭И䡳Иᔗ