Referat Implicarea Factorilor De Mediu
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Implicarea Factorilor De Mediu si de asemenea puteti face
Download Referat implicarea factorilor de mediuCiteste fragmente din Referat Implicarea Factorilor De Mediu
IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA INTREPRINDERII MODERNE
Consideratii generale cu privire la relatia intreprindere – medi
ambiant
Firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sa sub impactul
conditiilor concrete ale mediului sau ambiant. Mediul ambiant reprezinta
un ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica,
stiintifico-tehnica, juridica, geografica si demografica ce actioneaza
pe plan national si international asupra intreprinderii, influentand
relatiile de piata.
Intreprinderea este parte integranta a mediului ambiant, este o
componenta economica a acestuia.
In conditiile actuale mediul ambiant se caracterizeaza printr-un
dinamism accentuat, printr-o crestere spectaculoasa a frecventei
schimarilor. Mediul ambiant este de trei feluri:
mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mica amploare si usor
vizibile;
mediu schimbator, unde schimbarile sunt frecvente, de o amploare
variata, dar in general previzibile;
mediu turbulent, unde schimbarile sunt foarte frecvente, de amploare
mare, cu incidente profunde asupra activitatii intreprinderii si greu de
anticipat;
2. Componentele mediului ambiant al intreprinderii
Acestea sunt:
micromediul
mezomediul
macromediul.
Micromediul intreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care
aceasta intra in relatii directe. Acestea sunt:
furnizorii de marfuri care sunt agenti economici ce asigura resursele
necesare de materii prime, materiel, echipamente si masini;
prestatorii de servicii reprezentati de firme sau persoane particulare
care ofera o gama larga de servicii utile realizarii obiectivelor
firmei;
furnizorii fortei de munca sunt unitatile de invatamant, oficiile fortei
de munc si persoanele ce cauta un loc de munca;
clienti care sunt consumatori, utilizatori industriali, intreprinderi
comerciale sau agentiile guvernamentale pentru care bunurile produse se
intreprindere le sunt oferite spre consum;
organismele publice – asociatiile profesionale, asociatiile
consumatorilor, mediile de informare in masa si publicul consumator;
concurentii sunt firme sau persoane particulare care-si disputa aceeasi
categorie de clianeti, iar in situatii frecvente aceiasi furnizori sau
prestatori de servicii.
Mezomediul este o notiune intermediara care devine tot mai necesara in
explicarea evolutiei macroeconomice a intreprinderii. Pentru remedierea
oricaror deficiente de explicare se studiaza comportamentul
intreprinderii din sistemul productiv si social cel mai apropiat
intreprinderii si care poate fi un intermediar intre macromediul si
micromediul intreprinderii.
Mezomediul trebuie sa intereseze in mod deosebit sistemul de conducere
al intreprinderii pentru ca permite abordarea relatiilor acesteia cu
mediul sau in termeni mult mai apropiati de lumea afacerilor. O
intreprindere poate face parte din urmatoarele sisteme mezoeconomice:
o anumita industrie
o zona geografica sau administrativa
un grup de intreprinderi.
Aceste sisteme sunt in masura sa influenteze actiunile, deciziile si
rezultatele unei intreprinderi, influenta exercitata la acest nivel
poate fi atat directa cat si indirecta, dar are un caracter general, in
sensul ca influenteaza toate intreprinderile care apartin aceluiasi
sistem.
Activitatea oricarei intreprinderi, ca si a celorlalti agenti din cadrul
micromediului intreprinderii, se afla si sub influenta altor factori de
mediu, care actioneaza pe o arie mai larga.
Legatura care se stabileste intre intreprindere si acesti factori este
de regula industriala, influenta exercitandu-se pe termen lung si
formand macromediul intreprinderii.
Componentele macromediului sunt:
- mediul demografic – numarul populatiei, structura pe sexe si grupe
de varsta, numarul de familii si dimensiunea medie a unei familii,
repartizarea teritoriala si me medii a populatiei, rata natalitatii.
Analiza unor astfel de caracteristici si surprinderea tendintei lor
reprezinta punctul de pornire in evaluarea dimensiunii cererii
potentiale, a pietei intreprinderii.
- mediul economic. Ansamblul elementelor care compun viata economica a
spatiului in care actioneaza intreprinderea determina mediul economic al
acesteia. Acesta determina volumul si structura ofertei de marfuri,
nivelul veniturilor banesti, marimea cererii de marfuri, miscarea
preturilor la nivelul concurentei.
- mediul tehnologic. Intreprinderea se implica in dinamica mediului
tehnologic, atat ca beneficiar cat si ca furnizor, in principal prin
intermedciul pietei. Este una din cele mai dinamice componente ale
macromediului intreprinderii si dobandeste o exprimare concreta prin
inventii, inovatii, marimea si orientarea fondurilor destinate
cercetarii, explozia productiei noi, perfectionarea productiei
traditionale, reglementari privind delimitarea tehnologiilor poluante.
- mediul cultural – reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc
sistemele de valori, obiceiuri, traditii, credinte si norme ce
guverneaza statutul oamenilor in societate.
- mediul politic reflecta structurile societatii, clasele sociale si
rolul lor in societate, fortele politice si raporturile dintre ele,
gradul de implicare a statului in economie, gradul de stabilitate al
climatului politic intern, zonal, international.
- mediul institutional cuprinde ansamblul reglementarilor de natura
juridica ce vizeaza direct sau indirect activitatea de piata a
intreprinderii.
- mediul natural – conditiile naturale ce determina modul de
localizare si de distribuire in spatiu a activitatii umane. Aceasta
conjunctura economica reprezinta starea curenta si concreta a
fenomenelor, proceselor si evenimentelor specifice unei ramuri, a unei
economii nationale. Importanta sa este data de reducerea resurselor de
materii prime neregenerabile si de accentuarea gradului de poluare.
3. Relatiile intreprinderii cu mediul extern
in calitatea sa de componenta a mediului, intreprinderea se afla intr-un
contact permanent cu diferite componente. Intreprinderea intra intr-un
ansamblu de relatii prin care isi orienteaza si finalizeaza activitatea
economica. Aceste relatii dintre intreprindere si componente ale
mediului sau extern sunt prin natura si continutul lor de doua feluri:
relatii de piata si relatii de concurenta.
Din multitudinea de relatii ale intreprinderii cu mediul sau extern se
remarca prin amploare si complexitate relatiile de piata. Acestea au ca
obiect vanzarea si cumpararea de marfuri si servicii, imprumutul de
capital si angajarea fortei de munca. Studierea pietei constituie
premisa si punctul de plecare in activitatea oricarei intreprinderi.
Mecanismul pietei reprezinta pentru intreprinderea moderna termenul de
confruntare a situatiei prezentate cu cea de perspectiva, sursa de idei
pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente.
Relatiile intreprinderii cu piata sunt reflectate si de fluxul
aplrovizionare productie, desfacere. De asemenea, aceasta relatie se
reflecta si in orientarea activitatii intreprinderii catre obiective
prioritare cun sunt satisfacerea in conditii superioare a nevoilor
consumatorilor prin produsele create si oferite, crearea rentabilitatii
si eficientei economice pe baza sporirii vanzarilor totale si a
profitului unitar.
Relatiile intreprinderii cu piata vizeaza 3 mari componente si anume:
piata marfurilor
piata capitalului
piata fortei de munca.
Natura si dimensiunile relatiilor intreprinderii depind de o serie de
factori generali si specifici, obiectivi si subiectivi, interni sau
externi intreprinderii, cei mai importanti fiind: cadrul
economico-social, specificul pietei si caracterul intreprinderii.
Relatiile intreprinderii cu piata cunosc astfel o mare diversitate si se
pot grupa dupa mai multe criterii:
- dupa obiectul relatiilor. Potrivit acestui criteriu, relatiile
intreprinderii cu piata sunt de doua feluri: - relatii de
vanzare-cumparare si – relatii de transmitere, receptie de informatii.
Relatiile de vanzare-cumparare pot lua forme diferite si anume livrarea
de marfuri, achizitionarea de marfuri si servicii, prestarea de
servicii, inchirierea, imprumutul precum si activitatile de
intermediere.
Principalele forme pe care le imbraca succesiv relatiile de
vanzare-cumparare sunt:
relatii precontractuale
relatii contractuale
relatii postcontractuale.
Relatiile precontractuale se realizeaza in principal prin negociere,
comanda, cerere de oferta si oferta ferma.
Relatiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se
adauga o serie de activitati ca: facturarea, livrarea, transportul,
receptia si decontarea.
Relatiile postcontractuale apar in perioada de garantie si psotgarantie.
Relatiile de transmitere de informatii au ca scop sustinerea si
concretizarea relatiilor de vanzare-cumpaare, realizandu-se prin
publicitate, relatii publice si alte forme de promovare.
dupa profilul agentilor de piata, relatiile pot fi: cu furnizorii si
prestatorii de servicii, cu beneficiarii si cu institutiile si cu
mecanismele de stat;
dupa frecventa, relatiile sunt permanente, periodice sau ocazionale;
dupa gradul de concentrare, relatiile pot fi concentrate dimensional,
spatial sau temporal si relatii dispersate.
4. Obiectivele economice ale intreprinderii in conditii concurentiale
In conditiile actuale intreprinderea nu se poate reduce la un organism
simplu care urmareste maximizarea profitului, ci este un organism
complex, ce se confrunta cu o multitudine de obiective contradictorii ce
tin de strategia fiecarei intreprinderi.
Concurenta consta dintr-o multitudine de forme de comportament ce se
manifesta in cadrul relatiilor dintre furnizori pentru captarea
interesului unei clientele cat mai numeroase.
Pentru a defini aceste forme de manifestare a concurentei se pot avea in
vedere utmatoarele aspecte:
interesele si aspiratiile clientelei
libertatea de a actiona
interesele si aspiratiile producatorilor in calitate de ofertanti
existenta in mediul economic a unor reglementari juridice si a unei
stari psihologice si sociale care impun sau favorizeaza anumite actiuni
sau comportamente din partea agentului economic.
In conditiile economiei de piata concurenta apare ca o necesitate
obiectiva, face parte din regulile de joc ale pietei.
Competitivitatea unui agent economic este determinata in principal de
trei mari caracteristici si anume: servicii, costuri si calitate.
Ansamblul raportului de interactiune in care intra agentii economici in
lupta pentru asigurarea resurselor de aprovizionare si a pietei de
desfacere formeaza sistemul relatiilor de concurenta. Mijloacele si
instrumentele utilizate in relatiile de concurenta se pot delimita in
jurul produsului, pretului, promovarii si distributiei.
Concurenta este de doua tipuri:
directa, manifestata intre intreprinderile care realizeaza bunuri
identice sau cu mici diferentieri, destinate satisfacerii aceleeasi game
de nevoi;
indirecta – manifestata intre intreprinderile care se adreseaza
acelorasi nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de
lucru.
Pentru a se asigura desfasurarea in bune conditii a activitatii
economice, statul trabuie sa asigure un cadru concurential normal care
presupune existenta urmatoarelor elemente si anume:
autonomia intreprinderii,
libertatea de infiintare a oricarui tip de intreprindere,
promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al
intereselor fiecarei firme,
reglementari economico-financiare egale pentru toti agentii economici,
indiferent de forma de proprietate,
formarea libera a preturilor,
stabilitate prin reglementari bugetare pe piata externa,
masuri pentru favorizarea participarii pe piata extrabugetara,
reglementari clare pentru sanctionarea prin instantele juridice a
firmelor nerentabile.
ì¥Â`