Referat Despre Originea Omului

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Despre Originea Omului si de asemenea puteti face Download Referat Despre originea omului

Citeste fragmente din Referat Despre Originea Omului

Cuprins Pag. Cuprins 1 Despre originea omului 2 Despre evolutionism 6 Marimea Craniului 10 Fata si Dintii 12 Genul Homo 14 Homo Sapiens Sapiens 16 Bibliografie !7 Despre originea omului La Annunaki (Nephilim) s-au descoperit cateva tablite sumeriene, continand un text foarte curios pentru noi, prin informatia pe care o transmite. Aflam ca, acum 450 000 de ani a aterizat pe Pamant o civilizatie sosita din Constelatia Taurului, roiul Hyadelor, pentru a-si salva planeta. Au extras de pe planeta noastra cantitati de aur si alte materii prime ce le erau necesare pentru atmosfera lor. Ei sunt cei care raman aici si vor intemeia o supercivilizatie pe care noi o cunoastem sub denumirea de Sumer. Ceea ce se cunoaste eronat este spatiul in care aceasta civilizatie a sosit si a intemeiat prima sa tara. Multi afirma ca civilizatia sumeriana a aparut dintr-u inceputuri pe teritoriul cuprins intre Tigru si Eufrat, in vechea Mesopotamie, insa nu sunt de acord cu aceasta afirmatie si voi incerca sa demonstrez si de ce, studiind chiar documentele vechi sumeriene. Aceasta civilizatie intemeiata de catre extraterestrii din Constelatia Taur (steaua Aldebaran), a aparut pe teriroriul vechii Hiperborea, in zona actualilor Carpati. In 1961, Nicolae Vlasa descoperea primele tablite de la Tartaria, despre care se afirma initial ca ar fi fost “importate” din Sumer, dar dupa ce sunt verificate si datate la Moscova, concluziile vor fi altele. Tablite de acelasi tip se vor descoperi ulterior celor de la Tartaria in zona Portilor de Fier, la Lepenskii Vir, pe malul drept al Dunarii. Istoricul rus N. Jirov declara in revista Znanie Sila (1971) faptul ca sumerienii au migrat din zona carpatica, ducand cu ei o scriere deja cunoscuta. In sprijinul afiramatiilor sale aduce argumente imbatabile. Primul calendar mesopotamian nu corespunde latitudinii Sumerului, ci zonei din nordul peninsulei balcanice( Geto- Dacia). Sumerienii au migrat cu tot cu calendar, insa acesta nu se mai potrivea la marimea zilelor si noptilor de pe latitudinea lor, fapt pentru care a fost schimbat. Acelasi argument a fost folosit si de catre astronomul polonez Ludwig Zaidler in cartea “Istoria ceasurilor” pentru a demonstra migratia sumeriana din zona carpatica. Savantul sovietic mai sublinia faptul ca limba sumeriana era total diferita de ale vecinilor semiti, iar scrierile lor plasau originea stramosilor intr-o tara montana sau submontana. Datarile cu carbon radioctiv(C 14) au stabilit ca tablitele carpatice sunt mai vechi cu 2 milenii decat cele din Sumer, iar scrisul de pe tablitele de la Tartaria, localitate pe care am identificat-o cu prima resedinta regala din lume, atestata in Lista din Larsa, cuprinzand "Regii care au domnit inainte de Potop", sub denumirea de Badtabira (BA/b/-D/u/-TI-BIR-A/ = "Asezarea de la poarta de acces a celui care vorbeste, conduce si traieste in casa de langa apa" - v. Mures), este mult mai vechi decat cel descoperit pe placutele din Sumer. Desi s-a realizat o "citire" si traducere a semnelor de pe aceasta tablita, la o "recitire" in sensul invers al acelor de ceasornic am identificat: BAB-SARRU / RABU-DU-KI-USU-EN / ZU-GIRA-PATESI-III-BANSUR-MU-NANNAR-RABU / ZU-II-DINGIR-II-DINGIRANA, pe care le traducem prin: "Poarta de acces a marelui rege cer conduce cele patru districte ale tarii puternicilor zei al Lunei si Focului, a protectorilor care slujesc masa mare pentru jertfele inchinate triadei sacre (AN, ENKI, ENLIL-I) si renumitului zeu al Lunii din nord, cel care face sa prospere mancarea si bautura, dupa disparitia celor doi zei si doua zeite (Igigi)". Pe aceleasi tablite de la Tartaria, s-au gasit scrise cuvintele: “BAB"=Poarta" (intrare-iesire), evidentiata prin "orificiul" realizat in tablita, acolo unde, de fapt trebuia sa fie "fata omului", SARRU-RABU = "Marele rege", un titlu, o demnitate, evidentiata prin "tichia regala", iar prin asocierea termenilor BA/b/-SA/rru/-RABU a rezultat Basaraba, apelativul remarcabilei dinastii regale din spatiul carpato-danubiano-pontic, astfel atestata si ca prima dinastie regala din lume. Orasul Badtabira, cum se numea atunci Tartaria, era resedinta reglui ENMEENLUANNA (EN-ME-EN-LU-ANNA = "Domnul preotilor, cel care proclama transformarea in mod miraculos a lucrurilor inconjuratoare de omul Cerului"). In aceasta tara sunt pomeniti a fi aparut, (tot pe tablitele de la Tartaria), “Cei sapte zei - IGIGI" (I-GIGI/ru/ - "Umbrele oamenilor rai, demoni, de langa rau", v.Mures), fiii lui AN si stramosii lui Anu, descrisi ca niste demoni cu infatisare monstruoasa. Am prezentat cateva dintre informatiile existente pe placutele de la Tartaria fiindca legatura dintre ele si ceea ce voi expune ulterior este fantastica. Concluzionand datele expuse mai sus si care sunt imposibil de contestat, fiind autentice si provenind din cea mai directa sursa, aflam ca pe teritoriul Carpato-Danubiano-Pontic a existat o civilizatie de “zei”, ai “lunii si ai focului”, o tara mare, care cuprindea patru districte si avea capitala in orasul Badtabira (Tartaria), condusa de catre regele ENMEENLUANNA. Aceasta tara va ramane consemnata in documente sub numele de Tara LUANNA sau Tara regelui AN. Cu toate acestea, el nu a fost primul rege al tarii, ci tatal sau, regele ANU, asa cum ne-o confirma si scrierea de pe placute: “fii lui AN si stramosii lui ANU”. Ei au intemeiat cea mai veche dinastie regala cunoscuta pe pamant, de pana acum, cea numita a Basarabilor. Aceasta Tara, LUANNA sau a lui ANU, se intindea in NV tarii noastre, in munti. In “Legenda lui Ghilgames”, epopee sumeriana, se povestesc intamplari din timpul domniei regelui Anu si a potopului care a avut loc atunci. Dar pana sa se produca potopul, mai precis pana sa fie provocat de catre extraterestrii din Tara LUANNA, au avut loc mai multe evenimente importante care au determinat, in final, luarea fatidicei hotarari. Pentru a ilustra cat mai corect si clar evenimentele acestea, voi apela la celebra lucrare, despre care nu se poate afirma ca a fost falsificata. In mit ni se povesteste cum au decis “zeii” sa creeze o noua fiinta si cum au si creat-o. Ea este numita Enkidu in povestire, iar in Biblie se va numi Adam ( insotit de catre Eva, consoarta lui). Toate aceste denumiri nu reprezinta nimic. In epopee, fiintei nou create trebuia sa i se dea un nume, in Biblie s-a tradus gresit ceea ce dorea sa se exprime initial. Adam reprezinta denumirea AND-ului pe care noile fiinte il aveau, iar Eva, care in ebraica se traduce prin HAVVA=viata, reprezinta viata fiintei create. Adam si Eva inseamna impreuna AND-ul si VIATA, deci o noua fiinta, viabila, cu ADN-ul uman actual si care a fost creata pe cale genetica, de catre extraterestri. Noile fiinte au fost create din ordinul regelui ANU, dar au fost “plamadite” de catre zeita Istar, fiica regelui Anu si nu aratau precum arata omul in prezent, ci, dupa cum ne informeaza epopeea, omul nou era: “o fiinta de-o putere coplesitoare, cu trupul invelit in par, asemeni fiarelor din codri”, “un urias”, care, dupa ce “a imbratisa-o pe frumoasa din Uruk, “si-a pierdut din vlaga”, “fiarele au fugit de el, simtind ca nu mai e de-al lor” si el “s-a facut mult mai chipes si mintea i s-a limpezit.”Observam ca primele fiinte, create pe cale genetica, erau mai putin aspectuoase dar foarte puternice, forta lor bruta fiind prinicipala trasatura care ii interesase pe creatori inca de la inceput, ele urmand a fi folosite in muncile cele mai grele, aidoma sclavilor si totodata, li s-a fixat prin informatia din AND si o limita de viata, de 120 de ani pamanteni. Noile fiinte nu gandeau si nu stiau sa se reproduca ( aceasta idee o regasim si in Biblie, cand ni se spune ca Adam si Eva nu se impreunasera,“nu gresisera” si nu gustasera din “Pomul cunoasterii binelui si al raului”, adica nu incepusera sa gandeasca si, drept consecinta a acestui fapt, nu se bucurau de liberul arbitru, pentru a face diferenta dintre bine si rau). Odata ce aceste fiinte incep sa se reproduca, vor apare modificari in natura fiintei lor, atat de ordin fizic, cat si intelectual. Se pare ca urmasii “primilor creati” sunt fiinte cu un aspect fizic placut, pierzandu-si blana de pe corp, mai slabe ca putere fizica decat stramosii lor, dar cu o minte mai “limpede”, adica mai buna. Totul ar fi fost bine si frumos daca unul dintre fii regelui, ( acestia erau Enki, zeul intelepciunii, numit si EA si Enlil, zeul vazduhului, numit si EL), Enki sau EA, nu s-ar fi revoltat impotriva tratamentului animalic si fara de mila aplicat noilor fiinte. El le va invata sa se reproduca si ii va invata sa gandeasca. Din acest moment, noile fiinte vor gandi si se vor inmulti independent de vointa creatorilor, dar mai ales, la un moment dat se vor ridica impotriva acestora si a modului in care erau tratati. Care va fi reactia extraterestrilor? Ce se va intampla? Din mit aflam ca regele a convocat un consiliu, o adunare, in orasul Suruppak, unde s-a discutat foarte aprins despre transformarea suferita de catre fiintele create spre a le deservi intereselor proprii si s-a propus ca toate aceste fiinte revoltate si neascultatoare sa fie innecate printr-un potop, hotarare pe care regele Anu a aprobat-o in final. Prin decizia de a face sa dispara toate fiintele create de ei si pe cele nascute din acestea, extraterestrii au dorit sa distruga urmele si efectele unui experiment genetic, care, din punctul lor de vedere, se soldase cu un esec, ceea ce au si facut. In epopee, zeita Istar, fiica regelui Anu, care face o multime de rautati, urmarind rezultatele potopului la a carui producere consimtise, se inspaimanta:” De ce-am vorbit atat de crunt in adunarea zeilor? Tocmai eu care-i zamislisem pe pamanteni, prin voia mea, i-am lasat prada apelor, fara sa misc macar un deget, ci apasandu-i cat mai mult”. Potopul provocat va fi cu mult mai puternic decat preconizasera “zeii”: “Prapadul se-ntinsese atat, ca nu mai putea fi oprit. Insisi zeii se-nspaimantara de ce dezlantuisera si se uitau din inaltimi, fara sa stie ce sa faca si cum sa le poata opri.” Cat de clar precizeaza mitul lui Ghilgames faptul ca potopul a fost provocat de catre extraterestri si mai ales ca proportia si urmarile sale au fost calculate gresit de catre acestia… Zeul EA ii informeaza pe oameni (“fii lui Cain”) despre iminentul eveniment si Noe, care in mit se numeste regele Ziusudra, va pleca pe mare si se va salva, el impreuna cu toata tara sa, adica impreuna cu toate fiintele de felul sau, urmasii sai. Zeul EA va fi considerat tradator si damnat de catre neamul sau, urmand ca persoana sa-i fie acoperita de rusine, blamata, creindu-i-se in mod voit un renume malefic si devenind in constiinta omenirii acel “Sarpe” care i-a ispitit pe oameni sa greseasca, Diavolul biblic. Acest personaj apare in Biblie sub forma sarpelui care a ispitit-o pe Eva sa muste din mar, deoarece el era conducatorul unei fratii, a unei societati numita Fratia Sarpelui si, probabil era apelat cu titlul de “Sarpe”, dar Enkil nu a facut altceva decat sa ia apararea unei fiinte slabe si sa o ajute. Dupa Potop, o parte din locuitorii din aceasta zona vor migra spre un alt teritoriu, intemeind Sumerul. Acestea sunt pe scurt evenimentele care s-au petrecut in acele timpuri, pe teritoriul Carpatic, iar faptul ca Potopul biblic s-a pornit aici poate fi explicat precis si clar. In civilizatia sumeriana ni se vorbeste despre cei opt regi care au domnit inainte de potop, pentru un timp de 241 200 de ani si despre dinastiile Ur, Kis, Uruk de dupa potop, cu regii lor, care au domnit pentru perioade de 177 de ani, 24 150 de ani, 3 luni si 3 zile si jumatate, 2300 de ani, iar dupa dinastia lui Uruk, urmand alte dinastii pe care nu le mai cunosc. Aflam ca din momentul sosorii extrterestrilor si a instalarii lor in Tara LUANNA, acum 450 000 ani si pana la Potop s-au scurs 241 200 de ani, timp in care fiinta creata pe cale genetica a avut timp sa evolueze, sa devina independenta fata de creator, ca specie si organizare sociala si chiar sa se ridice impotriva acestora. Facand un calcul ar insemna ca acum 208 800 ani a avut loc marele potop. Data aceasta concorda cu data la care s-a produs cel de-al doilea cataclism din istoria Atlantidei, adica acum aproximativ 200 000 de ani ( primul avand loc acum aprox. 800 000 de ani, cel de-al doilea, acum aprox. 200 000 de ani, iar ultimul, prezentat ca fiind un mare potop, acum 11 000 de ani). O prea mare coincidenta, nu-i asa? Potopul declansat de catre extraterestrii din zona muntilor Carpati a afectat foarte puternic Atlantida, determinand plecarea unei populatii numeroase de pe insulele ei, spe alte zone de pe glob. Despre migratia atlantilor si despre conflictul iscat intre ei, extraterestrii si fiintele nou create voi vorbi cu o alta ocazie. Despre evolutionism Evolutionismul ateist este ipoteza care afirmã cã speciile de animale s-au transformat unele în altele, de la primele unicelulare pânã la maimutã si om, în miliarde de ani, prin procese întâmplãtoare; mai afirmã cã speciile de plante au evoluat de la fonnele unicelulare pânã la plantele cu flori. Evolutionismul provine din vechile conceptii pãgâne. In mitologia sumerianã, oamenii si zeii au apãrut prin amestecul apei dulci cu apa sãratã. Anaximandru (610-546 î.Hr.) credea cã animalele au apãrut din mare, datoritã cãldurii solare; cã la început erau acoperite cu o scoartã de spini, pe care apoi au pierdut-o. Dupã Empedocle (483-423 î.Hr.), viata s-a nãscut din mâlul încãlzit din care au iesit segmente de fiinte vii, membre izolate, ochi fãrã cap etc. El credea cã fiintele vii se obtineau prin asocierile întâmplãtoare ale acestor segmente. Democrit (460-370 î.Hr.) considera cã omul s-a plãmãdit, ca un viermisor, din mâl. Aristotel (384-322 î.Hr.) considera cã s-a trecut spontan de la neviu la viu prin niste elemente intermediare. Mai credea cã plantele sunt verigi intermediare între obiectele neînsufletite si animale. Teofrast din Eresos (370-287 î.Hr.) considera cã plantele se pot metamorfoza spontan. Lucretiu (98-55 î.Hr.) afirma cã speciile au apãrut prin combinarea întâmplãtoare a unor elemente. Albertus Magnus (1193-1280) era convins cã plantele pot trece dintr-o specie în alta sub influenta solului, a nutritiei sau a altoirii. Credea cã orzul se poate transforma în grâu, iar stejarul în vitã de vie. Filosofii medievali încercau sã obtinã soareci din fãinã de grâu si cârpe murdare. Buffon (1707-1788) presupunea cã din putregai se pot naste tenii, omizi, gândaci si pãduchi. Diderot (1713-1784) credea cã vietãtile apar spontan prin combinatii chimice întâmplãtoare. Lamark (1744-1829) considera cã vietãtile au apãrut spontan si apoi au evoluat de la simplu la complex. Cabanis (1757-1808) aprecia cã materia în miscare produce forme de viatã. Erasmus Darwin (1731-1802), bunicul lui Charles Darwin, gândea si el cã viata a apãrut spontan. Mai credea cã vietãtile au evoluat datoritã dorintelor lor si eforturilor de vointã. In acea epocã multi oameni erau convinsi cã animalele cu dinti au apãrut din cele fãrã dinti, din dorinta lor de a mesteca hrana. In acest context s-a format (adicã s-a deformat) gândirea lui Charles Darwin, considerat "pãrintele evolutionismului". El credea cã omul descinde dintr-un mamifer pãros, cu coadã si urechi ascutite, care trãia în copaci. Charles Darwin a folosit teoria sa pentru a explica progresul societãtii. El aprecia cã lupta pentru existentã are rol decisiv. De aceea, indignat de grija pe care oamenii o arãtau fatã de bolnavi, a afirmat cã "oricine s-a ocupat de reprodictia animalelor domestice stie, fãrã doar si poate, cât poate fi de dãunãtoare rasei umane aceastã perpetuare a fiintelor debile." Atât comunistii, cât si capitalistii au dezvoltat aceastã conceptie, din interese politice si economice. Toate ideile ciudate, prezentate pânã acum se gãsesc astãzi în biologia evolutionistã care se predã în scoli, licee si facultãti. Elevii sunt învãtati cã "materia vie este rezultatul evolutiei, în anumite conditii, a materiei lipsite de viatã" si cã "viata este o etapã calitativ superioarã în evolutia formelor de miscare a materiei". Se mai spune cã viata a apãrut spontan, în mediul acvatic, prin combinatii chimice întâmplãtoare, în prezenta luminii solare. Elevii sunt învãtati cã plantele si animalele au evoluat de la unicelulare la pluricelulare, de la inferioare la superioare. Se spune cã pestii s-au transformat în amfibieni, amfibienii în reptile, reptilele în pãsãri si mamifere, pânã la maimutã si om. In clasa a XII-a elevii învatã cã "specia hominidelor a pierdut haina de blanã naturalã a maimutelor, devenind o maimutã nudã". Mai grave decât afirmatiile biologilor atei sunt cele ale unor filosofi contemporani cu pretentii teologice. Acestia, crezând cã teoria evolutiei este corectã, s-au grãbit sã o interpreteze teologic, amestecând-o cu învãtãtura Bisericii Ortodoxe. Asa au ajuns sã spunã cã Adam a avut strãmosi animali, cã omul provine prin binecuvântare dintr-un mamifer etc. In felul acesta a apãrut evolutionismul teist, folosit de New Age. Evolutia nu are loc neaparat intr-o linie dreapta continua si cu o viteza constanta. Exista lacune in cunostintele noastre, si traiectoria exacta a evolutiei este necunoscuta, desi presupunerile logice au dus la unele dintre cel mai probabile sugestii. Analizarea si compararea DNA-ului este o metoda folosita des in determinarea paternitatii sau stabilirea unui grad de rudenie intre doua persoane. Aceeasi metoda ne permite sa spunem ca cimpanzeii sunt cea mai apropiata ruda a noastra inca in viata (oamenii si cimpanzeii bonobo au in comun 98.4% din ADN). Aceasta insa nu inseamna ca oamenii au evoluat din cimpanzei. Stramosul comun al oamenilor si cimpanzeilor a trait acum 7 milioane de ani si a disparut intre timp. Cifrele din diagrama urmatoare arata cat de diferit este ADN-ul diferitelor specii de primate comparate cu cimpanzeul bonobo. Observam ca cele doua specii de cimpanzeu difera cu 0.7%. De asemenea, se observa ca speciile sunt cu atat mai diferite cu cat s-au despartit din linia ce a dus la cimpanzeul bonobo mai demult (diferenta creste relativ constant cu aproximativ 0.7% in trei milioane de ani). Cand Darwin a publicat faimoasa sa carte "Evolutia Speciilor", urmata de "Originea omului" nu se descoperise practic nici o fosila a stramosilor omului. Aceasta a dat nastere frazei "veriga lipsa", adica o fosila care sa fac legatura intre oameni si primate. De atunci, imaginea s-a schimbat complet si evolutia omului este mult mai bine inteleasa. Un numar mare numar de fosile, oase si dinti au fost descoperite in diferite locuri prin Africa, Europa si Asia. Unelte de piatra, os si lemn, vetre de foc, asezari sau locuri funerare, au fost descoperite, de asemenea. Ca urmare a acestor descoperiri in archeologie si antropologie, s-a reusit formarea unei imagini despre evolutia homininelor (si evolutia omului) timp de 4 - 5 milioane de ani. Mersul pe doua picioare, este una dintre cele mai timpurii caracteristici evolutive ale homininelor. Aceasta caracteristica ce apare in evolutia omului nu este atat de radicala pe cat pare - cimpanzeii au abilitatea de a sta si a se deplasa in doua picioare, si o fac deseori. Noua forma de locomotie a dus la modificari ale scheletului, mai ales in partea de jos a coloanei vertebrale, pelvis si picioare. Datorita faptului ca aceste schimbari pot fi determinate studiind oasele fosile, pozitia bipeda este de multe ori vazuta ca o trasatura definitorie a subfamiliei hominine. Mersul biped apare odata cu disparitia marilor paduri si inlocuirea lor cu savana. Mersul biped le permite oamenilor arhaici, printre altele, sa care hrana pe distante din ce in ce mai mari si sa observe mai bine imprejurimile. Marimea Craniului Majoritatea abilitatilor umane de a se folosi de unelte si obiecte felurite isi are originea in complexitatea creierului. In timpul evolutiei omului, marimea creierului s-a triplat. Aceasta crestere in volum poate fi pusa pe seama schimbarilor din comportamentul homininelor. Omul pare a fi mai desptept decat ar fi necesar pentru supravietuirea in savana. De aceea, este rezonabil sa presupunem ca cresterea in volum a creierului s-a datorat mai degraba selectiei sexuale sau competitiei intre hominine decat datorita competitiei intre hominine si animalele vanate sau pradatori. Evolutia poate crea bucle de feedback pozitive. Exact acest lucru a avut loc in evolutia omului: cu cresterea inteligentei se creaza o societate mai complexa, in care indivizii mai inteligenti au mai mult succes, creand o societate si mai complexa care necesita si mai multa inteligenta s.a.m.d. Remarcam ca cimpanzeii sunt de asemenea mai inteligenti decat pare a fi necesar pentru viata lor relativ usoara; cimpanzeii insa traiesc in grup, dupa reguli relativ complexe, in care masculii formeaza aliante intre ei pentru a putea ajunge la conducerea grupului. O pozitie inalta in ierarhia grupului duce la cresterea succesului reproductiv, iar pentru asta este nevoie de un anumit nivel de inteligenta. De ce nu continua cimpanzeii a evolueze si sa devina la fel de destepti ca omul? Pentru ca un creier mai mare insemna un consum de energie mai mare, care nu poate fi intotdeauna sustinut. La fel, un leu mai mare poate avea mai mult succes la vanatoare, insa necesita mai multa energie si deci trebuie sa manance mai mult. Marimea oprima a unui leu este exact cea care o are. In acelasi fel, inteligenta optima a cimpanzeului pentru mediul si "societatea" in care traieste este exact cea pe care o are. Tehnologia hominidelor pare remarcabila, insa uneori ea ramane practic neschimbata pe perioade mari de timp (peste jumatate milion de ani). In general, cu cat tehnologia avanseaza mai mult, cu atat avanseaza mai repede; lucru valabil si in ziua de astazi. Cu evolutia de noi specii, unelte din piatra si alte artefacte de acest fel, au devenit extrem de numeroase si complicate. Cele mai vechi hominide cunoscute, descoperite in sudul si estul Africii, au inceput sa migreze in regiunile tropicale si subtropicale ale Eurasiei cam acum un milion de ani, si inspre zonele temperate acum 500,000 de ani. Mult mai tarziu (acum 50,000 de ani), hominidele au fost capabile sa traverseze bariera naturala a apelor, pana in Australia. Doar dupa aparitia omului modern, migratia a atins si America, acum 30,000 de ani. Remarcam ca au fost mai multe migratii ale hominidelor din Africa. Omul modern reprezinta ultima migratie si inlocuieste treptat celelalte hominide prezente deja in zonele care le ocupa. Fata si Dintii A treia mare tendinta in evolutia omului este micsorarea treptata a fetei si dintilor. Toate maimutele mari sunt dotate cu dinti mari, si canini proeminenti. Primele hominine prezentau astfel de canini, dar cele care au urmat au prezentat o tendinta clara de atrofiere. De asementea, premolarii si molarii s-au atrofiat si ei in dimensiuni. Reducerea dimensiunilor fetei, maxilarului si mandibulei este asociata cu aceste schimbari. La primele hominine, fata era mare si situata in fata cutiei craniene. Odata cu micsorarea dintilor si cu marirea creierului, fata a devenit mai mica si pozitia ei s-a schimbat. Astfel, fata oamenilor actuali este situata mai degraba sub cutia craniana, decat in fata acesteia. Fosilele provenite de la stramosii omului, se impart in doua genuri: australopitecus si homo, si provin de acum 5 milioane de ani. Natura arborelui evolutiv al hominidelor inainte de aceata data este nesigura. Acum 7 pana la 20 de milioane de ani, maimutele primitive erau raspandite in Africa si mai tarziu in Eurasia. Cu toate ca s-au gasit numeroase fosile, felul de viata al acestor creaturi, si legatura lor cu maimutele actuale si cu oamenii este cauza unor dezbateri intre cercetatori. Una dintre aceste maimute fosile, cunoscuta sub numele de Sivapithecus, apare sa imparta unele trasaturi cu marea maimuta asiatica, urangutanul, care poate fi urmasul direct. Nici una dintre aceste fosile nu ofera evidente clare ca ar face parte dint-o linie evolutiva care sa duca la familia hominide. Australopithecus Evidentele fosile ale evolutiei omului incep cu Australopithecus. Fosile din acest gen au fost descoperite intr-un numar mare de locuri, in sudul si estul Africii. Datand de aproape 4 milioane de ani, acest gen pare sa fi disparut acum 1 milion de ani. Toti membrii erau bipezi, si deci hominine. Dar, observand dintii, falcile si marimea creierului, difereau totusi destul de mult intre ei ai au fost impartiti in sase specii: A. Anamensis, A. Afarensis, A. Aethipicus, A. Africanus, A. Robustus si A. boisei. A. Aethipicus - A. Anamensis si A. Aethipicus sunt decoperiri recente si se stie destul de putine despre ei. A. Afarensis traia in estul Africii acum 3 - 4 milioane de ani. Gasit pe teritoriul tarilor Etiopia si Tanzania, A. Afarensis avea un creier mai mic decat cel al cimpanzeilor. Unii membri posedau canini mai proeminenti decat cei ai homininelor de mai tarziu. Nici un fel de unelte nu au fost gasite cu fosilele lor. Acum 2.5 - 3 milioane de ani, A. Afarensis a evoluat in A. Africanus. Cunoscut, la inceput in zone din sudul Africii, A. Africanus avea un creier similar cu cel al predecesorului sau. Oricum, cu toate ca marimea molarilor s-a pastrat, caninii, au crescut doar pana la nivelul celorlalti dinti. Nici cu A. Africanus nu s-au descoperit unelte. Acum 2.6 milioane de ani, evidente fosile, indica prezenta a cel putin doua, si probabil in total a patru specii separate ale homininelor. O astfel de despartire evolutiva se pare ca s-a produs cu un segment al hominidelor, evoluand in genul homo, si mai apoi in omul modern, in timp ce celelalte au disparut. Ultimele astfel de specii disparute sunt A. Robustus, limitat la Africa de sud, si A. boisei, descoperit doar in estul Africii. A. Robustus prezenta dinti, falci si muschi mai mari decat la restul genului. Au disparut acum 1 milion de ani. Genul Homo Harta de mai jos prezinta evolutia homininelor in timp. Observam ca aparitia unei specii noi nu inseamna disparitia speciei-mama. A. bosei continua sa traiasca aproape un milion de ani dupa aparitia A robustus. Remarcam ca pana la 4 specii de hominide au trait in acelasi timp, desi nu neaparat in acelasi spatiu geografic. Unii cercetatori cred ca dupa despartirea evolutiva care a dus la apraritia lui A. Robustus, A. Africanus a evoluat in genul Homo. Daca este asa, atunci aceasta schimbare a avut loc acum 2.5 - 2 milioane de ani. Fosile datand din aceasta perioada arata un ciudat amestec de trasaturi. Unele hominine posedau un creier mare, dar si diti dezvoltati. Altele aveau dinti de dimensiuni reduse, dar si un creier mic. Un numar semnificativ de cranii si mandibule fosile din aceasta perioada au fost gasite in Tanzania si Kenya, in estul Africii si sunt catalogate ca apartinand de Homo Habilis. Acestea reprezinta primele fosile descoperite impreuna cu unelte de piatra. Homo Habilis au multe in comun cu primi australopiteci si cu membrii de mai tarziu ce apartin genului Homo. Homo Habilis Primele evidente considerabile ale uneltelor de piatra vin din Africa, acum 2.5 milioane de ani. Aceste unelte nu au fost gasite asociate cu o specie de hominine in particular. S-au descoperit in Africa, locuri datand de 1,5-2 milioane de ani, unde pe langa uneltele de piatra existau si oase cu urme (zgarieturi) care provin de la uneltele din piatra. Acestea ne spun ca homininele consumau carne, dar cata provenea din vanat nu se stie, asa cum nu se cunoaste nici cantitatea de plante si insecte pe care acestea inca le mai consumau. Nu se cunoaste nici daca aceste activitati apartineau exclusiv hominidelor sau si australopitecii aveau aceste obiceiuri. (hominidele reprezinta genul homo, pe cand hominine se refera si la genul australus). Descoperiri arheologice atesta existenta acum 1.5-1.6 milioane de ani, in nordul Kentei, a unei specii Homo, cu creierul dezvoltat, dintii mai atrofiati: Homo erectus. Intre 700.000 si 1 milion de ani vechime este atestata raspandirea acestuia in diferite parti tropicale, pana in regiunile temperate din Asia. Un numar de puncte arheologice contin unelte sofisticate. In pestera Zhoukoudian, in nordul Chinei, exista evidentele utilizarii focului. Fosilele care au fost gasite sunt ale unor animale mari ca elefantii, lucru care atesta specializarea hominidelor. In timpul lui H. erectus, evolutia umana a continuat. Marimea creierului este mult mai mare decat cea de la homininele vechi, variind intre 750-800 cm3. Mai tarziu, H. erectus avea cranii cu volume de 1,100-1300 cm3, apropiate de cele ale lui Homo sapiens. Homo Sapiens Sapiens Omul modern, Homo sapiens sapiens, a aparut prima data acum 100,000 de ani. H. Neanderthalensis populau estul si centrul Europei, incepand de acum 100,000 de ani si pana acum 35,000-40,000 de ani, cand au disparut. Fosile de H. sapiens, mai diferite, au fost gasite si in alte parti ale lumii. Trasaturile omului de Neandertal (stanga), o frunte joasa, tesita, o fata lata, fara barbie, sunt prea primitive pentru a putea fi considerati stramosii nostri. Cercetatorii plaseaza H. Sapiens Neanderthalensis pe o ramura diferita, care a disparut. Potrivit acestei teorii originile omului pot fi gasite in Africa de sud. Evoluand acum 90,000-200,000 de ani, acesti oameni s-au raspandit pe toata suprafata planetei, luand locul vechilor H. sapiens. Suport pentru aceasta teorie vine urmarind ADN-ul din mitocondriile aflate in celulele femelelor stramosilor nostri. Aceasta cautare confirma ipoteza cum ca oamenii au evoluat dintr-o singura generatie sud-sahariana, sau din sud-estul Asiei. Datorita metodei folosite, aceasta presupunere poarta numele de "Ipoteza Evei". Cunoastem evolutia omului prin interpretarea fosilelor descoperite, dar imaginea este departe de a fi completa. Doar viitoarele fosile ne vor permite sa completam lacunele existente in cunostintele noastre despre evolutia omului. Folosind metode sofisticate, cercetatorii pot sa dateze fosilele mult mai exact decat in trecut. In viitor vom observa o crestere enorma in informatii despre evolutia omului. BIBLIOGRAFIE: HYPERLINK "http://teoria-evolutiei.siteuri.ro/evolutia-omului.php" http://teoria-evolutiei.siteuri.ro/evolutia-omului.php HYPERLINK "http://ortodox.as.ro/altele/evolutionism.html" http://ortodox.as.ro/altele/evolutionism.html HYPERLINK "http://onelife.com/evolve/manev.html#top" http://onelife.com/evolve/manev.html#top HYPERLINK "http://Handprint.com/ls/anc/evolve.html" http://Handprint.com/ls/anc/evolve.html HYPERLINK "Http://google.ro" Http://google.ro (poze) Profesor Popa Voichita Profesor Grover Krantz PAGE PAGE 7 쥁@