Referat Teoria Educatiei Fizice Si A Sportului

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Teoria Educatiei Fizice Si A Sportului si de asemenea puteti face Download Referat Teoria Educatiei Fizice si a Sportului

Citeste fragmente din Referat Teoria Educatiei Fizice Si A Sportului

Istorice formarii EFS Etapa prestiintificaca (primul deceniu al sec. XX) se caracterizeaza prin faptul caspecialisti din alte domenii (medici, pedagogi, psihologi) efectuau studiile despre aceasta siinta; studiul nu tinea seama de unitatea sistematica a acestei activitati. Etapa a2a – se aplica rezultatele cercetarilor: era cercetat sportul in special; antrenorul ii avea alaturi pe medici, psihologi, fiziologi; factorii care decideau performantele constituiau asa numita brigada complexa. Etapa a3a – studiul era efectuat de specialistii domeniuluil activitatea de EFS devine obiect de cercetare pentru ea insasi. Etapa a4a – etapa actuala – procesul constituirii EFS ca stiinta continua TEFS autonoma si independenta TEFS este disciplina stiintifica autonoma si independenta deoarece: are domeniu propriu de cercetare: perfectionarea dezv fiz si a cap motr; are izvoare si metode de cercetare proprii; are concepte bine precizate si unanim aceptate; are legi specifice concretizate in principii, cerinte, norme si reguli; ii sunt caracteristice ipoteze cu scopul de a oprimiza permanent activitatea de EFS; ansamblul de date teoretice si practice ii asigura o baza stiintifica solida de perfectionare si autoperfectionare. Izvoarele, metodele TEFS Izvoarele TEFS: practica instructive- educative si mostenirea teoretica si practica a trecutului. Metodele de cercetare: metode de documentare, informare – instorie si hermeneutica, matematica, modelarea, sistematizarea, euristica, analiza, operationala, studiul de caz, studiul bibliografiei; metode de investigatie si culegere de date – observatia, ancheta, chestionarul, interviul, testul sociometric, monografia, convorbirea; metode de verificare a ipotezelor – experimental; metode de analiza, prelucare si interpretare a datelor: metode statistico-matematice, tabelarea, reprez grafica. DEFINTII NOTIUNI act motr=reactia individului la situatiile concrete in care se afla. actz motr=ansambluri de acte motr in scopul rezolvarii unor sarcini imediate(depr motr).activ motr=ansamblul de actiuni motr incadrate intr-un sistem de idei, reguli si forme de organizare in veerea obt unui efect complex de adaptare a organismului uman si de perfectionare a dinamicii acestuia.calit (apt) motr=aptitudine a individului de a executa miscari exprimate in indici VIRFM.capactitatea motr=ansamblul posibilitatilor motrice naturale dobandite prin care se pot realiza eforturi variate ca structura si dozare. conditia fiz=nev superior al pregatirii fiz necesar valorificarii optime a indicilor tehnici si tactici ai sportivului in concurs.cresterea fizica=nivelul cantitativ al indicilor somatici si functionali ai individului, rezutlat sumativ al factorilor ereditari, de mediu natural si ambiental.depr motr=act sau actz motrica ajunsa prin exersare la un inalt grad de stabilitate, precizie si eficienta.dezv fizica=niv cantitativ al indicilor somatici si functionali ai individului, rezultat sumativ al factorilor ereditari, de mediu cultural si social.disciplina sportiva=ansablul ramurilor si probelor sportice cu structura asemanatoare.gest motr=expresia care arata din multitudinea actelor motrice cele specifice EFS datorita intentionalitatii lor.moricitate=totalitatea actelor motrice, realizate numai cu ajutorul muschilor scheletici, efectuate de om pentru intretinerea relatiilor sale cu mediul natural si social.pregatirea fiz=niv dezvoltarii posibilitatilor motrice ale individului atins in procesul repetarii sistematice a exer fiz.proba sprt=un exer fiz complex care face parte dintr-o ramura sprt si are structura proprie.ramura sprt=un sistem de exer fiz care se realizeaza in cometitii dupa reguli precise in conditii specifice. Asemanari si deosebiri EF, AS, CF Ed fiz este activitatea care valorifica sistematic ansamblul formelor de practicare a exer fiz in vederea maririi potentialului biologic al omului in concordanta cu cerintele sociale. Antrenamentul sportiv se adreseaza unui nr relativ mic de indivizi in comparatie cu ed fiz. Prin antr sprt se urmareste in special valorificarea maxima a inclinatiilor si talentelor oamenilor in diferite ramuri de sport. Fata de ed fiz, antr sprt benificiaza de un nr. mai mic de exer fiz, la niv disciplinelor, ramurilor sau probelor sprt. De asemenea volumul, intensitatea si complexitatea efortului fizic se desfasoara la un nv mai inalt. Ca si in cazul ed fiz, in struct antr sprt se disting 2 laturi. instruirea si educatia.Ed fiz formeaza deprinderi si dezv cal motr, cunostinte de specialitate, care sunt componente ale sportului. Cultura fiz este o componenta a culturii universale care sintetizeaza toate val, caterg, legile, insitutiile, bunurile materiale si informationale create pentru valorificarea exer fiz in scopul perfectionarii potentialului biologic, spiritual si motric al omului. Cultura fiz a depozitat val materiale si spirituale, create in procesul de practicare a exer fiz de-a lungul timpului. Elem din ramurile sportive imbogatesc patrimoniul ed fiz. Valori materiale,spirituale Val create de-a lungul timpului in vederea organizarii superioare a practicarii exerc fiz(performantele si recordurile, maiestria tehnica si tactica, regulamentele etc); val create in dezvoltarea fiintei umane(dezv fiz armonioasa, imbunatatirea cap motr reflectata in randamentul ridicat in munca etc); val create in procesul direct de practicare a exer fiz (competitii, ed fiz si antr sprt);val de natura materiala (instalatii materiale sprtive moderne, baze sprt in aer liber si in int, aparatura moderna de refacere etc);val realizate prin spectacolul sportiv(fair-play, dorinta de autodepasire,maiestrie sportiva etc) Originea si esenta EFS Initial au aparut exerc fiz, apoi s-au constituit elem tehnice si organizatorice, institutiile respective si alte componente. In comuna primitiva. exerc fiz se manifestau ca inot, alergari, sarituri, trasul cu arcul, aruncari si jocuri. Exercitiile fizice au aparut si s-au perfectionat continuu in concordanta cu comanda sociala. Aparitia exerc fiz nu este deter de instincte sau fact biologici, ci este deter de conditiile sociale cu influente de partea stiintei, religiei si nivelului de cultura. Fundamentarea stiintifica a procesului de practicare a exerc fiz s-a realizat in timp, cu accelerari, stagnari si regrese. Esenta consta in faptul ca EFS urmaresc perfectionarea dezv fizice si a cap motr indiferent de dormatiunea social-economica si politica Teze si tendinte – idealul EFS TEZE-EFS, antr sprt, activ competitionala fac parte integranta din masurile privind dezv fiz armonioasa si mentinerea unei stari optime de sanatate; ed fiz si celelalte activitati motrice contribuie la pregatirea pentru viata si munca;angrenarea unui numar cat mai mare de oameni in practicarea exerc fiz;afirmarea talentelor pe plan national si international;petrecerea in mod util, placut si recreativ a timpului liber de catre oameni de diferite varste si profesii;asigurarea unei conduceri unitare a activitatii de ed fiz, pe fondul unei autonomii evidente; accent de ed fiz a tinerei generatii ca premisa pentru sportul de performanta TENDINTE-diminuarea diferentierii intre munca fizica si cea intelectuala si intre diferite genuri de munca fiz;crearea unor conditii mai bune de practicare a exerc fiz. In formularea idealului se are in vedere unele elementele de referinta, componente ale modelului de efs: dezv fiz armonioasa;cal, depr, priceperi motrice de baza si aplicativ utilitare pentru optimizarea randamentului in munca si viata; cal, depr, priceperi motr specifice unor ramuri si probe sportive practicabile in timpul liber;cunostinte si tehnici pentreu capacitatea de practicare independenta a exer fiz;calitati si comportamente pozitive morale, intelectuale, estetice etc. Functiile EFS Perfectionarea dezvoltarii fizice in sensul armoniei si proportionalitatii; perfectionarea capacitatii motrice generale si specifice;functia igienica; functia educativa; func recreativa; func de emulatie; Ob EFS Ob generale(rang1):mentinerea unei stari optime de sanatate a practicantiolor exercitiilor fizice si cresterea potentialului lor de munca si viata;favorizarea proceselor de crestere si realizarea unei dezvoltari fizice armonioase;dezvoltarea cal motr de baza si a celor specifice unor ramuri si probe sportive;formarea depr si pricp motr de baza, utilitar-aplicative si specifice unor ramuri de sport;formarea capacitatii si mai ales a obisnuintei de practicare sistematica si corecta a exer fiz, inclusiv in timpul liber;dezv unor calitati si trasaturi moral-volitive si intelectuale, a gustului pentru miscare, a simtului estetic etc;Ob specifice(rang2): sunt cele ale fiecarui subsistem ai efs:a tinerei generatii, a adultilor,a varstnicilor,profesionale,militare etc;Ob d rang3-acelea de la nivelul unor fragmente din fiecare subsistem(de ex:ciclu de invatamant);Ob. de referinta(rang4)-ob fiecarui an de invatamant;Ob. de rang 5-caracteristice fiecarui trimestru, semestru sau etapa de pregatire;Ob. de rang 6-ob.fiecarei verigi sau parti a lectiei;Ob. de rang 7-ob specifice fiecarei teme(scopuri didactice) Ob. de rang 8-ob operationale pe care se pune accent la o anumita tema. Definita sistemului si componente Sist national de efs cuprinde ansamblul unitatilor organizatorice si continutul activitatii acestora in tara noastra, in scopul perfectionarii dezvoltarii fizice si a capacitatii motrice a tuturor cetatenilor in concordanta cu comada sociala prezenta si viitoare. Cea mai importanta componenta a sist nat de efs il reprezinta fundamentarea teoretica;un alt element ccomponent este reprezentat de fortele organizatorice si cadrul social in care urmeaza sa se desfasoare efs. Cea de-a 3a componenta este reprezentata de mijloacele acestuia si formele de organizare a practicarii lor. Dpdv a teoriei sistemelor si distring 4 componente:material;structurala;functionala si conceptuala. Caracteristici, teze SN EFS Caracteristici-1.benificaiza de o temeinica fundamentare stiintifica a fenomenului de practicare a exercitiilor fizice atat la nivelul ed fiz cat si la niv antr sprt si sprt 2. are un caracter national, valorificand unele traditii si particularitati biologice ale populatiei 3. are capacitatea de reglare si autoreglare, luptand impotriva dezorganizarii, a elementelor intamplatoare 4. are un caracter deschis si dinamic, fiind receptiv la influentele externe dar si interne, modificandu-si structura in raport de comanda sociala 5. Capata note particulare fata de alte sisteme. teze fundamentale:Organizarea ed fiz, antr sport, a activitatilor competitionale cu precadere la locul de munca al subiectilor, in localitati si in centrele de agrement;Inzestrarea participantilor cu deprinderi si priceperi motrice in concordanta cu posibilitatile si aptitudinile acestora dupa preferinte si optiuni;Asigurarea dezvoltarii indicilor somato-functionali si al calitatilor motrice in functie de particularitatile individuale;Asigurarea continuitatii practicarii exer fiz in ontogeneza; Stimularea cresterii continue a nivelului de pregatire a practicantilor, prin instruirea SNSE si a sist nat de selectie, a categoriilor de clasificare sportiva, a competitiilor, a titularilor etc.;Asigurarea unei legaturi eficiente neconflictuale in triada: ed fiz scolara – sportul pt toti – sport de performanta;Concentrarea elementelor talentate in unitati speciale de performanta;Asigurarea unei conduceri si indrumari unitare a miscarii sportive in tara noastra. Tipuri de mijloace ex fiz mijloace specifice:-proprii(exer fiz);-ajutatoare(-aparatura de specialitate, instalatii, aparate si materiale specifice(saltele, mingi, corzi etc));-masurile si mijloacele de refacere a capacitatii de efort; mijloace nespecifice: igiena individuala(deprinderi si obisnuinte privind echipamentul sportiv,reguli de alimentatie,reguli de depunere a unui efort predominant fizic,raport corespunzator intre munca si odihna);-ig colectiva se refera la ig bazei sportive, instalatiilor, aparatelor si materialelor sportive;-ig sociala se refera la comportamentul subiectilor in grupa, echipa sau clasa;-factori naturali de calire a organismului (apa, aerul,soarele);-mj imprumutate din celelelate laturi ale ed generale Exercitiul fizic Exer fiz este actul motric repetat sistematic si constient in vederea indeplinirii obiectivelor ed fiz. Ele este mij specific de baza. Are la baza o intentie deliberat conceputa si aplicata fapt care-l deosebeste de alte acte si actiuni motr.Exer fiz este o actiune cu caracter preponderent corporal. Se mai numeste si gest motric si se repeta sistematic dupa reguli metodice precise, in functie de obiectivele si scopurile urmarite. Efectuarea exer fiz presupune efort fizic materializat in contractie musculara, in activitatea marilor functii ale organismului dar si efort fizic. Continutul, forma exer fiz Elementele ce definesc continutul exer fiz sunt: -miscarile corpului sau ale seg acestuia;-efortul fizic determinat prin volum, intensitate si complexitate;-efortul psihic. Continutul exer fiz este format de actz care fac parte din ele si procesele fundamentale ce se desfasoara in organism in timpul exersarii lor. Tipuri de procese: psihologice, fiziologice, biochimice, biomecanice etc. Forma exer fiz este data de modul in care se succed miscarile componente, aspectul exterior al acestuia, numit si tehnica. Forma este aspectul observabil al unui exerc. Pentru aprecierea formei se iau in considerare: pozitia corpului si segmentelor pe parcursul desfasurarii acestuia;-directia in care sunt actionate segm corpului;-amplitudinea actiunii segm;-relatia intre segm angrenate in efactuarea miscarilor;-tempoul executarii miscarilor;ritmul executarii miscarilor;sistemul de dispunere fata de adversari si parteneri. Clasif exer fiz a. dupa ponderea asupra dezvoltarii unor segmente si grupe musculare; b. dupa pozitia fata de aparate(cu aparate sau fara); c. dupa influenta asupra dezvoltarii calitatilor motrice (exer pt dezv VIRF); d. dupa caracterul succesiunii miscarilor componente (exer ciclice, aciclice, combinate); e. dupa natura contractiei musculare, a efortului fizic (exer statice, dinamice sau mixte); f. dupa intensitatea efortului fizic (medii, submaximale, supramaximale); g. dupa influenta asupra componentelor antrenamentului sportiv (exerc pt pregatirea tehnica, fizica, tactica etc); h.dupa timpul deprinderilor motrice care se invata (de baza, utilitar-aplicative,specifice) Caract gen invatarii motr Invatarea reprezinta dobandirea de catre individ a unor noi forme de comportare, ca urmare a exersarii. Invatarea motrica reprezinta reactiile organismului la componentele senzoriale de origine kinestezica sau proprioceptiva. Procesul de invatamant se caracterizeaza prin activitatea comuna a elevilor si profesorilor. Caracterul constient si intentionat pe care-l cere invatarea, ii confera acesteia atributele organizarii, rationalitatii, integrarii si sistematizarii. Etapele invatarii motrice 1.Miscarile reflexe – dobandite la nastere, se dezvolta prin maturizare (reflexele segmentare, intersegmentare,suprasegmentare);2.miscarile fundamentale de baza(miscarile locomotorii,miscarile specifice care de indemanare,miscarile de manipulare);3.Aptitudinile perceptive (discriminare chinestezica, constiinta corpului=bilateralitatea, lateralitatea, echilibrul, dominanta stg-dr;imaginea corporala,relatiile dintre corp si obiectele din spatiu, discriminarea vizuala,discriminarea auditiva)4.Calitatile motrice:R,F, V,supletea, agilitatea;5.Miscarile de dexteritate;6.Comunicarea nonverbala:miscarea expresiva;miscarea interpretativa. Cunostintele teoretice de specialitate Caracteristici:-sunt de natura teoretica;-tot ceea ce stapanesc subiectii reprezinta cunostinte;-pentru transmiterea lor se folosesc lectii teoretice sau se transmit concomitent cu procesul de instruire prorpiu-zis pe care verbala si intuitiva;-au rolul principal in constientizarea elevilor;-se refera la intreaga gama de practicare a exercitiilor fizice;-se transmit inainte, in timpul sau dupa exersarea actelor motrice;-ajuta la dezvoltarea calitatilor motrice;-in ed fiz militara sunt prevazute unele lectii teoretice;-ajuta la dezvoltarea calitatilor motrice;-in ed fiz militara sunt prevazute unele lectii teoretice;-aceste cunostinte se transmit si cu ocazia sedintelor de pregatire sau de analiza, a unor activitati competitionale etc;-in liceele cu program de ed fiz sunt lectii de teorie despre practicarea exer fiz;-nivelul de insusire a lor se verifica prin chestionar si prin conversatie cu subiectii; Sunt destul de variate si se refera la:-pozitiile si directiile miscarilor;-principalele segemente ale corpului omenesc si cele mai importante miscari ale lor;-regulite de baza privind practicarea exercitiilor fizice dpdv igienic, fiziologic,psihopedagogic sau metodic;-continutul si organizarea miscarii de efs din tara noastra;-recordurile si performantele maxime pe plan national si international;-folosirea exercitiilor fizice in scop preventiv;corectiv si compensatoriu;-mecanismul de executie a unor acte si actiuni motr;-relul practicarii exercitiilor fizice in mod sistematic asupra organismului uman;-cunostintele de specialitate au rol important in organizarea si desfasurarea activitatii independente. Inidicii morfo-functionali Prin procesul instructiv-educativ se vizeaza indici superiori si armoniosi pe plan somatic si functional;-nivelul acestor indici conditioneaza randamentul oamenilor in munca, viata, inclusiv in practicarea exer fiz;-constituie fondul biologic de baza pentru dezvoltarea calitatilor motrice si fixarea deprinderilor si priceperilor motrice;-asigurarea acestor indici se urmareste a se realiza in intregul proces de practicare a exercitiilor fizice, dar in special in educatia fizica scolara;-imbunatatirea lor prin ed fiz este posibila daca se actioneaza sistematic in lectii dar si in activitatea independenta. Deprinderile, priceperile motrice Derprinderile si priceperile motrice sunt componente ale modelului de ed fiz care nu sunt mostenite, ele se formeaza. Invatarea motrice in cazul depr si pric motr este constituita din 4 faze:-insusire primara;-fixare,consolidare;-perfectionare;-verificare. Unele deprinderi motrice se formeaza in practica vietii, altele in proces special organizat, adica in cadrul procesului instructiv-educativ de ed fiz;Tot in acest proces se pot corecta unele deprinderi motrice gresit insusite in practica vietii si evident se consolideaza cele insusite corect;Se formeaza intr-un timp relativ lung si repetare sitestematica si continua;Sunt forme concrete de activitate motrice, care au la baza stereotipuri dinamice, realizate prin legaturi temporale in scoarta cerebrala motorie;Sunt elemente ale activitatii voluntare a omului;Odata consolidate se remarca prin precizie, cursivitate, expresivitate, stabilitate, coordonare, usurinta si rapiditate, ceea ce asigura un consum redus de energie; Prin exersare unele elemente sau chiar deprinderile in intregime pot ajunge la faza de automatizare.Elementele componente ale unei deprinderi motrice se inlantuiesc logic, depinde unele de altele, se combina rational. Ele se perfectioneaza treptat si neuniform, adica progresele sunt din ce in ce mai mici cu cat ne aflam intr-un studiu mai avansat; Sun ireversibile si unice, adica miscarile se inlantuiesc intr-un singur sens.Inversarae unor element componente, dupa inevitabil la elaborarea unei noi deprinderi motrice;Deprinderile motrice se pierd treptat daca nu sunt fixate prin repetari multiple, dar nu dispare total.Clasificare:in fuct de aria de automatizare:-elementare:complet automatizate(mers, alergare,inot etc);-complexe:parial automatizate;/in funt de finalitatea folosirii lor:-de baza si utilitar-aplicative;-specifice ramurilor si probelor sportive(elementele si procedeele tehnice);/in func de nivelul participarii SN la formarea lor:-propriu-zise;-perceptiv-motrice;-inteligent-motrice Calitatile motrice Calitatea motrice se def k aptitudine a individului de a executa miscari exprimate in indici de VIRFM.Calit motr sunt de 3 feluri:-de baza (VIRFM);-specifice(forme de manifestare a celor de baza);-combinate.Orice act motric sau actiune motrica implica in efectuarea lor toate calitatile motrice, dar cu pondere diferita. Calit motr conditioneaza formarea depr motr. si favorizeaza valorificarea deprinderilor motr in conditii concrete de concurs. Dezv cal motr favorizeaza cresterea capacitatii de efort a organismului. De asemenea dezv calit motr impune obiectivizarea procesului de pregatire fizica a elevilor. Dezvoltarea calit motr se poate face si in cadrul activitatii independete a elevilor.Dezv calit motr se poate realiza in si cu conditii materiale simple.Procesul de dezvoltare a acestor calitati poate deveni o activitate atragatoare pentru elevi.Cultivarea calit motr. poate fi facuta in orice perioada a anului. Elem celorlalte laturi ale ed generale Functia educativa a ed fiz reclama includerea in sist componentelor procesului instructiv-educativ specific si a acestor elemente care apartin celoralaltor laturi ale ed generale. Este vorba de elemente specifice ed intelectuale, morale, estetice si tehnico-profesionale. Cuprinderea acestor elemente este obligatorie si maiestria pedagogica determina eficienta lor. Este evident ca valorificarea acestor elemente are legatura cu efortul de tip intelectual, dar desfasurat pe fondul efortului fizic;In cazule d fiz, desparitrea intre cele 2 genuri de efor este doar de natura didactica. Def V si formele ei Viteza este capacitatea organismului uman de a executa acte sau act motr intr-un timp cat mai scurt. Forme de manifestare: -vit de reactie:timpul reactiei motrice;-vit de executie:timpul care trece de la inceperea executiei pana la incheierea ei; vit de repetitie: frecventa miscarilor;-vit de deplasare:varianta a vit de rep si exec;-vit de accelerare-capacitatea atingerii vitezei maxim intr-un timp cat mai scurt;-vit in regim de rezistenta;-vit in regim de indemanare;-vit exploziva:combinatia V cu F;-vit de decizie;-vit uniforma si neuniforma Factorii ce cond viteza Mobilitatea proceselor nervoase fundamentale care alterneaza contractia cu relaxarea;timpul de reactie;acuitatea,precizia, finetea analizatorilor;tipul fibrelor musculare care se contracta(cele albe sunt favorabile vitezei);valoarea resurselor energetice, mai ales continutul in fosfocreatina si ATP a muschilor;nivelul de dezvoltare a celorlalte caltiati motrice;capacitatea de concentrare si mobilizare;lungimea segmentelor,mobilitatea articulara, rezistenta si elasticitatea musculara(cele scurte favorizeaza viteza) metode si procedee de dezv a V Executarea unor acte sau actiuni motrice in tempouri maximale, in conditii normale(ex:alergarea pe plat cu echipament regulamentar);Efectuarea unir actiuni cu intensitate supramaximala in conditii usurate(alergarea la vale);Efectuarea unor acte sau actiuni motrice cu intensitate submaximala, cu ingreuieri(alergarea la deal);Executarea unor acte sau actiuni motrice in tempouri alternative submaximale si maximale. Criterii formele de manifestare a F a. dupa participarea grupelor musculare:generala,speciala;b. dupa caracterul contractiei musculare:dinamica(cand se modifica dimensiunile fibrelor musculare prin contractie), statica(cand nu se modif dimensiunile fibremlor),mixta(cand sunt prezente contractiile statice si dinamice);c.dupa capacitatea de efort in raport cu puterea individuala:forta prorpiu-zisa,maxima sau absoulta;forta relativa care exprima raportul dintre cea absoluta si greutatea corporala;d. dupa modul de combinare cu celelalte cali motr:forta exploziva(f-v),forta in regim de R, F in regim de I; Factorii care deter val F Numarul fibrelor musculare angrenate in contractie si grosimea muschilor.Coordonarea impulsurilor nervoase trimise spre diferite grupe musculare.Capacitatea de concentrare a proceselor nervoase fundamentale;Calitatea proceselor metabolice si a substantelor energetice existente la nivelul muschilor.Nivelul de dezv a celorlalte calit motr, mai ales V si R.Puterea de concentrare, atentia, vointa, motivatia, starile emotionale.Durata contractiei musculare.Starea de functionare a segmentelor de sprijin, a ligamentelor si articulatiilor.Valoarea unghiulara a segmentelor implicate in actiune.Varsta.Ritmurile diurne Recomandari metodice F Pentru fete se va pune accentul pe dezv F musculaturii abdominale, a membrelor inferioare si superioare.Se va urmari in permanenta gradarea efortului.Forta se poate dezvolta la orice varsta, dar in special dupa pubertate.Ca tema ea poate fi abordata atat in aer liber cat si in interior, dar plasata inainte de revenirea organismului dupa efort. Obiectivitatea este maxima, deci este cea mai usor de verificat. Noul SNSE prevede un numar impresionant de probe de control pentru verificarea F. Definitia R R repezinta mentinerea capacitatii de lucru prin invingerea oboselii Formele si factorii R forme: dupa ponderea participarii gr musculare si a marilor functii si organe:R generala cu angrenarea principalelor grupe musculare,R speciala(regionala si locala); Dupa sursele energetice, intensitatea si durata efortului:R de luna durata (8-10 min=aeroba);R de durata medie(2-8 min=mixta);R de scurta durata(45sec-2min=anaeroba).In func de natura efortului:R in efort cu intensitate constanta,R in efort cu intensitate variabila;Dupa modul de combinare cu alte cali:R in regim de F, R in regim de V, R in regim de I Ş posibilitatile de activitate a circulatiei, respiratiei si sistemului muscular care sustin efortul;calit. metabolismului, a surselor de energetice si mecanismele hormonale de reglare;calitatea proceselor volitive;coordonarea de catre SNC a activitatii aparatului locomotor si a functiilor vegetative, a respiratiei si circulatiei;stabilitatea raportului dintre excitatie si inhibitie, dar in fav excitatie;tipul fibrelor musculare implicate in activitate(cele rosii sunt fav dez R);relatia dintre pauza si efort. Precizari metodice R Asigurarea unui inalt nivel al activitatii aerobe a organismului depinde de gradul de pregatire al aparatului respirator, de efectuarea unei respiratii corecte in efort si in repaus;-in educarea resp se are in vedere faptul ca inspiratia dureaza mai mult in comparatie cu expiratia;-dezv ei se poate realiza la orice varsta, dar prioritate are dupa pubertate;-se poate efuca in orice perioada a anului si in orice conditii materiale;-in interior accentul se pune pe rezistenta locala in regim de F, iar in aer liber pe cea aeroba numita cardio-respiratorie;-in lectie este abordata ca ultima tema inaintea linistirii organismului;-continuitatea reprezinta un principiu de mare importanta pentru imbunatatirea rezistentei;elementul de progres il reprezinta vol efortului;aprecierea continua a progreselor care sunt spectaculoase. Capacitatea coordinativa(I) este capacitatea de a insusi si efectua act motr cu grade de dificultate diferite, dirijand precis si economic miscarile in timp si spatiu I si componentele ei I implica capacitatea de coordonare a segmentelor sau ale corpului pentru efectuarea unor act motr cu eficienta maxima, in conditii variate, schimbatoare;Are si acceptiunea de invatare rapida a unei noi miscari;Este considerata de asemenea capacitatea de a aplica fondul motric obtinut in conditii variate;componente:-coordonarea miscarilor;-capacitatea de combinare a miscarilor;capacitatea de diferentiere a miscarilor;echilibrul (static si dinamic); precizia, orientarea in spatiu si timp;-ambidextria;-agilitatea;-reactia simpla si complexa;-ritm,tempo,aplitudine;-discriminarea kinestezica. Forme si factori I forme de manifst: generala;speciala(caracteristica diferitelor probe si ramuri sportive); I in regim de V; I in regim de F; factori: calitatea SNC si capacitatea de coordonare a centrilor din acest sistem;-plasticitatea scoartei cerebrale;-finetea, acuitatea si prcizia organelor de simt; experienta motrica anterioara;-nivelul dezvoltarii celoralte calit motr;-caltiatea transmiterii impulsurilor nervoase pe cai aferente si eferente; coordonarea intre contractie si relaxare;capacitatea de anticipare a subiectului;memoria de scurta durata a executantului;-timpul cheltuit pentru insusirea miscarilor;-gandirea executantului, mai ales cea de timp creativ. metode si procedee metodice de dezv a I Efectuarea actz motr in conditii relativ constante cu nr mare de repatari;-executarea act motr in conditii ingreunate:micsorarea suprafetei de sprijin, executia cu segmentul neindemanatic,executii asimetrice,introducerea unor sarcini motrice suplimentare;-efectuarea act motr in conditii variabile:in aer liber sau interior, pe suprafete mici, mari,la dif altitudini,pe zgura,ciment, iarba sau pardoseala, pe frig sau caldura, dimineata, la pranz, dupa-amiaza sau seara, pe supraf netede sau denivelate. Def M M se defineste ca gradul de aplitudine a miscari. M mai este cunoscuta si sub denumirea de elasticitate sau suplete Forme de manifestare, factori M forme:generala, speciala, activa, pasiva;factori:-strucutra si tipul articulatiei;-capacitatea de intindere a ligamentelor, muschilor si tendoanelor;-tonusul si forta musculara;-elasticitatea discurilor intervertebrale;-capacitatea SNC de a coordona procesele neuro-musculare;-temperatura muschilor si starea emotionala. Metode si procedee metodice M Exercitii de intindere-miscari active si pasive; Exercitii de relaxare Caracterizarea tinutei si componentele Tinuta reprezinta maniera proprie fiecarui om de a mentine pozitia verticala a corpului si cuprinde un complex de calitati si derpinderi care asigura pozitia corpului in spatiu si in acelasi timp avantajoasa pentru activitatea fizica. componente:dispozitia partilor corpului una fata de alta in plan sagital, prin masurarea distantelor dintre ele;-profilul coloanei vertebrale Tipuri de tinuta 1. Tinuta dreapta se caracterizeaza prin corpul, articulatiile umerilor si coxo-femurala si ale genunchiului sunt usor deviata in plan sagital fata de verticala iar coloana vertebrala are o linie sinuoasa cu curburi aproximativ egale ca marime. 2. Tinuta lordotica se caracterizeaza printr-o deviere mare de la verticala la nivelul articulatiilor coxo-femurale si ale genunchiului si o deviere mica a capului si umerilor. Curbura lombara este mai mare decat cea dorsala, cu abdomeniul inainte. 3. Tinuta cifotica se caracterizeaza prin o mare deviere de la verticala la umeri si o deviere media a articulatiei coxo-femurale. Cifoza la segmentul dorsal, segmentul lombar scazut, spatele curbat, capul aplecat, umerii cazuti in fata, omoplatii departati si proeminenti. 4. Tinuta inclinata se remarca prin o accentuata deviere inainte fata de verticala a umerilor si devieri mici a genunchilor si a articulatiei coxo-femurale. Accentuarea curburii lombare cu cresterea unchiului de inclinatie a bazinului, trunchiul fiind indoit din articulatia coxo-femurala si inclinat inainte, sezuta usor retrasa. 5. Tinuta arcuita reiese dintr-o imbinare a cifozei cu lardoza-coloana prezinta curburi marite in regiunile dorsala si lombara).Musculatura este slab dezvoltata, iar corpul are o pozitie arcuita. Metode de educare a tinutei I hà h h9 h9 h hï hÁ hÁ h›x hÁ hŽ h h¶ mpleta a genunchilor;-extensia in articulatiile coxo-femurale in regiunea lombara;-pozitia corecta a omoplatilor si umerilor, cu pieptul inainte, capul sus. Dupa insusirea corecta a pozitiei de baza se trece la introducerea de sarcini sau teme pentru tinuta 쥁`