Referat Patologie Suina
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Patologie Suina si de asemenea puteti face
Download Referat patologie suinaCiteste fragmente din Referat Patologie Suina
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL IN
GASTROENTERITELE TINERETULUI SUIN
Gastroenteritele de natura infectioasa ce apar la purcei inainte de
intarcare sunt numeroase si trebuie sa se faca o distinctie clara intre
ele pentru a putea pune diagnosticul corect.simptomele sunt asemanatoare
la multe dintre ele , majoritatea evoluand cu febra.
Una dintre cele mai intalnite e colibacilioza produsa de Escherichia
coli fiind numita si diareea nou-nascutilor ,ce evolueaza ca o
toxiinfectie intestinala dominate de diaree , epuizare rapida si
mortalitate crescuta. Purceii se pot imbolnavii in primele 12 ore dupa
nastere. Spre deosebire de colibaciloza, gastroenterita transmisibila
produsa de un virus ARN din familia Coronaviridae afecteaza toti porcii,
indiferent de varsta , dar gravitatea bolii e invers proportionala cu
varsta.
La purcei in primele 10-15 zile de viata mortalitatea e de 80-100 %
pentru ca acestia au viteza de refacere a eritrocitelor foarte
redusa(7-12 zile).
In colibaciloze apare hipertermie, abatere, refuzul suptului si moarte
in 12-24 ore. Fecalele sunt lichide, spumoase, galbene-verzui, apoi
cenusii, usor sangvinolente. Apar si manifestari nervoase cu
voma-colici, moartea survenind dupa 2-3 zile. Cele doua boli se
deosebesc si prin tabloul morfopatologic, in colibaciloza predomina
enterita catarala sau hemoragica, gastrita hemoragica, ganglionii
mezenterici usor mariti in volum si congestionati, leziuni de
omfaloflebita, pleurita, pneumonie, bronhospasm, peritonite si artrite.
La gastroenterita transmisibila cadavrele sunt deshidratate, slabite,
iar pielea e incretita.
La examenul intern stomacul e plin cu lapte coagulat, nedigerat, mucoasa
din zona fundica e tumefiata, congestionata. Intestinal subtire e plin
cu un continut fluid, galbui, urat mirositor. Pe mucoasa apare o
inflamatie catarala, rinichii sunt congestionati.
La examenul histopatologic in portiunea intestinala, jejun, ileon si
partea terminala a duodenului celulele epiteliele sunt aplatizate cu
noclei pilorici si vacuole intracitoplasmatice.
Diagnosticul de colibaciloza se pune prin izolare de E.coli din maduva
osoasa, continut intestinal si organe interne. In gastroenterita
transmisibila se face o bioproba pe purceii susceptibili timp de 7 zile
la care se administreaza material patologic.
Examenul virusologic se face prin:
imunofluorescenta
seroneutralizare.
Salmoneloza porcului , numita si paratifoza, apare secundar pestei sau
leptospirozei.serotipul infectant la purcei e S. cholerae suis.
Perioada de incubatie este de 2-7 zile evoluand acut cu septicemia.
In forma acuta - apare hipertermia (41-42 OC ) - inapetenta - abatere
- polidipsie - purcelul stand retras in decubit prezentand tahipnee,
tahicardie, conjunctivita, rinita si constipatie urmata de diaree cu
fecale galbui spumoase si fetide usor hemoragice cu colici si convulsii.
Apar tulburari circulatorii, hiperemie , cianoza pielii din regiunea
capului si moarte dupa 1-3 zile prin fenomene toxico-septicemice.
Diagnosticul diferential se face fata de pesta porcina de care se
deosebeste epizootologic si morfopatologic prin prezenta infarctelor
splenice.
La pesta porcina sunt receptive porcinele, indifferent de varsta sau de
sex. Boala se transmite in mod curent prin contactul dintre porcinele
bolnave sau trecute prin boala cu porcinele susceptibile. A fost
demonstrata si posibilitatea transmiterii virusului prin intermediul
unor nemetozi (metestrongili, trichinele). Pesta porcina este una dintre
bolile cele mai contagioase ale porcinelor. Are o evolutie epizootica cu
mare difuzibilitate in cadrul efectivului si tendinta de diseminare in
afara focarului uneori la distante considerabile.
Salmonelozele sunt foarte raspandite in natura si spre deosebire de
pesta porcina sunt practice posibile la toate speciile de animale.
Sursele de infectie sunt numeroase pentru ca salmonelele se mentin in
stare de epifitism mai ales in tubul digestive fiind eliminate prin
fecale. Salmoneloza este considerata o boala infectioasa de crestere
deoarece cei mai receptivi la infectie sunt purceii incepand de la
varsta de 2-4 saptamani, si in special tineretul intarcat (1-3 luni).
Din punct de vedere morfopatologic predomina diateza hemoragica, ceanoza
cutanata, limfadenita si nefrita hemoragica, splenita hiperplastica,
hepatita nodulara necrotica, gastrita si enterita catarala sau
hemoragica. Pregnanta este enterita necrotica exprimata prin hiperplazia
tesutului limfoid, prezenta de noduli necrotici si ulcere.
In pesta porcina predomina infarctele splenice hemoragice de obicei
marginale, considerate ca forme caracteristice , intalnite la 1-87% din
cazuri. Mai apare nefrita hemoragica interstitiala, petesii si sufuziuni
pe mucoasa vezicii urinare, diateza hemoragica pe toate seroasele si
mucoasele,limfadenita hemoragica si ulcere necrotice pe mucoasa valului
palatin,linguala si in amigdale. Diagnosticul diferential al
salmonelozei trbiuie deosebit de rujet si dizenterie spirochetica a
porcului.
Dizenteria spirochetica a porcului este produsa de Treponema
Hyodysenteriae sau Treponema Dysenteriae, mai este denumita enterita
hemoragica, colita necrotica-hemoragica, colita infectiaoasa, dizenterie
vibrionica muco-hemoragica sau hemoragica.
Morfopatologic se caraterizeaza prin:
enterita
hemoragica necrotica.
Dizenteria anaeroba a porcului este o clostridioza produsa de
Clostridium Perfingens, tipul C ce afecteaza purceii in primele doua
saptamani de viata. Mortalitatea este de 60-70% purceii se infecteaza
peros cu germenii de pe mameloane de regula sub forma de spori. Enzima
eliberata in tubul digestiv rezultand leziuni de tip hemoragic,
necrotic, proteolitic. Frecventa maxima este in prima saptamana de viata
incepand cu ziua a doua de la fatare. Dupa sapte zile cazurile se reduce
simtitor de regula fara a depasi varsta de 14 zile.
Supraacut apare febra mare cianoza pieli moarte in 1-3 ore de la debut .
Acut evolueaza in 1-3 zile cu hipertermie, inapetenta, abatere profunde
diaree intense, deshidratare.
Morfopatologic – enterita hemoragica, si leziuni grave in jejun. In
forma acuta mucoasa intestinala este ingrosata, indurate apar focare de
necroze din care se detaseaza un continut galben rosiatic.
Ganglionii mezenterici sunt usor hipertrofiati si congestionati, sub
epicard si in cortexul renal hemoragic sub forma de echimoze.
Pentru diagnostic se face examen bacteriologic pe cadaver proaspete sau
pe purcei sacrificati in agonii. Diagnosticul diferential se face fata
de Colibaciloze , Streptocie , gastro enterita transmisibila a porcului.
Imediat dupa parturitie se face igenizarea mameloanelor. Se practica
imunizarea activa a scroafelor cu anaculturi de tip C. Perfringens,
tipul C administrat cu patru saptamani inainte de fatare.
Necrobaciloza evoluaza la purceii sugari pana la 4-5 saptamani. Se
caracterizeaza prin procese purulente:
Stomatite
Rinite
Enterite
Dermatite
Stomatitele la sugari sunt date de aparitia coltilor si schimbarea
dintilor. Apar pe buze, gingi, limba, mucoasa palatina si bucala focare
de necroze si ulceratii. Se extind la mucoasele esofagului, stomacului
si intestinului.
Peribucali apar osteite grave, caderi de dinti si miros fetid al
cavitatii bucale.
In entrite apar semne de colica, diaree, slabire progresiva moarte prin
epuizare si toxiemie. In colon sunt focare de necroze izolate sau
confluente.
La purceii sugari sub 10 zile apare si Piobaciloza (Corynebacterium
Pyogenes)ce evolueaza acut cu inapetente prostatie, diaree, si moarte in
4-10 zile.
Morfopatologic:
abces incapsulat
continut galbui in ganlionii limfatici,
ficat,
pulmon,
rinichi, mamela
uter
Diagnosticul se pune pe baza datelor clinico- anatomice si abceselor se
face examenul bacteriologic al materilor purulente.
Diagnosticul diferential fata de infectia streptococica si colibaciloza.
Strptococia Purceilor este date de Streptococcus suis din grupul D
producand stari septicemice poliartrite, dermatite, pneumonii,
endocardite, enterite si meningoencefalite. Sursele de infectie sunt
animalele bolnave purtatoare, si laptele scroafelor. Contaminarea se
face pe cale digestiva ombilicala, intra uterina. Incubatie este de 2-7
zile .
In forma acuta – hipertermie – abatere – anorexie – somnolenta
– frisoane – adinamie – eritem – convulsii – crize
epileptiforme – hiperestezie – ataxie – pareze si paralizie.
In forma subacuta – poliartrite supurative – schiopaturi –
dermatite supurative – pneumonie – cherato conjunctivite.
In forma cronica – indurarea sensibilitatii mamalelor prinse.
Morfopatologic:
congestii
hemoragii
sinechii
depozite fibrinoase pe seroase
necroze miliare hepatice
splenita
linfadenita hiperplastica
Pentru confirmare se face examenul bacteriologic.
Powered by HYPERLINK "http://www.e-referate.ro/"
http://www.e-referate.ro/
Adevaratul tau prieten
ì¥Â`