Referat CEFALEEA LA COPIL

Mai jos puteti citi fragmente din Referat CEFALEEA LA COPIL si de asemenea puteti face Download Referat CEFALEEA LA COPIL

Citeste fragmente din Referat CEFALEEA LA COPIL

CEFALEEA LA COPIL CURS IMPORTANTA PROBLEMEI cefaleea reprezinta una din cauzele cele mai frecvente de consultatie neurologica chiar si la copil studiile epidemiologice demonstreaza ca 39% dintre copiii < 6 ani si 70% < 15 ani au avut cefalee cefaleea poate avea un impact semnificativ asupra vietii copiilor / adolescentilor datorita absenteismului scolar pentru o evaluare corecta medicul trebuie sa cunoasca principalele tipuri de cefalee precum si semnele si simptomele sugestive pentru afectiuni severe CLASIFICARE CRITERIUL ETIOLOGIC Cefalee primara: migrena, cefaleea de tensiune Cefalee simptomatica: asociata cu patologie a sistemului nervos central CRITERIUL TEMPORAL Cefalee acuta Cefalee acuta recurenta Cefalee cronica progresiva Cefalee cronica neprogresiva Cefalee mixta ABORDAREA COPILULUI CU CEFALEE ANAMNEZA etapa cea mai importanta a demersului diagnostic intrebari adresate copilului: localizarea durerii: frunte, lateral, vertex, “in spatele ochilor”, occipital, fara localizare neta caracterul durerii: te arde, te pisca, bate ca lovituri de ciocan, iti stringe capul orarul: seara, noaptea, dimineata sau nu exista orar, apare in timpul orelor la scoala, apare in week-end sau nu? durata: citeva minute, una sau mai multe ore, toata ziua, mai multe zile semnele asociate: aura, varsaturi, greata, fotofobie consecinte: trebuie sa doarma, lipseste de la ore? modul de viata: activitati extrascolare, activitati sportive ABORDAREA COPILULUI CU CEFALEE ANAMNEZA intrebari adresate parintilor: aspectul copilului in timpul episoadelor de cefalee – paloare, somnolenta, virsta de debut, durata episoadelor si frecventa lor, existenta unor episoade de paloare si dureri abdominale, daca are rau de masina, circumstantele de aparitie, cum trece episodul de cefalee – ce analgezice au folosit, cit de des daca au si ei cefalee, si ce caracter are ABORDAREA COPILULUI CU CEFALEE EXAMENUL CLINIC GENERAL SI NEUROLOGIC starea generala: o stare generala modificata necesita o examinare f. atenta palparea sinusurilor, a articulatiei temporo-mandibulare examinarea cavitatii bucale pentru evaluarea dentitiei auscultatia craniului pentru prezenta suflurilor intracraniane TA evaluarea existentei unui grad de strabism semnele de iritatie meningeala evaluarea prezentei / absentei anomaliilor de nervi cranieni, tulburarilor de coordonare, deficitelor motorii, chiar fruste ABORDAREA COPILULUI CU CEFALEE SEMNE SI SIMPTOME DE GRAVITATE / RECUNOASTEREA URGENTELOR – CEFALEEA SIMPTOMATICA Cefalee acuta: cu stare generala modificata, cu modificarea starii de constienta foarte intensa si eventual asociata cu alte semne neurologice si autonome O modificare a unei cefalei preexistente dpdv al caracterului, orarului, frecventei Cefalee cu semne neurologice focale Cefalee progresiva ca frecventa, intensitate, orar pe parcursul a citeva zile / saptamini / luni ABORDAREA COPILULUI CU CEFALEE EXAMENE PARACLINICE SI ALTE CONSULTATII: Analizele de rutina sunt rareori recomandate Rgfii craniene: atunci cind este suspectata o sinuzita EEG: putine informatii, nu de rutina; cind este suspectata o epilepsie CT, MRI La recomandarea medicului neurolog pediatru Cind se suspecteaza o cefalee simptomatica Uneori in cazurile de cefalee primara, pentru stabilirea ferma a diagnosticului (migrena) sau pentru linistirea familiei PL Consulturi de specialitate: ORL Oftalmologie Neurologie pediatrica Altele, in functie de situatie: evaluare psihologica, de exemplu Cefaleea acuta = cefalee cu debut recent, fara istoric al unor episoade similare Posibilitati etiologice: Infecţii sistemice, febra Infecţii ale sistemului nervos central – meningite, encefalite, abces cerebral Traumatism cranian Hemoragii intracraniene: subarahnoidiană, intracerebrala Postpuncţie lombară După o criza epileptica Primul episod de migrena După efort fizic Localizata: sinuzite, otite, afecţiuni dentare, afecţiuni oculare, afectarea articulaţiei temporo-mandibulare Cefaleea acuta INFECTII ALE SNC Meningita: cefalee, febra, redoare a cefei, varsaturi, fotofobie, modificari ale starii de constienta, semne focale Encefalita: cefalee, febra, alterarea stării de conştientă, crize epileptice, semne focale Abces cerebral: cefalee progresiva subacuta, modificarea stării de conştientă, semne focale +/- crize epileptice focale, febra HEMORAGII INTRACRANIENE Hemoragie subarahnoidiana, malformatii vasculare rupte: cefalee supraacuta (minute), foarte intensa, cu caracter lancinant, modificarea starii de constienta, redoare a cefei (HSA), semne focale CEFALEEA POST-PUNCTIE LOMBARA după PL (poate aparea si dupa saptamini), intensa, accentuata la verticalizare si ameliorata semnificativ in decubit, greata, varsaturi, ameteli, redoare a cefei; durata variabila, in medie 4 zile Tratament: decubit dorsal + hidratare + cofeina + analgezice Cefaleea acuta TRAUMATISME CRANIENE cefalee localizata / generalizata, accentuata de mişcările capului sau tuse apare imediat sau la citeva zile dupa traumatism cefaleea dispare dupa o perioada de zile – saptamini semne de gravitate: Modificarea stării de conştienta Vărsături Semne neurologice focale complicaţii rare ale traumatismelor craniene uşoare Chisturi leptomeningeale cefaleea prelungita, generalizata, in absenta simptomelor de hipertensiune intracraniană si cu examen neurologic normal poate fi o cefalee legata de stres sau o cefalee datorata utilizării prelungite de analgezice Cefaleea acuta SINUZITA cefalee localizata la nivelul frunţii sau fetei, accentuată de suflatul nasului sau de înclinarea anterioara a capului copiii au de obicei si alte semne: febra, cu obstrucţie nazală, acuză durere la palparea sinusurilor frontale sau maxilare sau la apasarea bazei nasului Rgfiile SAF si CT cranian confirmă diagnosticul, prin prezenţa opacifierii totale, a nivelului de fluid si îngrosarii mucoasei trebuie recunoscut insa ca diagnosticul de sinuzita este folosit in exces - nu intotdeauna cefaleea pacientului se datoreaza sinuzitei, chiar si in prezenta modificarilor radiografice (de multe ori se descopera modificari similare si la persoane care efectueaza CT cranian / IRM pentru alte acuze) tratament: decongestionante nazale (termen scurt) + cure de ATB, uneori este necesar drenajul chirurgical Cefaleea acuta recurenta = episoade periodice de cefalee separate de intervale fara acuze La copil exemplul clasic de cefalee acuta recurenta este reprezentat de migrena MIGRENA este o afectiune caracterizata prin atacuri paroxistice episodice, periodice, de cefalee pulsatila asociata cu greata, varsaturi, foto si fonofobie si dorinta de a dormi, atacuri separate de intervale de timp fara acuze cefalalgice Migrena EPIDEMIOLOGIE: afectează cca. 5-10% din copiii de vârsta şcolara prevalenta migrenei creste in adolescenta si la adultul tinar – 20- 30% dintre femeile tinere si 10 – 20% dintre barbatii tineri au migrena cei mai multi migrenosi vor avea primul atac inainte de 20 ani (20% inainte de virsta de 5 ani) migrena debuteaza mai devreme la baieti – pina la virsta de 7 ani baietii sunt afectati egal sau chiar mai mult decit fetele, ulterior domina ca frecventa fetele Migrena FIZIOPATOLOGIE: mai multe teorii Teoria vasculara Teoria neuronala ţătorilor – implicarea serotoninei Alte teorii: proces inflamator steril, implicarea oxidului nitric (NO), canalopatie de calciu, disfunctie mitocondriala Migrena CARACTERISTICILE MIGRENEI Cefalee pulsatila Semne autonome Semne neurologice Istoric familial de migrena CLASIFICAREA MIGRENEI Migrena comuna (fara aura) –a, b, d – cea mai frecventa Migrena cu aura – a, b, c, d Migrena complicata – a, b, c, d Variantele de migrena – b, c, d – caracteristice copilului mic Migrena fara aura (comuna) asociere de cefalee si semne autonome care apar in atacuri periodice, in prezenta unui istoric familial pozitiv pentru migrena forma cea mai frecventa de migrena afectează cca. 60 – 85% dintre copiii migrenoşi CEFALEEA poate fi precedata de o faza prodromala (cu cca 24 ore anterior atacului), in care copilul este mai iritabil, trist, retras, cu modificari ale apetitului si tulburari ale somnului pot exista factori precipitanti: emotii, stres (sau perioada de relaxare de dupa stres), foamea, lipsa de somn, expunere prelungita la computer / TV, lumina stralucitoare, efortul fizic, traumatisme minore, mai rar anumite alimente cefaleea care apare ulterior: este moderata sau intensa, ii impiedica insa activitatea normala si este agravata de efort la copilul mic are localizare frontala, temporala bilateral si nu are caracter pulsatil la copilul mai mare poate sa aiba localizare unilaterala temporala, cu caracter pulsatil si poate fi mai intensa intesitatea cefaleei nu este maxima de la debut ci creste progresiv localizarea cefaleei poate sa varieze de la un atac la altul căută camera întunecată si liniştita, iar somnul care urmează cupeaza in mod caracteristic atacul uneori poate exista o faza postdromala, in care pacientul este epuizat si letargic atacurile pot aparea de 1-2 ori / luna sau mai des (cu mari variatii individuale) SEMNE AUTONOME însoţesc cefaleea sunt severe de obicei, si cu atit mai semnificative cu cit copilul este mai mic datorita severităţii lor afectează uneori copilul mai mult decât cefaleea însăşi copilul arata bolnav, este incercanat, palid si iritabil pot apărea: greata, varsaturi si dureri abdominale intense fotofobie, fonofobie extremităţi reci de multe ori copilul are istoric de rău de maşină SEMNE NEUROLOGICE nu sunt asociate d. ISTORICUL FAMILIAL foarte important de evidenţiat AHC ( + ) uşurează diagnosticul cel putin unul dintre parinti este de obicei migrenos sau a avut “sinuzite” in tinerete trebuie intrebati parintii in mod specific despre episoade recurente de cefalee ce se asociau cu greata sau varsaturi si eventual cu semne neurologice, fenomene care erau ameliorate de somn Migrena cu aura (clasica) asociere de cefalee, semne autonome si disfunctii neurologice (aura) tranzitorii, complet reversibile, care apar in atacuri periodice, iîn prezenta unui istoric familial pozitiv pentru m杩敲慮愍慰敲洠楡映敲癣湥⁴灳敲愠潤敬捳湥慴猠⁩