Referat Evolutia Omului3

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Evolutia Omului3 si de asemenea puteti face Download Referat Evolutia omului3

Citeste fragmente din Referat Evolutia Omului3

Evoluia omului nelegerea evoluiei noastre st` [n descoperirea unui mare num`r de fosile, oase ]i dini, care au fost descoperite in diferite locuri prin Africa, Europa ]i Asia. Unelte de piatr`, os ]i lemn, vetre de foc, a]ez`ri sau locuri funerare, au fost descoperite, de asemenea. Ca urmare a acestor descoperiri [n archeologie ]i antropologie, s-a reu]it formarea unei imagini despre evoluia uman` timp de 4 – 5 milioane de ani. Tr`s`turile fizice ale omului Omul este situat [n ordinul primantelor. {n acest ordin, omul, [mpreun` cu str`mo]ii no]tri disp`rui, ]i rudele noastre cele mai apropiate, maimuele africane, sunt considerai ambii [n familia hominidelor, datorit` asem`n`rilor genetice, cu toate c` tipuri de clasificare des [nt@lnite, [nc` situeaz` marile maimue [ntr-o familie separat`, pongidele. Dac` ne folosim de familia hominidelor ca o clasificare, atunci linia evolutiv` uman` separat` din acest grup este plasat` [ntr-o subfamilie, hominine. Poziia biped` Mersul pe dou` picioare, este una dintre cele mai timpurii caracteristici evolutive ale homininelor. Aceast` form` de locomoie, a dus la modific`ri ale scheletului, mai ales [n partea de jos a coloanei vertebrale, pelvis ]i picioare. Datorit` faptului c` aceste schimb`ri pot fi determinate studiind oasele fosile, poziia biped` este de multe ori v`zut` ca o tr`s`tur` definitorie a subfamiliei hominine. M`rimea craniului ]i a corpului Majoritatea abilit`ilor umane de a se folosi de unelte ]i obiecte felurite, []i are originea [n complexitatea creierului. Speciile umane moderne au volumul cutiei craniene cuprins [ntre 1300 ]i 1500 cm3. {n timpul evoluiei omului, m`rimea creierului s-a triplat. Aceast` cre]tere [n volum, poate fi pus` pe seama schimb`rilor din comportamentul homininelor. Cu timpul, unelte din piatr` ]i alte artefacte de acest fel, au devenit extrem de numeroase ]i complicate. Descoperirile arheologice, arat` ]i ele o ocupaie uman` mai intens` [n fazele mai t`rzii ale istoriei evoluiei. Cele mai vechi hominide cunoscute, descoperite [n sudul ]i estul Africii, au [nceput s` migreze [n regiunile tropicale ]i subtropicale ale Eurasiei cam acum un milion de ani, ]i [nspre zonele temperate acum 500,000 de ani. Mult mai t@rziu (acum 50,000 de ani), hominidele au fost capabile s` traverseze bariera natural` a apelor, p@n` [n Australia. Doar dup` apariia omului modern, migraia a atins ]i America, acum 30,000 de ani. Este mai mult ca sigur c` sporirea volumului creierului uman, s` fi participat la o complex` dezvoltare, la elaborarea de unelte , ca ]i la capacitatea de adaptare [n medii noi. Cele mai vechi fosile umane, arat` diferene [ntre m`rimile corpului, care poate s` fie explicat prin dimorfismul sexual la str`mo]ii no]tri. Oasele sugereaz` c` femelele aveau o [n`lime de 0.9 – 1.2 m ]i 27 – 32 kg [n greutate, [n timp ce masculii, aveau mai mult de 1.5 m [n`lime ]i [n jur de 68 kg. Motivele care au dus la aceste modific`ri de m`rime ale corpului, pot fi legate de modul de via` [n comunit`i. Acest dimorfism tinde s` dispar` [n ultimul milion de ani. Faa ]i dinii A treia mare tendin` [n evoluia homininelor, este mic]orarea treptat` a feei ]i dinilor. Toate maimuele mari sunt dotate cu dini mari, ]i canini proemineni. Primele hominine prezentau astfel de canini , dar cele care au urmat au prezentat o tendin` clar` de atrofiere. De asementea, premolarii ]i molarii, s-au atrofiat ]i ei [n dimensiuni. Asociate cu aceste schimb`ri, este reducerea dimensiunilor feei, maxilarului ]i mandibulei. La primele hominine, faa era mare ]i situat` [n faa cutiei craniene. Odat` cu mic]orarea dinilor ]i cu m`rirea creierului, faa a devenit mai mic` ]i poziia ei s-a schimbat. Astfel, faa oamenilor actuali este situat` mai degrab` sub cutia cranian`, dec`t [n faa acesteia. Originile umane Fosilele provenite de la str`mo]ii omului, se [mpart [n dou` genuri: australopitecus ]i homo, ]i provin de acum 5 milioane de ani. Natura arborelui evolutiv al hominidelor dup` aceat` dat` este nesigur`. Acum 7 p@n` la 20 de milioane de ani, maimuele primitive erau r`sp@ndite [n Africa ]i mai t@rziu [n Eurasia. Cu toate c` s-au g`sit numeroase fosile, felul de via` al acestor creaturi, ]i leg`tura lor cu maimuele actuale ]i cu oamenii este cauza unor dezbateri [ntre cercet`tori. Una dintre aceste maimue fosile, cunoscut` sub numele de Sivapithecus, apare s` [mpart` unele tr`s`turi cu marea maimu` asiatic`, urangutanul, care poate fi urma]ul direct. Niciuna dintre aceste fosile nu ofer` evidene clare c` ar face parte dint-o linie evolutiv` care s` duc` la familia hominide. Comparaii ale proteinelor sangvine ]i ADN – ului maimuelor africane cu cele ale omului, indic` faptul c` linia ce conduce la omul modern, nu se desparte din cea a cimpanzeului ]i gorilei, dec@t t@rziu [n evoluie. Baz@ndu-se pe aceste date, multi cercet`tori, cred c` desp`rirea a avut loc acum 6 – 8 milioane de ani. Este, deci, destul de posibil ca cele mai vechi fosile hominine, care apar acum 5 milioane de ani, s` ne apropie de [nceputurile omului. Desoperirea mai multor fosile, ar permite stabilirea exact` a perioadei [n care maimuele africane (moderne) s-au desp`rit de oamul actual, ]i deci evoluia uman` va fi redat` complet. Australopithecus Evidenele fosile ale evoluiei umane [ncep cu Australopithecus. Fosile din acest gen, au fost descoperite [ntr-un num`r mare de locuri, [n sudul ]i estul Africii. Dat@nd de aproape 4 milioane de ani, acest gen pare s` fi disp`rut acum 1 milion de ani. Toi membrii erau bipezi, ]i deci hominine. Dar, observ@nd dinii, f`lcile ]i m`rimea creierului, difereau, totu]i destul de mult [ntre ei, pentru a fi [mp`rii [n ]ase specii: A. anamensis, A. afarensis, A. aethipicus, A. africanus, A. robustus ]i A. boisei. A. anamensis ]i A. aethipicus sunt decoperiri recente ]i se ]tie destul de puine despre ei. A. afarensis tr`ia [n estul Africii acum 3 – 4 milioane de ani. G`sit pe teritoriul `rilor Etiopia ]i Tanzania, A. afarensis avea un creier mai mic dec@t cel al cimpanzeilor. Unii membri posedau canini mai proemineni dec@t cei ai homininelor de mai t@rziu. Nici un fel de unelte nu au fost g`site cu fosilele lor. Acum 2.5 - 3 milioane de ani, A. afarensis a evoluat [n A. africanus. Cunoscut, la [nceput [n zone din sudul Africii, A. africanus avea un creier similar cu cel al predecesorului s`u. Oricum, cu toate c` m`rimea molarilor s-a p`strat, caninii, au crescut doar p@n` la nivelul celorlali dini. Nici cu A. africanus nu s-au descoperit unelte. Acum 2.6 milioane de ani, evidene fosile, indic` prezena a cel puin dou` , ]i probabil [n total a patru specii separate ale homininelor. O astfel de desp`rire evolutiv` se pare c` s-a produs cu un segment al hominidelor, evolu@nd [n genul homo, ]i mai apoi [n omul modern, [n timp ce celelalte au disp`rut. Ultimele astfel de specii disp`rute sunt A. robustus, limitat la Africa de sud, ]i A. boisei, descoperit doar [n estul Africii. A. robustus prezenta dini, f`lci ]i mu]chi mai mari dec@t la restul genului. Au disp`rut acum 1,5 milioane de ani. Genul Homo Cu toate c` cercet`torii nu susin aceast` teorie, muli cred c` dup` desp`rirea evolutiv` care a dus la aprariia lui A. robustus, A. africanus a evoluat [n genul Homo. Dac` este a]a, atunci aceast` schimbare a avut loc acum 1.5 – 2 milioane de ani. Fosile dat@nd din aceast` perioad` arat` un ciudat amestec de tr`s`turi. Unele maimue posedau un creier mare, dar ]i dii dezvoltai. Altele aveau dini de dimensiuni reduse, dar ]i un creier mic. Un num`r semnificativ de cranii ]i mandibule fosile, din aceast` perioad`, au fost g`site [n Tanzania ]i Kenya, [n estul Africii, sunt catalogate ca aparin@nd de Homo habilis, primele fosile descoperite [mpreun` cu unelte de piatr`. Homo habilis aveau multe [n comun cu primi australopiteci ]i cu membrii de mai t@rziu ce aparineau genului Homo. Se pare c` aceast` specie face tranzia de la australopiteci la hominide. Primele evidene considerabile ale uneltelor de piatr` vin din Africa, acum 2.5 milioane de ani. Aceste unelte nu au fost g`site asociate cu o specie de hominine [n particular.S-au descoperit [n Africa, locuri dat@nd de 1,5-2 milioane de ani, unde pe l@ng` uneltele de piatr` existau ]i oase, cu urme (zg@rieturi) care ar simboliza [ncercarea de a le utiliza [n t`iere. Acestea ne spun c` homininele consumau carne, dar c@t` provenea din v@nat nu se ]tie, a]a cum nu se cunoa]te nici cantitatea de plante ]i insecte pe care acestea [nc` le mai consumau. Nu se cunoa]te nici dac` aceste activit`i aparineau exclusiv hominidelor sau ]i australopitecii aveau aceste obiceiuri. Descoperiri arheologice atest` existena acum 1.5-1.6 milioane de ani, [n nordul Kentei, a unei specii Homo, cu creierul dezvoltat, dinii mai atrofiai: Homo erectus. {ntre 700.000 ]i 1 milion de ani vechime este atestat` r`sp@ndirea acestuia [n diferite p`ri tropicale, p@n` [n regiunile temperate din Asia. Un num`r de puncte arheologice conin unelte sofisticate .{n pe]tera Zhoukoudian, [n nordul Chinei, exist` evidenele utiliz`rii focului; Fosilele care au fost g`site, sunt ale unor animale mari cum sunt elefanii, lucru care atest` specializarea homininelor. {n timpul lui H. erectus, evoluia uman` a continuat. M`rimea creierului este mult mai mare dec@t cea de la homininele vechi, variind [ntre 750-800 cm3. Mai t@rziu, H. erectus avea cranii cu volume de 1,100-1300 cm3, apropiate de cele ale lui Homo sapiens. Homo sapiens Acum 200,000 – 300,000 de ani, H. erectus a evoluat [n H. sapiens. Este dificil de stabilit exact c@nd a avut loc schimbarea, unele fosile de H. erectus t@rziu fiind interpretate ca H. sapiens timpuriu de unii oameni de ]tiin`. Ace]ti H. sapiens nu seam`n` perfect cu oamenii de ast`zi. Omul modern , Homo sapiens sapiens, a ap`rut prima dat` acum 90,000 de ani. Este aici un nou punct de dezbatere [ntre oamenii de ]tiin`, dac` [ntre cele dou` specii sunt consecutive sau nu. Aceste presupuneri se bazeaz` pe descoperirea lui H. Neanderthalensis, sau H. sapiens Neanderthalensis. Ace]tia populau estul ]i centrul Europei, [ncep@nd de acum 100,000 de ani ]i p@n` acum 35,000-40,000 de ani, c@nd au disp`rut. Fosile de H. sapiens, mai diferite, au fost g`site ]i [n alte p`ri ale lumii. Se pune de asemenea problema evoluiei umane la stadiul actual, problem` deschis` de aceste fosile de acum 35,000 de ani. Cu toate c` o definiie precis` a raselor umane nu este dat`, omul contemporan are o serie de diferene fizice. Majoritatea dintre aceste diferene sunt datorate adapt`rii la mediu, proces pe care unii cercet`tori [l cred [nceput atunci c@nd H. erectus a [nceput s` se r`sp@ndeasc` pe glob, acum un milion de ani. Se crede c` H. neaderthalensis este unul din descendenii lui H. erectus, deci str`mo]ii direci ai omului modern. Alti oameni de ]tiin` v`d diferenierea rasial` ca un fenomen recent. {n opinia lor, tr`s`turile lui H. Neanderthalensis – o frunte joas`, te]it`, o fa` lat`, f`r` b`rbie, sunt prea primitivi pentru a putea fi considerai str`mo]ii no]tri. Ei plaseaz` H. Neanderthalensis pe o ramur` diferit`, care a disp`rut. Potrivit acestei teorii originile omului pot fi g`site [n Africa de sud sau [n Orientul Mijlociu. Evolu@nd acum 90,000-200,000 de ani, ace]ti oameni s-au r`sp@ndit pe toat` suprafaa planetei, lu@nd locul vechilor H. sapiens. Suport pentru aceast` teorie vine urm`rind ADN-ul din mitocondriile aflate [n celulele femelelor str`mosilor no]tri. Aceast` c`utare, confirm` ipoteza cum c` oamenii au evoluat dintr-o singur` generaie sud-saharian`, sau din sud-estul Asiei. Datorit` metodei folosite, aceast` presupunere poart` numele de “Ipoteza Evei”. Nu este acceptat` de majoritatea antropologilor, care cred c` omul are r`d`cini mult mai [ndep`rtate. Primele grupuri de H. sapiens erau rezisteni la frig, [n perioada glaciar` [n Europa. Au fost [nregistrate ]i primele morminte deliberate, [nsoite de unelte de piatr`, oase de animal, chiar ]i de flori. Omul modern Cu toate c` schimb`rile biologice la omul modern nu au schimbat dramatic tr`s`turile definitorii, acestea sunt totu]i importante. Baz@ndu-se pe descoperirile din Frana ]i Spania, arta paleolitic`, produs` de locuitorii pe]terilor, unii antropologi sugereaz` c` [n aceast` perioad` s-a format ]i limbajul, o etap` important` [n evoluia omului. Acum 10.000 de ani au fost domesticite animale, ca ]i utilizarea plantelor. Aceste tr`s`turi sunt primele urme care au dus la dezvoltarea civilizaiei. {nelegerea evoluiei umane st` [n interpretarea fosilelor cunoscute, dar imaginea este departe de a fi complet`. Doar viitoarele fosile [i pot determina pe oamenii de ]tiin` s` completeze multe lacune [n [nelegerea evoluiei omului. Folosind metode sofisticate, cercet`torii sunt acum s` dateze fosilele mult mai exact. {n anii ce vor urma vom observa o cre]tere enorm` [n informaii despre istoria biologic` a omului. “Deparatamentul Paleontologie”, “Muzeul de istoria naturii”, Kesington, Londra. Extras` din enciclopedia “ENCARTA 97” de c`tre _______________i Australopithecus afarensis Homo neanderthalensis Rutele mirgraiei umane timpurii Homo erectus Evoluia creierului uman Craniul unei gorile comparat cu cel al unui om actual 쥁