Referat Marele Recif De Corali

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Marele Recif De Corali si de asemenea puteti face Download Referat Marele Recif de Corali

Citeste fragmente din Referat Marele Recif De Corali

Marele Recif de Corali şi lumea lui vie Planul Referatului Origine şi caracteristici Formarea recifului de corali Fauna recifului Munca în echipă a peştilor Fauna marelui recif de corali Marele recif de corali, suficient de mare încât poate fi recunoscut şi de pe lună, a fost construit de animale acvatice mici. Asemeni pădurilor tropicale, oferă casă unei multitudini diversificate de vietăţi. Contrar numelui, Marele Recif de Corali nu este o structură unitară, ci este alcătuit dintr-o adevărată reţea de recife, ce se întind pe o distanţă mai mare de 2000 de km, paralel cu malul nordic al Australiei, de la Insula Lady Elliot, aflată lângă malul Queensland-ul de Sud, până la Papua Noua Guinee. Origine şi caracteristici Formarea Marelui recif de corali a început acum mai bine de 18 milioane de ani. În stadiul actual al creşterii, ce durează 8000 de ani, se formează noi straturi ce acoperă structurile mai vechi. Pe toată lungimea lui, reciful se află la distanţe diferite faţă de mal (între 15 şi 200 km.)şi se întinde pe o suprafaţă de 230 000 de kilometrii pătraţi. Partea principală a recifului este formată din mai mult de 2100 de recife separate şi înconjoară 540 de insule din apropierea malului. Spre deosebire de partea centrală, în care recifele se găsesc relativ dispersate, în partea de Sud şi de Nord acestea sunt mult mai apropiate. În partea de Nord, unde cresc şi copacii mangrove, se formează şi multe zone mlăştinoase. Între Marele recif şi mal se găseşte laguna de recif, care numai în puţine locui este mai adâncă de 100 de metrii. Pe fundul acesteia se află o câmpie de mâl protejată de malul apropiat. Marginea dinspre mare a recifului este abruptă pe mai multe mii de metrii, fiind astfel supusă furiei valurilor şi furtunilor. Creşterea coralilor aici este mai pronunţată, cu toate că aici sunt cele mai mari pierderi de corali, preţul plătit valurilor. Mare parte din coralii desprinşi se întorc totuşi şi formează noi „stânci”, astfel reciful se distruge şi se clădeşte încontinuu. Formarea recifului de corali Recifele de corali sunt de fapt „stânci vii”. Sunt compuşi din mii de polipi ancoraţi în scheletul de var protector, secretat de propriile ventuze. Dacă polipii se înmulţesc, reciful creşte de la an la an. Fiecare polip de coral se leagă de vecinul său prin punţi de ţesuturi vii, contribuind astfel la întărirea materiei. Alt formator important al recifului este muşchiul roşu de var, ce are aspectul unui smoc roz de vată. Acesta produce piatră de var,care solidifică şi mai mult reciful. Un alt tip de muşchi, ce trăieşte pe creasta recifului, produce un fel de „rumeguş”, acesta fixează şi mai bine suprafeţele de sedimentare. Cu timpul, această populaţie duce la formarea unei structuri complexe, reciful de corali, care la nivelul scheletelor goale din piatră de var, este reprezentată de doar de un star subţire de coral viu. " $ $ : ` j „ † À $ † ˆ Š ¾ À ␃愃̤摧敚E , de la dâmburi şi suprafeţe plane până la forme de evantai şi forme asemănătoare coarnelor de cerbi. Fauna recifului Majoritatea coralilor sunt albi, deoarece nu sunt altceva decât materialul component al scheletului polipilor morţi. Polipi vii însă sunt frecvent coloraţi. Astfel întâlnim corali ce se fălesc cu nuanţele lor de: roşu aprins, galben, portocaliu, lila roz şi verde. Perciformi galbeni şi albaştrii de corali şi peşti buzaţi roz ţipător,lila şi galbeni se ceartă cu melci marini albi roşietici, stele cu braţele verzui şerpuind şi cu stele de mare cu reflexe albăstrui. Aceste culori vii au rolul de a induce în eroare inamicii şi în acest timp stabilesc, fără urmă de îndoială, apartenenţa la o anumită specie. Munca în echipă a peştilor Peştii recifelor se strâng uneori şi aşteaptă împreună apariţia crevetelor şi a peştilor-buzaţi. Aceştia le înlătură paraziţii şi ţesuturile bolnave. Acest lucru este benefic ambilor părţi:peştii sanitari au sursă sigură de hrană, iar peştii mari rămân sănătoşi. Un alt exemplu al convieţuirii este cel al guvizilor cu crevetele. Perechea de crevete sapă şi întreţin un tunel, pe care îl împart însă cu o pereche de guvizi. Guvizii au ochiul ager semnalează orice pericol crevetelor cu vederea slabă, prin lovirea antenelor acestea cu coada. Fauna Marelui Recif de Corali Extrem de multe specii de animale trăiesc în recif: de la meduzele mici ce plutesc în voia curenţilor până la rechinii uriaşi. Aici, ţestoasele marine se găsesc în număr mai mare decât oriunde alt undeva. Rudele elefanţilor, vacile de mare, înoată leneşe prin vegetaţia acvatică, în timp ce egretele marine prind peştii în apa puţin adâncă. În afară de cele 400 de tipuri de corali, în recif mai trăiesc 200 de specii de melci-de-porţelan şi probabil mai mult de 2000 de specii de peşti (aproximativ 10% din totalul speciilor de peşti cunoscute), dintre care aproape 200 trăiesc în zone mai mici , decât un teren de fotbal. O armată întreagă de vieţuitoare se ascund din recif, cum ar fi bureţii găuritori, viermi, scoici, arici de mare şi melci marini mâncători de corali. Există diferiţi peşti care consumă corali. Peştii papagali de exemplu, muşcă bucăţi mici de corali cu ajutorul dinţilor tăioşi, asemănători cu dinţii de papagal. Cu ajutorul molarilor rotunjiţi macină bucăţile dure până ajung la carnea gustoasă de polip. Şi stelele de mare pot mânca mari cantităţi de corali. Îşi întorc stomacul acoperind polipii cu sucuri digestive, apoi îşi retrag organul. Captura lor este o „supă de corali” parţial digerată. Steaua de mare poate consuma chiar şi un metru cub de corali pe zi. Bibliografie „Minunata lume a animalelor”. 쥁`