Referat Autoaparare
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Autoaparare si de asemenea puteti face
Download Referat autoaparareCiteste fragmente din Referat Autoaparare
Autoaparare
Veninul este poata cea mai puternica si mai drastica arma de
aparare si uneori chiar si de atac, deoarece daca nu provoaca paralizii
ireversibile atunci sigur isi va ucide agresorul sau victima.
Posesorul unei astfel de arme trebuie in mod obligatoriu sa fie
inzestrat cu o glandacu o glanda care secreta acest venin precum si cu
un organ de inoculare al veninului.
Dintre nevertebrate cele mai periculoase animale sunt
scorpionii, paianjenii si viespile.
Printre cei mai veninosi scorpioni se afla Scorpionul imperial
care poate atinge o lungime de 20 cm si al carui venin poate omora un om
iar aflat chiar in cantitati de 1 mg poate omora un caine de 15-20 kg.
Un alt chimist talentat este miriapodul. Exista o specie de
paianjeni care patrund in coloniile de furnici dar cateodata mai sunt si
vazuti asa ca se declanseaza o alarma generala, lucru care nu pare a-l
deranja prea mult pe intrusul nostru, insa cei care vor avea de suferit
sunt locuitorii coloniei de furnici care vor fi afectati de o otrava
foarte puternica mai ales daca au ghinionul sa dea peste o specie de
paianjeni care secreta cianura de potasiu. Sunt niste paianjeni lungi de
circa 5 cm cu capul cafeniu stropit cu galben, uneori cu roz care isi
face aparitia de sub frunzisul putred din paduri.
Acest paianjen are numeroase glande care secreta cianura situate
deasupra fiecarui picior. El nu-si foloseste otrava in mod irational ci
proportional cu dimensiunile dusmanului. Spre exemplu daca este atacata
de o broasca el secreta otrava in doze mari folosind toate cele patru
glande ceea ce va oferi un spectacol uimitor cand broasca va apuca cu
limba ei lipicioas paianjenul si il va scuipa in clipa urmatoare cautand
cu disperare sa-si stearga limba cat mai repede. Pana si unele mamifere
cum ar fi gaita oposumul manifesta o grabita repulsie fata de acest
miriapod. Totusi aceasta otrava este complet inofensiva pentru acesta in
timp ce pentru om este letala.
Un alt chimist la fel de redutabil este Vaduva-neagra, un paianjen
negru ca smoala, de marime mijlocie. Muscatura femelei este extrem de
periculoasa, ea inoculeaza veninul prin chelicere care sunt in legatura
cu niste glande care ocupa o mare parte din spatiul cefalotoracic si
avand o capacitate de 3-5 mg venin neurotoxic. Veninul vaduvei-negre
este similar cu cel al cobrei, viperei producand simptome foarte grave
chiar si la om deoarece contine circa 12 aminoacizi si cateva fractiuni
proteinice dintre care una este extrem de periculoasa.
Mai exista o specia de paianjeni, paianjenul paros lung de 4 cm a
carui muscatura i-ar determina pe oameni sa danseze din cauza spasmelor.
De asemenea numeroase vertebrate sunt inzestrate cu arme veninoase.
Dintre pesti, rechinii plati cu corp romboidal si coada alungita sunt
inzestrati cu spini toxici. Intre acestia, ca specie, cel mai periculos
este pisica-de-mare, un peste lung de 2m care atunci cand este atacat
are obiceiul sa-si inconjoare dusmanulcu coada sa lunga, ranindu-l cu
ghimpele sau veninos care masoara 40 cm. Acest ghimpe are folosit de
unele triburi ca varf de sageata.
Salamandrele ca si broastele se apara de dusmani prin eliminarea
unor secretii iritante prin glandele tegumentare. Cea mai puternica
otrava organica, batrachotoxina este produsa de o broscuta raioasa
columbiana numita de bastinasi Kokoi. Amerindienii muiau varful
sagetiilor in otrava extrasa din corpul acesteia. De asemenea singura
soparla otravitoare este gila(Heloderma suspectum) este inzestrata cu
glande veninoase si dinti curbati ca la serpi. Cand animalul musca
gingia se da inapoi, glandele sunt presate iar continutul lor se scurge
prin 4-5 canale in gura si din acestea in dintii cu santuri. Otrava e
suficienta pentru a omora animale mai mici in cateva minute, iar la
animale mai mari si la om provoaca paralizii, crampe si tulburari in
starea generala.
O sesime din totalul serpilor (in jur de 400 de specii) sunt
veninosi. La noi in tara nu se gasesc decat trei specii: Vipera cu
cruce(Vipera berus), Vipera cu corn(Vipera ammodytes) si Vipera
mediteraneana(Vipera ursinii).
Serpii veninosi au o pereche de dinti canaliculati. In clipa cand
glanda veninoasa este compresata veninul este impins in acest canal.
Veninul este un lichid limpede vascos, fara miros. Tratat cu alcool
precipita. Veninul contine apa, saruri minerale, albumine si un
principiu activ care nu coaguleaza nici la 1000C. Substanta activa din
veninul viperei se numeste viperina.
Din punctul de vedere al efectelor fiziologice veninul poate
cuprinde 2 categorii de toxine: - neurotoxine(actioneaza asupra
sist. nervos)
hematoxine (actioneaza asupra aparatului circulator)
veninul ucigas a devenit azi un medicament valoros. Intepaturile
albinelor au fost folosite in terapia reumatismului inca de acum 200-300
ani. In 1929 s-a descoperit ca veninul de paianjen poate fi folosit la
ameliorarea durerii. Veninul isi gaseste multe alte intrebuintarii in
zilele noastre.
Autoaparare
Enigma Page PAGE 2 DATE 04.09.2009
ì¥Â`