Referat Tipuri De Plante

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Tipuri De Plante si de asemenea puteti face Download Referat Tipuri de plante

Citeste fragmente din Referat Tipuri De Plante

Tipuri de plante 1) Angiospermele sunt plantele cele mai evoluate si cele mai raspandite de pe suprafata Pamantului. Ele sunt variate si au o alcatuire completa care le ajuta sa se acomodeze in diverse conditii de viata. In general ele sunt cunoscute dupa faptul ca au semintele inchise in fruct. Ele se inpart in doua categorii: Angiosperme dicotiledonate adica sunt plante care au samanta doua cotiledoane; monocotiledonate adica sunt plantele care au samanta un singur cotiledon; 2) Gimnosperme. Cu mai bine de 220 milioane ani in urma, flora terestra era dominata de aceste plante cu flori primitive. Coniferele cresc cel mai bine in regiuni inalte de deal si de munte. Gimnosperme Cu frunze care cad; Cu frunze care nu cad 3) Plantele carnivore sunt miracole ale naturii. Traiesc in locuri unde solul este sarac in substante nutritive, fiind nevoie sa supravietuiasca printr-o strategie unica in lumea plantelor: captereaza animale vii pe care le “consuma”. Sunt grupate in 6 familii, care cuprind 450 de specii, putand fi gasite in toate partile lumii. Unul din reprezentantii genului Nepenthes are un ulcior atat de mare, incat chiar si un sobolan sau o pasarea ar incapea in el. Multe plante carnivore poseda o capcana cu arc, actionata de o excitatie electrica produsa in planta. Ulciorul lui Sarracenia in forma de trompeta poate avea un metru lungime. 4) Ciupercile. Deoarece din ciuperci lipseste clorofila, substanta care ajuta plantele verzi sa-si produca singure hrana folosind energia luminii solare, ele nu se pot hrani singure. Se hranesc cu resturi de materie aflate in descompunere sau traiesc pe seama altor organisme vii. Unele ciuperci au marime microscopica, altele sunt mari si aratoase. Trufa este o ciuperca comestibila folosita in gatit si constituie o delicatesa in multe parti ale lumii. Aspectul exterior al diferitelor specii de ciperci este foarte divers, de la ciupercile mari pana la mucegaiul de paine veche. Ciupercile reprezinta o grupa deosebit de importanta a plantelor fiind ca pot provoca multe boli atat la plante cat si la animale. Cu ajutorul lor insa se pot vindeca si multe boli. Unul dintre cele mai cunoscute antibiotice, penicilina, se obtine din ciuperci. Cei mai multi fungi se inmultesc producand celule mici numite spori care sunt purtati usor de vant pe cand altii se reproduc cu ajutorul hifelor care se unesc pentru a schimba materialul genetic. In conditii prielnice se produc corpuri roditoare care la randul lor elibereaza spori. Algele sunt plante acvatice sau semiacvatice simple care se gasesc in multe lacuri, paraie si oceane, sau in conditii umede pe uscat. Impreuna cu animalele mici ele formeaza planctonul oceanelor si sunt sursa primara de hrana a pestilor. Unele sunt celule simple avand diametrul de aproximativ 0,01mm, altele sunt mari si complexe: unele alge marine pot atinge o lungime de 100m. 5) Algele sunt o asociatie relativ libera de organisme care sunt clasificate in functie de trasaturi, precum diferentele de pigmentatie si de compozitie a peretelui celular. Exista aproximativ 20.000 de specii de alge care se intalnesc in aproape toate habitatele unde poate sa patrunda lumina. Ele cresc pe banchize (tolerand si izvoarele calde cu temperaturi de pana la 185*F) sau chiar in lacurile sarate. Algele albastre-verzi se numesc astfel deoarece un pigment , ficocianina, mascheaza partial clorofila verde la majoritatea speciilor. Celulele acestor alge sunt de obicei mai mari si mai complexe decat celulele bacteriene , dar nu au niciodata flageli si adesea cresc in lanturi sau filamente lungi. Ele fotosintetiseaza pentru a extrage energie de la soare intre timp eliminand oxigen. Celula algei albastre-verzi nu contine cloroplaste (organitele in care are loc fotosinteza) pigmentii fiind limitati la placi membranoase numite tilacoizi. Deoarece fotosintetizeaza, algele albasrte-verzi nu secreta enzimele necesare descompunerii materialelor organice complexe precum bacteriile. Totusi, multe pot creste in conditii in care lumina este prea slaba pentru fotosinteza, absorbind substante organice simple din mediul inconjurator. Unele tipuri de alge albastre-verzi sunt importante pentru fertilizarea solului. Productia de orez depinde de prezenta in apa si pamantul lanurilor de orez a unor numere mari din aceste organisme. Microplasmele sunt cele mai mici celule care traiesc liber. Sunt inrudite cu bacteriile, dar nu au perete celular fiind capabile sa-si schimbe forma si sa treaca prin filtre dese care ar retine bacteriile. Unele sunt saprofite altele parazite. 6) Bacteriile sunt plante cu cea mai mare abundenta pe Pamant si pot fi gasite in apa sarata si dulce, in aer, in sol sau in praf. Protoplasma lor e inconjurata de o membrana celulara tare, alcatuita in cea mai mare parte din proteine si nu din celuloza ca la alte plante. Ele nu contin cloroplaste de aceea foarte putine dintre ele sunt capabile sa-si prepare hrana. Marea majoritate sunt saprofite sau parazite. Unele inoata (in apa sau sange) prin miscarea uneia sau mai multor flagele si toate sunt foarte mici, circa 0,0001 mm. Bacteriile se reproduc prin fisiune binara: protoplasma se divide in doua, fiecare continand jumatate din nucleul initial. Ele pot atinge dimensiunea finala si se pot divide din nou dupa 20-30 minute. Daca conditiile de mediu sunt prielnice o singura celula poate produce sute de bacterii in zece ore! Unele bacterii pot fi folosite intr-o gama larga de aplicatii practice. Cu ajutorul lor se produc untul si branza, precum si multe feluri de antibiotice, de exemplu streptomicina. Intalnim insa si bacterii patogene care pot provoca intoxicatii alimentare. 7) Lichenii sunt in realitate doua plante, o ciuperca si o alga unicelulara traind impreuna in simbioza, desi structura rezultata nu seamana cu nici una din ele. Lichenii cresc in locuri nepreferate de alte plante, pe stanci golase, pe trunchiuri de copaci sau pe craniul animalelor moarte. S-au raspandit mai la sud si mai la nord decat orcare planta, iar in Himalaia pot fi gasiti la peste 5.600 m inaltime. Relatia de simbioza intre alge si ciuperci in formarea lichenilor este unul dintre exemplele cele mai elecvente ale “mutualismului”, sau ale partenerului reciproc profitabil. Lichenii sunt folositi de mai mult timp in medicina si in stiinta, din ei se extrage turnesolul folosit ca indicator in chimie, colorandu-se in rosu in solutiile acide si in albastru in solutiile alcaline. Lichenii sunt deasemenea o importanta sursa de hrana pentru reni. Algele, bacteriile, algele albastre-verzi si ciupercile fac parte din grupa I de plante. Ele sunt talofite, deci sunt plante simple si nu au radacina, tulpina, sau frunze. 8) Muschii propriu-isi si muschii hepatici raman de cele mai multe ori neobservati, daca nu creeaza o problema in gazonul nostru, totusi aceste plante primitive de uscat reprezinta un obiect de studiu fascinant si joaca un rol axtrem de important in ecologia solului, inclusiv in prevenirea eroziunii. Muschii crsc pe verticala, cu tulpini subtiri, ramificate sau neramificate, desi foarte rar depasesc inaltimea de 2,5 cm, si sunt fixati in pamant cu rizoizi asemanatori cu radacinile. Frunzele mici adesea de grosimea unei celule, sunt dispuse in spirala in jurul tulpinii. Organele sexuale se formeaza la capatul tulpinei sau ramificatiilor principale protejate de frunze mici si fibre inguste. Orice spermatozoizi care ajung in apropierea capatului unei ramificatii feminine sunt ademeniti la gatul arhegon de o substanta chimica, ce in stimuleza sa inoate spre secretii cu ajutorul unor flageli ca niste ate. Capsula cu spori a muschiului este de obicei cilindrica si este adesea invelita intr-o coaja care se desprinde cand sporii ajung la maturitate, lasand sa apara un cerc de “dinti” in jurul marginei, printre care se elibereaza sporii. Capsula muschiului hepatic este de obicei ovala sau sferica, iar sporii sunt dispersati prin deschizaturi prin peretii capsulei. Desi muschii hepateci au de obicei corpul plat numit tal fixat prin rizoizi lungi, la unele specii talul seamana cu o tulpina centrala cu lobi (frunzele muschilor nu sunt niciodata lobate). Muschii hepatici care au frunze nu au niciodata o nervura centrala (frunzele muschilor propriu-zisi,de obicei, au), iar “frunzele” sunt de obicei dispuse pe doua sau trei randuri, nu in spirala. 쥁@