Referat Afectiunile Cardiovasculare

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Afectiunile Cardiovasculare si de asemenea puteti face Download Referat Afectiunile cardiovasculare

Citeste fragmente din Referat Afectiunile Cardiovasculare

Afectiunile cardiovasculare Inima, pompa care asigura circulatia s‰ngelui "n organism, este un organ musculos, gol pe dinauntru, alcatuit din patru cavitati, doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventricule). Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi parte printr-un orificiu prevazut cu valvule ce au functia de supape; valvulele permit circulatia s‰ngelui "n sens unic, si anume dinspre atrii "nspre ventricule. Orificiul din partea dreapta are trei valvule iar cel din partea st‰nga numai doua. Unele boli inflamatorii, cel mai frecvent reumatismul, se pot solda cu lezarea acestor valvule: str‰mtorarea orificiului, stenoza, st‰njenindu-se astfel scurgerea s‰ngelui din atriu "n ventricul sau "mpiedicarea etanseitatii "n momentul "nchiderii valvulelor, insuficienta, ceea ce are ca rezultat revenirea s‰ngelui "n sens invers, din ventricul "n atriu; uneori ambele tipuri de leziuni se pot asocia. Inima desfasoara o munca enorma, pentru "ndeplinirea careia peretii sai musculosi trebuie sa fie foarte bine irigati cu s‰nge oxigenat. ën acest scop, imediat dupa plecarea arterei aorte din ventriculul st‰ng, se desprind din ea doua ramuri ce "nconjoara suprafata inimii ca o coroana (fapt pentru care au fost numite artere coronare) si care se divid apoi "n ramuri din ce "n ce mai fine, form‰nd o retea bogata de vase capilare, "n jurul fibrelor muschiului cardiac. Lezarea arterelor coronare prejudiciaza hranirea muschiului inimii, asa cum se "nt‰mpla "n bolile cunoscute sub numele de angina pectorala, infarct miocardic, cardiopatie ischiemica cronica. Oricare dintre elementele anatomice sau functionale pot suferi agresiunea diferitilor factori de "mbolnavire, motiv pentru are bolile de inima sunt foarte deosebite "ntre ele. ën categoria bolnavilor denumiti cardiovasculari, intra toti acei care au semne de "mbolnavire din partea inimii si vaselor precum si persoanele carora li se descopera o tulburare sau o leziune a inimii sau a vaselor, fara ca ele sa sufere prea mult, uneori nu au nici o suferinta evidenta. Simptomele bolilor de inima sunt diferite nu numai "n raport cu elementul structural ce a avut de suferit "n cea mai mare masura (miocardul, pericardul, valvulele, arterele coronare etc.), ci si "n raport cu stadiul "n care se gaseste boala, exist‰nd deosebiri mari "ntre stadiul de "nceput si cel avansat. Aceasta se datoreste faptului ca inima nu foloseste "n toate "mprejurarile "ntreaga forta de care dispune; ea are o importanta rezerva pe care o utilizeaza numai "n situatii deosebite, cum ar fi efortul fizic. Asadar, functia inimii este uneori asigurata ca si cum organismul ar fi "n stare de sanatate. Acesti bolnavi de inima sunt cunscuti sub numele de compensati sau latenti. Daca modificarile produse de boala depasesc anumite limite, functia inimii se deregleaza si "ncep sa apara anumite simptome ce atrag atentia asupra "mbolnavirii ei. Un simptom important este dispneea, care "nseamna greutatea "n respiratie. Bolnavul simte o lipsa de aer ori senzatia ca se sufoca. ën aceasta situatie se constata cresterea frcventei si amplitudinii miscarilor respiratorii. Sindromul este "nt‰lnit la mitrali si aortici, la hipertensivi, "n pericardite si miocardite. Toate aceste boli au o caracteristica comuna: s‰ngele este "mpiedicat sa parcurga cu usurinta camerele st‰ngi ale inimii si de aceea stagneaza "n plam‰ni, micsor‰nd posibilitatile acestuia de a efectua schimburile gazoase, preluarea oxigenului din aer si eliminarea bioxidului de carbon. Stagnarea s‰ngelui "n reteaua de vase capilare a plam‰nilor este accentuata si de faptul ca ventriculul drept, fiind sanatos, trimite spre inima aceeasi cantitate de normala de s‰nge, pe care ventriculul st‰ng, suferind, nu o mai poate "mpinge "n totalitate mai departe. Daca un astfel de bolnav este nevoit sa faca un efort fizic mai mare (urcarea c‰torva etaje), apare o dispnee intensa si destul de "ndelungata, care obliga bolnavul sa se opreasca si sa se odihneasca. Foarte frecvent, dar "ndeosebi dupa un efort fizic mai mare, pot aparea dureri "n partea st‰nga a pieptului. ën unele afectiuni cum sunt angina pectorala, infarctul miocardic si pericardita uscata, durerea toracica este foarte intensa, constiuind simptomul dominant. ën angina pectorala si "n infarctul miocardic durerea este provocata de irigarea deficitara a muschiului cardiac, iar "n pericardita ea apare datorita frecarii "ntre ele a foitelor pericardice inflamate si "ngrosate. Durerea de inima mai poate fi "nt‰lnita si "n unele cazuri de crestere a volumului anumitor camere ale inimii, care comprima oasele coloanei vertebrale sau osul stern. Asa se "nt‰mpla uneori "n stenoza mitrala c‰nd dilatarea atriului st‰ng provoaca dureri "n spate, "n regiunea omoplatului. ënsa nu orice durere resimtita "n dreptul inimii este cauzata de suferinta acestui organ. De exemplu cresterea exagerata a aerului "n stomac sau "n intestin, cunoscuta sub numele de aerogastrie sau aerocolie, se poate "nsoti de dureri localizate "n dreptul inimii, dar care "n realitate sunt datorate faptului ca punga de aer, uneori foarte mare, apasa pe inima, mai ales c‰nd cel "n cauza se culca pe partea st‰nga. Inima bate zi si noapte, "nsa contractiile sale ritmice nu deranjeaza; c‰nd acestea devin perceptibile, se produce o senzatie neplacuta, incomoda, palpitatia. ën mod normal exista un anumit prag al sensibilitatii nervoase. Numai c‰nd acesta este depasit, bataile inimii sunt cunoscute sub forma de palpitatii. Unele persoane manifesta o stare de excitabilitate crescuta a sistemului nervos, datorita faptului ca pragul sensibilitatii este depasit cu multa usurinta. Din aceasta categorie fac parte surmenatii, emotivii, cei care abuzeaza de tutun, cafea alcool, ceai, precum si persoanele care sufera de diferite tulburari ale glandelor cu secretie interna, cei cu retentii gazoase mari "n stomac sau "n intestin. Toti acestia se pl‰ng deseori de palpitatii, desi inima lor nu este bolnava, iar ritmul ei este normal. Uneori tulburarea cardiaca nu are o importanta deosebita sau este chiar lipsita de consecinte pentru sanatatea bolnavului. Acesta este cazul batailor de inima care survin mai devreme dec‰t normal, asa-numitele extrasistole, cu conditia ca ele sa fie rare, sa se produca la persoane relativ tinere, fara o afectiune cardiaca confirmata. La unii cardiaci se tumefiaza, se umfla anumite regiuni ale corpului, "n special picioarele. Explicatia este urmatoarea: "ntr-un numar important de afectiuni lichidele nu mai sunt evacuate suficient din organism, produc‰ndu-se infiltratii apoase ale diferitelor tesuturi sau organe, cunoscute sub numele de edeme, ale caror mecanism de producere este complex. Astfel,se stie ca "n anumite situatii s‰ngele stagneaza "n plam‰ni, datorita faptului ca ventriculul st‰ng nu mai este "n stare sa-l "mpinga "n cantitate suficienta spre sistemul arterial. ën aczurile mai avansate obstacolul se face simtit si asupra camerelor drepte ale inimii, care pot ceda "n fata presiunii pulmonare crescute si vor da nastere unei stagnari a s‰ngelui "n sistemul venos general al organismului, compromit‰nd buna oxigenare si av‰nd ca rezultat infiltrarea apoasa a tesuturilor din marea circulatie. Lucrul acesta se poate "nt‰mpla si "n "mbolnavirile valvulare din cavitatile drepte sau "n unele boli cronice ale plam‰nilor, deci ori de c‰te ori se va produce un obstacol "n calea "ntoarcerii s‰ngelui venos. La cardiaci edemele apar de obicei la glezne sau pe partea corpului pe care sta culcat bolnavul; odata cu agravarea bolii ele se extind si "n alte regiuni ale corpului. Exista simptome din partea inimii, "n prezenta carora trebuie sa se actioneze de urgenta: sufocarea intensa din edemul pulmonar acut, durerea foarte puternica din infarctul miocardic, pierderea cunostiintei din anumite tulburari ale inimii etc. Ori de c‰te se constata aparitia izolata a unuia dintre simptomele descrise, se impune o consultatie medicala, pentru a preciza daca acesta apartine sau nu unei tulburari cardiace. S-a vazut ca dispneea, simptom important pentru diagnosticarea bolnavilor de inima, survine dupa efortul fizic. Fiecare om resimte dupa un efort fizic intens un anumit grad de dispnee, cu at‰t mai mare cu c‰t efortul a fost mai intens si mai "ndelungat. Dar dispneea ce "ncepe sa-si faca aparitia la eforturi obisnuite sau dispneea disproportionat de intensa dau de banuit asupra unor dereglari "n activitatea inimii, pentru precizarea este necesar un consult medical. Nici aparitia de edeme nu "nseamna neaparat "mbolnavirea inimii. Exista nenumarate afectiuni, boli de rinichi si ficat sau boli produse de lipsa proteinelor din alimentatie, ce pot fi "nsotite de aparitia edemelor. Bolile inimii pot fi "nt‰lnite la orice v‰rsta, chiar si la nou-nascuti. Fiecarei categorii de v‰rsta "i sunt "nsa caracteristice anumite forme de "mbolnavire. ëmbolnavirea inimii "n a doua copilarie la adolescenti si la adulti tineri sub 30 de ani,are drept cauza obisnuita o afectiune des "nt‰lnita si urmata de consecinte foarte serioase: infectia reumatica produsa e un microb, streptococul, care produce boala numita reumatism poliarticular acut. La adulti si la v‰rstnici numarul ridicat al "mbolnavirilor datorate bolilor cardiovasculare este atribuit hipertensiunii arteriale, frecvent asociata cu arteroscleroza. Gravitatea hipertensiunii arteriale consta "n amplicatiile cardiace, renale si cerebrale, precum si "n asocierea cu arteroscleroza si cu degradarea rapida si progresiva a arteriolelor, cum este cazul "n forma maligna a hipertensiuni arteriale. *** Cauzele bolilor de inima Bolile de inima sunt provocate de nenumarate cauze. Una din ele o reprezinta malformatiile congenitale, care sunt rezultatul actiunii unor factori de mediu ce provoaca oprirea dezvoltarii inimii "n embrion. Dintre acesti factori fac parte: virusul rubeolei, care poate cauza malformatii congenitale ale inimii la fat daca gravida face boala "n primele doua luni ale sarcinii si sifilisul. Studii recente au aratat ca si virozele respiratorii sunt incriminate "n producerea unor mutatii genetice daca boala a fost contactata "n primele doua luni ale sarcinii. Si unele substante medicamentoase pot avea efecte asemanatoare c‰nd sunt administrate "n perioada precoce a sarcinii. Expunerea la raze Ršntgen, at‰t de mult utilizate "n medicina, constituie unul dintre cei mai puternici agenti teratogeni cunoscuti. Din aceasta cauza, utilizarea examenelor radiologice "n perioada initiala a sarcinii este contraindicata. ëntre factorii ce pot produce malformatii congenitale ale inimii s-au mai inclus carentele vitaminice si ereditatea. La copii si la tinerii cea mai frecventa cauza o constituie boala reumatismala sau reumatismul poliarticular acut. Boala "mbraca o forma acuta, cu febra si dureri aticulare. Articulatiile devin calde, umflate si foarte dureroase. Fenomenele inflamatorii se muta de la o articulatie la alta. Daca nu se instituie un tratament energic de la primele semne de boala, aceasta forma de reumatism atinge cu severitate inima, d‰nd leziuni definitive. Leziunile reumatismale se localizeaza mai frecvent la orificiul mitral sau aortic, produc‰nd "ngustarea sau lipsa de etanseitate a acestora, adica stenoza sau insuficienta. C‰nd infectia reumatismala cuprinde muschiul inimii (miocardita reumatismala), apar frecvente tulburari ale ritmului cardiac. Localizarea infectei la pericard (pericardita), produce inflamarea foitelor din care acesta este alcatuit, cu aparitia unui lichid "n sacul pericardic, ce actioneaza ca un tampon asupra inimii. Prevenirea infectiei reumatice este posibila prin depistarea purtatorilor de streptococ "n r‰ndul copiilor si tratamentul cu penicilina, prin instituirea la cei care au suferit de aceasta boala, unui tratament preventiv "ndelungat cu penicilina uleioasa adminstrata la intervale rare, dar cu regularitate. Pe leziunile valvulare produse de strptococ se pot localiza "n cursul unor boli infectioase sau provenind din infectiile de focar diferiti altfel de microbi, care determina o complicatie grava, endocardita lenta, boala "n trecut mortala, astazi vindecabila prin folosirea unor mari cantitati de antibiotice. La adulti si la v‰rstnici numarul ridicat de "mbolnaviri sau decese datorate inimii este atribuit altor cauze: hipertensiunii arteriale, arterosclerozei, sifilisului. Exista posibilitatea ca inima sa sufere si din cauza altor afectiuni de baza, cum sunt de exemplu afectiunile cronice pulmonare, diabetul zaharat, hipertiroidismul si alte afectiuni endocrine. 쥁`