Referat Reforma In Tarile Europei Centrale Si De Est
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Reforma In Tarile Europei Centrale Si De Est si de asemenea puteti face
Download Referat reforma in tarile Europei centrale si de EstCiteste fragmente din Referat Reforma In Tarile Europei Centrale Si De Est
REFORMA LEGISLATIVA IN TARILE DIN EUROPA CENTRALA SI DE EST
Schimbările radicale ce au survenit pe plan politic, economic şi
social în centrul şi estul Europei au inclus şi o reformă
fundamentală a sistemului legislativ în fiecare din ţările acestei
regiuni.
S-a observat, în cei aproape 9 ani de tranziţie, că schimbările
cadrului legislativ nu vor putea singure să conducă la o transformare
totală a sistemului politic şi economic.
Noţiunea de "reformă legislativă" este înconjurată de o aură de
progres şi modernizare a sistemului legislativ. Pentru ţările din
centrul şi estul Europei, această noţiune semnifică: întoarcerea
în Europa, instaurarea democraţiei şi a supremaţiei legii şi
condiţiile esenţiale pentru funcţionarea unei economii de piaţă
libere.
Măsurile de reformă au trebuit de aceea să păstreze ca obiectiv
două lucruri: să fie adaptate spre a împlini scopul propus şi anume
de stabilire a unei conduceri bazate pe lege, a unei economii de
piaţă, participarea în procesul de integrare europeană şi de
asemenea să contribuie la efectiva realizare a acestor obiective.
În acelaşi timp, paşii intermediari în vederea realizării acestor
cerinţe, trebuie să conţină reglementări şi măsuri compensatorii
care să diminueze problemele economice şi sociale cauzate de procesul
de transformare.
În ceea ce priveşte cadrul legislativ în ţările de tranziţie la
începutul procesului de reformă s-a observat că este necesară
crearea unui spaţiu liber capabil să ducă la dezvoltarea
întreprinderilor private.
Cât priveşte armonizarea legislativă cu dreptul comunitar, ea nu a
fost la început o prioritate a procesului de reformă, dar ea va fi cu
siguranţă o provocare la adresa organelor legiuitoare din ţările
central ÅŸi est europene.
Anumiţi politicieni au avut falsa impresie că pot dezvolta o economie
de piaţă şi atrage capital străin doar prin simpla promulgare a unor
pachete de legi.
Realitatea a dovedit însă contrariul.
Riscul real în ziua de azi este că în timp ce legislaţia prevede
condiţiile esenţiale necesare, aplicarea ei poate să nu funcţioneze
satisfăcător în practică.
În plus faţă de crearea noii legislaţii este important să se
dezvolte structurile administrative ÅŸi judiciare adecvate, precum ÅŸi
instituţii în sectoarele private şi de afaceri care să fie capabile
să asigure aplicarea efectivă a noilor legi create.
Conform Cărţii Albe este necesar să se creeze instituţiile care să
fie capabile să implementeze dreptul comunitar şi care să
funcţioneze cu un personal de un nivel comparabil cu acela care
lucrează în instituţiile statelor membre ale Uniunii Europene.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv fiecare ţară din centrul şi
estul Europei trebuie să-şi stabilească un set de priorităţi şi
care, mai ales, trebuie îndeplinit cu stricteţe.
În ciuda diferenţei în ceea ce priveşte începutul procesului de
reformă, fostele ţări comuniste au trebuit şi trebuie să străbată
aceeaşi paşi spre democraţie şi economie de piaţă, evident cu
anumite particularităţi care ţin de specificul fiecărei ţări.
Astfel în domeniul dreptului constituţional, reformele au trebuit să
asigure o schimbare fundamentală a sistemului politic, în particular
prin eliminarea rolului conducător al partidului comunist şi
înlocuirea lui cu un sistem de separare a puterilor care să realizeze
democraţia şi supremaţia legii. De asemenea este necesară să se
redefinească funcţiile şi limitele de autoritate pentru fiecare
instituţie publică. Printre reformele necesare s-a numărat şi aceea
de a asigura garanţiile constituţionale care să permită
comunităţilor locale să-şi rezolve problemele şi, mai ales, să
aibă posibilitate financiară de a rezolva aceste probleme.
j
ü
e reglementări care să schimbe relaţia stat - individ, precum şi
relaţia dintre stat şi sectorul de afaceri.
Pentru a se putea realiza acest lucru, a fost necesară includerea în
legile fundamentale a unui catalog al drepturilor de bază, modelat
după exemplul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. A fost de
asemenea necesar, includerea în noile legi de pasaje care să afirme
aceste drepturi şi în practică.
În sfârşit, a fost necesar să se asigure că drepturile garantate
prin Constituţie nu vor fi afectate în practică de deciziile
legiuitorului sau ale administraţiei publice.
În domeniul dreptului civil, dreptul de proprietate aşa cum apărea el
în regimul comunist, a trebuit să fie abrogat, iar privilegiile
acordate formelor de proprietate socialistă, de stat sau cooperatistă
au trebui să fie abolite. Mai mult, în ţările care nu aveau o lege
specială privind proprietatea asupra pământului, aceasta a trebuit
să fie creată.
Legea privind contractele a trebuit să fie eliberată de numeroasele
restricţii care erau conforme sistemului economic socialist, iar
libertăţii de voinţă a trebuit să fie restabilit.
Reforma legislativă în domeniul proprietăţii intelectuale şi
industriale a contribuit, de asemenea, în mod semnificativ la
stabilirea unor baze care să orienteze sistemul legislativ spre o
piaţă liberă.
Legislaţia socialistă în acest domeniu se caracteriza prin faptul
că dreptul de proprietate sau exploatare a invenţiei intrau automat
în patrimoniul statului, în timp ce inventatorul primea o
remuneraţie, de cele mai multe ori foarte mică şi numai cu anumite
condiţii. O adevărată protecţie a patentului a trebuit să fie
introdusă care să prevadă pentru inventatori un drept exclusiv asupra
creaţiei sale.
În mod particular, sunt necesare reforme radicale în aria
legislaţiei cu privire la serviciile financiare. Activităţile
băncilor centrale au trebuit să fie separate de acelea ale băncilor
comerciale şi un cadru legal a trebuit să fie dezvoltat pentru
înfiinţarea şi funcţionarea băncilor private. Aceasta a inclus şi
crearea unui cadru legal şi a unor infrastructuri corespunzătoare
pentru aplicarea unui sistem de supraveghere a activităţilor bancare.
În domeniul judiciar, principiul de bază al separaţiei puterile
trebuie să fie asigurate prin totală independenţă a justiţiei. Aici
s-a impus, în primul rând, modificarea legii care reglementa statutul
judecătorilor. Mai mult, condiţiile legale au trebuit să creeze
profesiunea liberă a avocaţilor şi să prevadă autonomia acesteia
în ceea ce priveşte propria organizare şi funcţionare. De asemenea
sistemul arbitrajului statutului a trebuit să fie înlocuit cu un
sistem independent al jurisdicţiei comerciale.
În sfârşit, dar nu în ultimul rând, a trebuit să fie creat un
sistem al tribunalelor administrative, sau includerea acestor instanţe
în sistemul instanţelor de drept comun care să permită cetăţenilor
să se protejeze în cazul când statul sau autorităţile
administrative le-ar încălca drepturile.
Dezvoltarea economiei de piaţă a necesitat crearea cadrului adecvat
pentru îndeplinirea procedurilor legale privind falimentul care să
ducă la eliminarea întreprinderilor insolvabile de pe piaţă.
Acest lucru combinat cu privatizarea graduală a întreprinderilor de
stat, cu redactarea unui legislaţii anti-trust şi cu eliminarea cât
mai rapidă a monopolului de stat va duce în final la realizarea unei
economii libere, în care statul să joace doar rolul de observator şi
să intervină doar pentru a asigura pieţei mijloacele necesare unei
autoconduceri.
După European by Law (1997)
ì¥Â`