Referat Celenteratele

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Celenteratele si de asemenea puteti face Download Referat Celenteratele

Citeste fragmente din Referat Celenteratele

Celenteratele Cnidarii sunt animale exclusiv acvatice, fixate sau libere, al căror corp saculiform are o simetrie radiară. În interiorul corpului prezintă o singură cavitate gastrică, saciformă, care la formele mai evoluate se complică într-un sistem gastrovascular. Atât cavitatea gastrică cât şi sistemul gastrovascular comunică cu exteriorul printr-un singur orificiu, care îndeplineşte funcţia de orificiu bucal şi anal. Peretele corpului este format din două straturi de celule: unul extern, ectodermul şi altul intern, endodermul, între ele găsindu-se o masă gelatinoasă, mai mult sau mai puţin groasă, fără structură celulară (anhistă) numită mezoglee. Celulele ectodermului sunt morfologic diferenţiate, în corelaţie cu funcţiile pe care le îndeplinesc, în celule senzitive, mioepiteliale, nervoase, cnidoblaste. Cele mai caracteristice sunt cnidoblastele (celule urzicătoare), specializate în vederea atacului şi apărării. Digestia este intra celulară, ca la protozoare şi spongieri, dar apare şi digestia extracelulară, în cavitatea gastrică. Cnidarii nu au aparat respirator, circulator şi excretor. Formele fixate se numesc polipi iar cele libere, în majoritate cu aspect de umbrelă, sunt numite meduze. Cnidarii se înmulţesc asexuat (prin înmugurire) şi sexuat, existând la multe specii o metageneză. Majoritatea populează apele marine şi foarte puţine trăiesc în apele dulci. Polipii sunt de trei tipuri: hidropolipi, scifopolipi şi antopolipi, iar meduzele prezintă două tipuri: craspedotă (cu văl) şi acrapedă (fără văl). Hidropolipul are formă de sac cu peretele cavităţii gastrice circular, lipsit de cute radiare. Orificiul buco-anal este şi el circular, situat pe un con numit hipostom, înconjurat de un număr mai mic sau mai mare de tentacule simple, tubulare. Meduza acraspedă (fără văl) se aseamănă ca înfăţişare generală cu meduza craspedotă dar prezintă unele deosebiri, ca: umbrela de formă discoidală sau cubicăşi zgârcioasă, manubriul cu patru muchii, iar orificiul buco-anal este pătrat. Nuare velum (acraspedă) iar pe marginea umbrelei prezintă numeroşi lobi şi tentacule, care variază ca număr de la gen la gen. Se cunosc peste 9000 de specii de cnidari. După tipul de ppolip şi de meduză, Phylum Cnidaria se împarte în trei clase. Clasa Hydrozoa Clasa Hydrozoa cuprinde cnidari cu structură de hidropolip şi de meduze craspedote. Subclasa Hydroidea Subclasa Hydroidea este reprezentată, în general, prin polipi izolaţi sau în colonii şi prin meduze craspedote. La formele care trăiesc în colonii, indivizii se înmulţesc prin înmugurire. Viaţa colonială creează indivizilor condiţii care duc la specializarea lor funcţională, devenind polimorfi. La astfel de colonii polimorfe se deosebesc indivizi hrănitori ai coloniei (gastroizi), indivizi reproducători (gonofori), apărători ai coloniei (dactiloizi), etc. Chlorohydra viridissima (hidra verde) Subclasa Hydrocoralina Conine colonii masive, cu cenosarcul (partea cornoasă a coloniei) înconjurat de un schelet calcaros dezvoltat. Subclasa Siphonophora Este concretizată prin colonii care duc viaţă liberă, înotând în largul mărilor şi oceanelor. Indivizii polimorfi sunt extrem de specializaţi în legătură cu funcţia pe care o îndeplinesc şi foarte deosebiţi între ei ca formă. În general, colonia este alcătuită dintr-un stolon (ca suport), în vârful căruia se află un individ lutitor numit pneumatofor iar sub acesta clopotele înotătoare, nectozoizii. Restul indivizilor sunt grupaţi în cormidii, în alcătuira cărora intră: filozoidul, cu rol protector şi de plutire, gastrozoidul, cu rol hrănitor, gonozoizii, de obicei doi (un mascul şi o femelă) într-o cormidie, etc. Clasa Scyphozoa Clasa Scyphozoa este reprezentată prin meduze acraspede (fără văl) şi scifopolipi. În această clasă predomină tipul meduză iar polipul constituie un stadiu trecător în ciclul evolutiv. Ordinul Stauromedusae Cuprinde meduze în formă de cupă, fixate pe un peduncul aboral. Pe marginea umbrelei se află opt braţe, terminate fiecare cu câte un buchet de tentacule, prevăzute cu cnidoblaste. În centrul feţei superioare, foarte concave, se deschide orificiul bucal, situat la capătul unui manubriu. Stomacul prezintă patru cute iar glandele genitale, în formă de bandă, se întind până în braţe. -Lucernaria quadricornis Ordinul Cubomedusae Grup primitiv, cuprinde animale cu umbrelă cubică, prelungită cu velarium având rolul velumului hidromeduzelor. Cnidoblaştii sunt veninoşi. -Carybdea Ordinul Coronata Au exumbrela cu două regiuni separate printr-o bază circulară, cea periferică având lobi. -Periphylla Ordinul Semaeostomeae Ordinul Semaeostomeae au umbrela turtită cu marginea lobată. -Aurelia aurita (meduza de apă rece) -Pelagia -Cyanea Ordinul Rhizostomeae Ordinul Rhizostomeae sunt microfage, având gura primitivă înlocuită printr-un sistem de pori -Rhizostoma (Pilema) pulmo (meduza de apă caldă, inima mării) 쥁@