Referat Sangele.rtf

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Sangele.rtf si de asemenea puteti face Download Referat Sangele.rtf

Citeste fragmente din Referat Sangele.rtf

Proprietatile sângelui. Volemia (masa sangvinã) Cantitatea normalã de sânge din organism exprimatã în litri constituie volumul sangvin ºi reprezintã în medie 8% din greutatea corpului. Un bãrbat adult de 70 kg are în medie 5 litri de sânge. În mod normal, în repaus, o parte din masa sangvinã a corpului (cca 2 l) stagneazã în organe de depozit (capilare din ficat, splinã ºi vene subcutanate), ce reprezintã volumul sangvin de rezervd (stagnant). Restul de 3 l reprezintã volumul sangvin circulant. Raportul dintre volumul circulant ºi volumul stagnant nu este fix, ci variazã în funcþie de conditiile de existenta; astfel, în timpul efortului fizic spre exemplu, cresc nevoile organismului în O2 ºi energie, creºte conþinutul mediu intern în cataboliþi acizi. Aceºtia ajung cu sângele la nivelul centrilor nervoºi, produc efecte stimulatorii asupra centrilor simpatici ºi în consecinta are loc contractia musculaturii netede din peretii vaselor splenice, hepatice ºi subcutanate, urmatã de evacuarea sângelui din aceste depozite ºi creºterea volumului sangvin circulant.Se asigurã astfel aprovizionarea optimã cu oxigen ºi energie a muºchilor. Culoarea. Sângele are culoarea roºie datoritã prezenþei hemoglobinei. Sângele arterial are culoare roºu-deschis (datoritã oxihemoglobinei) iar sângele venos are culoarea roºu închis (datoritã hemoglobinei reduse). Densitatea. Sângele este mai greu decât apa, având greutatea specificã 1055, fata de cea a apei distilate care are valoarea 1000. Densitatea sângelui depinde de proporþia dintre componentele sale ºi în special de hematii ºi proteine. Vâscozitatea. Sângele este mai vâscos decât apa. Valoarea relativã a vâscozitatii sângelui este 4,5, în raport cu vâscozitatea apei consideratã 1. Vâscozitatea sângelui reprezintã proprietatea de a adera la peretii vasculari ºi este în funcþie de numãrul, forma ºi dimensiunile hematiilor. Vâscozitatea asigutã scurgerea laminarã (în straturi) a sângelui prin vase; creºterea vâscozitatii peste anumite valori îngreuneazã circulaha Presiunea osmoticã. Toate moleculele dizolvate în plasmã produc o presiune foarte mare (cca. 5000 mm Hg). Aceastã presiune se manifestã ca o forta de atractie ºi menþinere a apei în interiorul arborelui circulator. Presiunea osmoticã a proteinelor plasmei este de numai 25 mm Hg ºi se numerte presiune coloidosmoticã. Deoarece presiunea osmoticã a lichidelor interstiþiale este egalã cu cea a plasmei, unica forta de atracþie a apei din interstiþii spre sânge o reprezintã presiunea coloidosmoticã; ea joacã un rol esential în schimburile de la nivelul capilarelor. Reactia sângelui se exprimã în unitati pH, reprezentând logaritmul cu semn schimbat al concentraþiei ionilor de hidrogen dintr-o soluþie apoasa Când concentraþia ionilor de hidrogen (H+) dintr-o soluþie este egalã cu a ionilor hidroxil (HO-), soluþia este neutrã iar pH-ul are valoarea 7. Toate valorile mai mari de 7 reprezintã reacþia alcalinã, iar mai mici de 7, reactia acidã. În mod constant pH-ul variazã între 7,30 - 7,42 (media 7,35), cifrele mici gãsindu-se la batrâni iar cele mari la copii. Menþinerea pH-ului în limitele de mai sus, limite necesare unei bune desfasurari a proceselor vitale se face prin mecanisme biologice, legate de activitatea plãmânilor, rinichilor, ficatului, pielii ºi prin mecanisme fizico-chimice legate de existenþa sistemelor tampon din sânge. Sistemele tampon intervin prompt în neutralizarea acizilor sau bazelor apãrute în exces în mediul intern; ele se consumã în timpul tamponarii. Mecanismele biologice intervin mai târziu ºi duc atât la îndepartarea acizilor sau bazelor cât ºi la refacerea sistemelor tampon. Temperatura. La om ºi la animalele cu sânge cald (homeoterme) temperatura sângelui este de 370C. Sângele ce provine din vasele extremitatilor poate fi mai rece (25-300C), iar cel ce provine din organele abdominale, mult mai cald (39-400C). În timpul circulaþiei temperatura sângelui se uniformizeazã ºi cãldura este transportata din viscere spre tegumente unde are loc eliminarea acesteia prin iradiere. Sângele astfel "racit" se reîntoarce la organele profunde unde se reîncarcã cu cãldurã ºi ciclul se repetã.