Referat Influenta Factorilor De Mediu Asupra Organismelor Vii

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Influenta Factorilor De Mediu Asupra Organismelor Vii si de asemenea puteti face Download Referat influenta factorilor de mediu asupra organismelor vii

Citeste fragmente din Referat Influenta Factorilor De Mediu Asupra Organismelor Vii

Influenta factorilor de mediu asupra organismelor vii Factorii geologici SOLUL Solul are foarte multe difiniţii, fiecare semnificînd ceva anume. Una din ele este următoarea: SOLUL este materialul fragil şi afînat care acoperă într-un strat subţire toată suprafaţa scoarţei terestre. Fără el, continentele ar fi lipsite de majoritatea faunei şi florei. De aici deducem faptul că solul depinde mult de forma de relief deasupra cărei se află. Construcţia de bază a formelor de relief este creată de către forţe ce acţionează în interiorul Pămîntului. Aceste procese extraordinare produc zilnic schimbări în această structură de bază, o deformează în mod continuu. ROCA este un agregat mineral natural din structura scoartei terestre Factorii geografici :latitudinea,altitudine,longitudinea Factorii fizici Factorii de vegetatie sunt elemente ale mediului naltural care intervin activ in viata plantelor. Cerintele plantelor fata de factorii de vegetatie variaza mult de la o specie la alta sau hibrid, precum si pe faze de vegetatie. In ultimul timp factorii de vegetatie sunt numiti tot mai frecvent si factorii ecologici. Lumina ca factor de vegetatie Lumina are un rol deosebit pentru viata plantelor. Prin lumina, energia soarelui se integreaza in planta sub forma de energie potentiala. Lumina conditioneaza desfasurarea procesului de fotosinteza, aparitia organelor florale, inflorirea, fructificare, rezistenta la cadere. Energia luminoasa este absorbita de clorofila, care, prin procesul de fotosinteza, transforma bioxidul de carbon luat din frunze si apa absorbita de catre radacini, in monozaharide. In procesul de fotosinteza este folosita numai 1-5% din cantitatea de energie luminoasa care vine de la soare variind in functie de speciesau hibrid cultivat. Lumina influenteza viata plantelor prin intensitate, claitate si durata de iluminare. Intensitatea luminii Lumina puternica influenteaza favorabil infratirea, fecundarea, fructificarea, rexistenta la cadere, calitatea cerealelor, continutul de zahar si amidon si are contributie importanta la colorarea si gustul frunctelor. Exista si culturi la care o oarecare umbrire este favorabila, ca de exemplu inul si canepa de fuior, acestea fiind culturi care se seamana des, plantele crescand mai inalte si formand fibre mai subtiri si mai rezistente. Calitatea luminii Compozitia spectrala a luminii prezinta importanta pentru sinteza diferitelor substante. Razele rosii si galbene contribuie la sinteza dratilor de carbon, iar cele albastre la sinteza hidrantilor de carbon iar cele albastre la sinteza proteinelor. Durata iluminarii Reprezinta numarul de ore pe zi, cat plantele sunt expuse la lumina. La ecuator, zilele sunt egale cu noptile si au aceeasi durata tot timpul anului. Trecand de la ecuator spre poli, zilele devin din ce in ce mai lungi vara si din ce in ce mai scurte iarna. Plantele s-au adaptat la aceste conditii de lumina, fenomentul purtand denumirea de fotoperiodism. Ca urmare, se deosebesc: *plante de zi scurta; *plante de zi lunga; *plante indiferente. Prin procesul de ameliorare a plantelor, au fost create soiuri si hibrizi pentru aceeasi specie, dar care au comportare diferita la durata zilei. Caldura. Pe tot parcursul perioadei de vegetatie, in sol si la suprafata solului, plantele au nevoie de o anumita cantitate de caldura pentru desfasurarea proceselor vitale: respiratie, transpiratie, fotosinteza, absorbtia apei. La temperaturi scazute, radacina plantelor absoarbe greu apa si elementele chimice nutritive si nu cresc. Aceeasi situatie se intalneste si cand temperaturile din sol nu sunt prea ridicate. Fotosinteza se desfasoara la temperaturi cuprinse intre 1 – 50(C, intervalul optim pentru majoritatea plantelor fiind de 25 - 30(C. La 35(C, fotosinteza scade brusc iar la 50(C inceteaza. c. Apa Apa participa direct sau indirect la toate procesle e fiziologice si biochimice care se petrec in planta, participa la sinteza materiei organice din frunze, transporta elementele chimice din sol la frunze si in acelasi timp, contribuie la mentinerea unei temperaturi relativ constante in planta. Dupa rasarire prezenta apei este necesara atat in sol cat si in aerul atmosferic din jurul plantelor, in tot cursul perioadei de vegetatie, in cantitati ce variaza in functie de planta, conditiile de sol si clima. Cantitatea de apa ahbsorbita de catre plante este cu mult mai mare decat cea necesara proceselor de nutritie. Factorii mecanici Miscarile aerului Aerul se deplasează prin mişcări verticale şi orizontale. Cauza deplasării o reprezintă încălzirea diferită a suprafeţei terestre.Mişcările verticale pot fi ascendente, cel c se produc în zonele permanente de minimă presiune, dar pot fi şi descendente – în zonele permanente de maximă presiune. Cele mai cunoscute mişcări verticale sunt aşa-numitele calme ecuatoriale. Acestea sunt mişcări ascendente. Mişcările orizontale ale aerului se numesc vânturi şi se produc din cauza diferenţei de presiune dintre două zone. Vântul deplasarea orizontală a aerului dintr-o zonă cu presiune ridicată într-o zonă cu presiune joasă. Vântul are anumite caracteristici, printre care mai importante sunt:direcţia (dinspre care bate);intensitatea (viteza cu care suflă);instrumentele de măsurare folosite sunt girueta şi anemometrul. Girueta măsoară direcţia vântului, iar anemometrul intensitatea.Există vânturi permanene, vânturi periodice şi vânturi neregulate.Vânturile permanente bat tot timpul anului. Se formează între zonele de maximă presiune permanentă şi între cele de minimă presiune permanentă. Datorită mişcării de rotaţie, aceste vânturi sunt abătute de la direcţia lor normală (spre sud sau spre nord. Astfel, sunt deplasate spre dreapta în emisfera nordică şi spre stânga în emisfera sudică (raportarea se face la direcţia de deplasare. Vânturile permanente sunt: alizeele, vânturile de vest şi vânturile polare.Alizeele sunt vânturi regulate care se formează într maximele tropicale şi minimele ecuatoriale. Ele bat între 300 şi 50 latitudine nordică şi sudică. În timpul verii, alizeele bat între 400 şi 120 latitudine. Vânturile pot avea şi efecte negative: distrug clădiri sau culturi agricole, atunci când sunt pra puternice, sau pot favoriza secetei. Curentii si valurile mareelor Odata cu ridicarea si coborarea apei pe verticala au loc si miscari laterale sau orizontale, cunoscute sub numele de curenti mareici, care sunt foarte diferiti de curentii obisnuiti ai oceanelor. In timpul perioadei de retragere, apa este caracterizata prin calm, odihna, si este conoscuta sub numele de “apa lenesa”. Un curent care se indreapta spre tarm sau in susul apei unui rau poate fi numit flux si ar putea provoca inundatii, iar unul care se indeparteaza in largul unei mari sau unui ocean, sau curge in directia apei unui rau, reflux. La diferite intervale de timp, giganticele valuri care apar la marile cu deschidere la ocean, numite si valuri mareice, lovesc malurile cu o forta uriasa, provocand pierderi de vieti omenesti si pagube materiale. Aceste valuri nu sunt provocate de fenomenul mareic natural, ci de cutremure, eruptii vulcanice din adancurile oceanelor si serioase tulburari ale atmosferei. Alt fenomen relatat este “The Seiche”, care apare de obicei in lacuri sau mari fara deschidere la ocean, cum sunt San Francisco Bay din California si Lake Geneva din Elvetia. La suprafata apei se observa modificarea nivelului acesteia, care variaza intre cativa centimetri si mai multi metri, posibil din cauza presiunii atmosferice sau, uneori, ca rezultat al unui soc seismic produs la mare departare. In ultimul caz, fenomenul are efect intarziat, valurile ajungand minute, chiar ore mai tarziu.  Miscarile apei i mari 15 râuri duc 1/3 din scurgerea globală de apă pe continente. Cel mai lung e Nilul iar debitul cel mai mare îl are Amazonul. Curgerea râurilor este foarte diferită în funcţie de pantă, configuraţia albiei (rugozitate, formă, adâncime etc.) şi de alţi factori. Viteza de parcurs variază pe diversele secţiuni şi este importantă de cunoscut, mai ales pentru a putea prezice poziţia la un moment dat a unei unde de viitură sau de poluare. În cadrul aceluiaşi râu, apa nu curge cu viteză uniformă, ci lent spre fund şi maluri şi mai rapid spre suprafaţă şi mijloc. Dar de regulă curgerea nu e laminară ci turbulentă iar variaţiile de pantă, lăţime, adâncime a albiei, pragurile şi obstacolele şi alţi factori determină o curgere de mare complexitate şi variabilitate, incluzând vârtejuri, bulboane, zone de contracurent sau cvasistaţionare alternând cu repezişuri. Acest fapt la rândul său determină o variaţie spaţială şi temporală a albiei râului şi curgerii apei Lacuri, eleştee, mlaştini, lagune, mări Întinderile de apă dulce sunt extrem de variate ca dimensiuni,amplasare şi compoziţie chimică. Echilibrul existent aici între faună şi floră este foarte fragil.Viaţa din apele dulci a evoluat atât din mări, cât şi de pe uscat. Majoritatea animalelor care trăiesc în apă dulce, inclusiv peştii şi micile nevertebrate, precum protozoarele şi hidrele, au evoluat în mare şi au pătruns în apa dulce prin sistemele de râuri. Insectele, păianjenii şi unele moluşte au colonizat apa dulce provenind de pe uscat. b c d B* B* B* B* B* d " ò B* B* B* B* B* B* B* B* B* B* B* 摧璋ø᠀i mic iaz adăposteşte o floră şi o faună foarte sensibile la elementele mediului extern (compoziţia chimică a apei şi a solurilor învecinate, lumină, temperatură.). Studiul acestor organisme şi al interacţiunilor lor cu mediul, un fel de ,,oceanografie a lacurilor”, se numeşte limnologie. Factorii chimici Salinitate Faţă de apele interioare, care ocupă abia 0,2/10 din suprafaţa planetei noastre, marilor si oceanelor le revine cam 7/10 din aceasta suprafaţă. Ele formează un mare tot independent a cărui configuraţie a variat mult in decursul timpului. Cea mai caracteristica însuşire a apei marine o constituie salinitatea ei. Apa marina este o soluţie de săruri si gaze de natura chimica foarte variata. In acest sens, exista mari deosebiri intre cele din largul oceanelor, mult mai stabile in compoziţia lor si apele marilor ţărmurene, ale mediteranelor, ale marilor interioare. Salinitatea medie a oceanelor este de 35%, variaţiile obişnuite fiind cuprinse intre 33-37%. Agenţii principali ce produc variaţii de salinitate sunt pe de o parte evaporaţia, care determina creşterea salinităţii; pe de o alta parte aportul apelor dulci (râuri, fluvii, topirea zăpezilor si a gheţurilor) care scade salinitatea. Pentru marile regiuni oceanice, salinitatea variază la suprafaţă cu latitudinea. Dar, la latitudini egale, salinitatea este mai mare in emisfera sudica decât in cea nordica. La latitudini mari, salinitatea mica se explica prin topirea gheţurilor, care aduce in zonele polare cantităţi considerabile de apa dulce. Salinitatea scade uşor in zona ecuatoriala propriuzisă, cu ploi si ceţuri frecvente. Ca si pentru temperatura, se admite ca existenta vieţii marine este posibila intre cifre de salinitate minima si maxima. Salinitatea intervine in fiziologia organismelor prin influenţa mecanismului osmoreglator. Contrar organismelor pelagice, foarte sensibile la variaţiile de salinitate, varietăţile bentonice par destul de indiferente la asemenea variaţii. Substantele minerale din sol: Solul contine substante nutritive sub forma de : -Macroelemente(Na, K, Mg, Fe,Ca) -Microelemente(Za, Cu, Mn,B, Cl) care pot actiona ca factori de regim sau ca factori limitanti astfel unele palnte de dezvolta pa soluri acida pH > 0(muschiul Sphagnum) Oxigenul Intra in compozitia aerului in proportie de 21%. In lumea vie,oxigenul are rol in respiratie. In functie de modul in care respira organismele se clasifica astfel:aerobe si anaerobe. La unele specii acvatice apar adoptari care constau in dezvoltarea unor trasaturi care permit folosirea oxigenului. Datorita miscarii oxigenului,unii pesti au pe langa respiratia branhiala si respiratie intestinala si prin vezica gazoasa(inotatoare). Exometabolitii sunt substante rezultate in urma activitatii metabolice a organismelor. Dupa insusirile pe care le au,pot fi: atractanti-au rolul de a atrage indivizii din aceiasi specie sau din specii diferite si sunt reprezentati de substante organice eliminate in apa sau in aerul atmosferic. Repeletii-au rolul de a respinge; 쥁`