Referat Creditul Bancar
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Creditul Bancar si de asemenea puteti face
Download Referat creditul bancarCiteste fragmente din Referat Creditul Bancar
Rolul b`ncilor [n realizarea relaiilor de credit
Banca este definit` ca fiind o entitate economic` de stat sau
particular` ale c`rei funciuni principale sunt:
atragerea mijloacelor b`ne]ti temporar disponibile ale clienilor
[n conturile deschise acestora;
acordarea de credite pe diferite termene;
efectuarea de viramente [ntre conturile clienilor ]i de
transferuri [n conturile deschise la alte b`nci;
emiterea de instrumente de credit ]i efectuarea de tranziii cu
asemenea instrumente;
v@nzarea-cump`rarea de valut` ]i alte operaiuni valutare.
{n sistemul de common law o instituie e considerat` ca fiind o
banc` dac` activitatea sa [ndepline]te trei caracteristici
eseniale:
[ncasarea cecurilor pentru clieni;
plata cecurilor trase de c`tre clienii s`i;
inerea de conturi curente pentru clienii s`i.
{n legislaia bancar`, literatura de specialitate ]i practica
bancar` se utilizeaz` frecvent noiunea de aparat bancar ]i
sistem bancar.
Prin aparat(reea) bancar(`) se [nelege „ansamblu coerent al
diferitelor categorii de b`nci care funcioneaz` [ntr-o ar`
r`spunz@nd cerinelor unui anumit mod de producie ]i unei
anumite etape de dezvoltare social-economic`.
{n general, aparatul bancar este organizat pe dou` nivele. {n
centrul aparatului bancar ]i la primul nivel se afl` banca
central`(Naional`) care exercit` ]i coordoneaz` politica monetar`,
valutar` ]i de credit al statului, uneori emi@nd ]i
reglement`ri legale [n aceste domenii. Al doilea nivel [l
constituie cel`lalte banci cum sunt cele comerciale, de afaceri,
instituii de credit specializate(banci agricole, me]te]ug`re]ti,
miniere, etc.) sau instituii specializate pe unele operaii
apecifice (banci financiare sau ipotecare). Dac` banca central`
este, [n general, de stat sau cu capital de stat, celelalte
banci cu capital particular, de stat sau mixt, sunt organizate
sub forma unor societ`i pe aciuni.
Noiunea de activitate bancar` define]te operaiile ]i
tranzaciile active ]i pasive efectuate [n aparatul bancar.
Astfel, banca central` exercit` operaiuni privind emisiunea
monetar`, concentrare rezervelor b`ne]ti ale bancilor comercile ]i
acordarea de credite acestor b`nci, influenarea volumului ]i
costului creditului, acordarea de [mprumuturi statului ]i
p`strarea tezaurului public. {n acela]i timp, celelalte b`nci
efectueaz` mai ales operaii de atragere a mijloacelor b`ne]ti
temporar disponibile [n conturi ale clienilor-persoane fizice
sau juridice-de acordarea de credite pe termene diferite, de
efectuare de viramente intre conturile clienilor ]i de
transferuri de conturi deschise la alte b`nci, de emitere de
instrumente de credite ]i de efectuare de tranzacii cu
acestea, v@nzarea ]i cump`rarea de valori ]i alte operaiuni
valutare.
Operaiunile pasive : societ`ile bancare pot efectua operaiuni
de depozite la vedere ]i la termen [n cont, cu numerar ]i cu
titluri const@nd [n atragerea resurselor b`n`]ti de la perosane
juridice ]i fizice, [n vederea p`str`rii ]i fructific`rii lor.
Atragerea acestor resurse b`ne]ti au ca scop constituirea
disponobilit`ilor necesare pentru a efectua operaiuni active, de
acordare de credite. Sursa creditului ca operaiune activ` o
constituie deci depozitele, acestea fiind rezultatul operaiunilor
pasive.Deosebirea esenial` [ntre [mprumutul civil ]i creditul
bancar const` [n aceea c` creditorul civil [mprumut` prorpiul
s`u capital, pe c@nd bancherul [mprumut` banii altuia, pe care [i
p`streaz` ]i [i fructific` cu mijloace specifice.Depozitele pot
fi purt`toare de dob@nd`. In rapot cu termenul restituirii,
depozitele numerar pot fi :
depozite la vedere- deponentul poate retrage oric@nd suma
[ncredinat` b`ncii spre p`strare beneficiind, [ns`, de o dob@nd`
mai redus` sau chiar f`r` a primi dob@nd` dac` se consider` c`
banca este cea care face un serviciu clientului;
depozite la scaden` fix`- depun`torul p;oate retrage suma numai
dup` un interval de timp restabilit, dar ele deneficiaz` de o
dob@nd` mai ridicat` pentru c` banca, nefiind aneninat` de
pericolul unei retrageri intempestive, poate fructifica, [n prorpiul
interes, suma depus` de client;
depozite [n cont curent- deponentul poate retrage oric@nd sume pe
m`sura nevoilor sale, dar el opereaz` [n acela]i timp ]i
depuneri, [n acela]i cont, menin@nd sau major@nd soldul.
Certificatele de depozit(bonuri de cas`) sunt titluri de credit
emise de b`nci pentru disponibilit`ile b`ne]ti pe termen scurt
ale societ`ilor comerciale sau ale persoanelor fizice. Avantajul
certificatelor de depozit cont` [n caracterul lor negociabil,
deponentul posesor al certificatului de depozit, put@nd s`-l
negocieze pe pia` transform@ndu-l u]or [n numerar, f`r` a
retrage depozitul bancar.
Pentru protejarea drepturilor deponenilor s-a luat m`sura
asigur`rii depozitelor ce const` [n constituirea uneia sau mai
multor fonduri [n acest scop, de c`tre statul rom@n, sau de
c`tre instituiile financiare publice sau private, care vor
funciona pe baza autorizaiei date de BNR, ]i sub supravegherea
acesteia.
Din cele spuse mai sus rezult` leg`tura str@ns`, organic`,
existent` [ntre aparatul bancar care define]te aspectul
organizatoric, ]i sistemul banacar care cuprinde operaiile ]i
tranzaciile efectuate de b`nci, adic` activitatea bancar` ca
activitate specific` a acestui domeniu.
Sistemul bancar
{n epoca contemporan` locul ]i rolul bancilor [n economie sunt
str@ns legate de calitatea lor de intermediar principal [n
relaia economii-investiii, relaie hot`r@toare [n cre]terea
economic`.
Agenii economici []i g`sesc resursele necesare realiz`rii
investiiilor, fie prin propriile economii, fie recurg@nd la
credite ce le sunt acordate prin b`nci, [n procesul de
reciclare ]i valorificare a capitalurilor monetare [n economie.
Ele creeaz` astfel condiiile unei ample redistribuiri a
capitalurilor pe m`sura evoluiei istorice, tot mai mari,
vehiculate de o larg` reea de intermediari care, [n structura
sistemului bancar [n formare, au fost b`ncile comerciale sau de
depozit.
{n cadrul sistemului bancar s-au inclus [n timp ]i intermediari
nemonetari care au ca funcii principale: colectarea de economii
sau acordarea de credite pe termen mijlociu ]i lung, direct
c`tre beneficiar-pentru investiii, ipotec`, comer exterior,
consum-sau prin aranjarea de capitaluri pentru acreditare-prin
titularizare sau prin alte forme.
De]i structurile naionale ale sistemelor bancare sunt foarte
diferite, totu]i pretutindeni [n lume s-au clarificat la un
moment dat.
B`ncile de depozit- comerciale- efectueaz` toate tipurile de
operaiuni bancare. Deci, au o activitate diversificat` ce se
poate modifica liber [n funcie de cerine, posibilit`i ]i
propria orientare.
Totu]i, operaiunile de baz` sunt reprezentate de constiruirea de
depozite ]i utilizarea lor [n scopul acord`rii de credite
agenilor economici. Ele sunt organizate ca societ`i comerciale
]i urm`resc obinerea unui profit.
B`ncile specializate includ o sfer` larg` de instituii de
credit cu o gam` larg` de diferenieri ]i implicit, cu statute
deosebite de la ar` la ar`.
{ntre b`ncile specializate un loc important ocup` instituiile
de credit specializate c`rora le-a fost [ncredinat` o misiune
de interes public: crediterea pe termen mijlociu ]i lung a unor
ramuri – frecvent agricultura – sprijinirea aciunilor de
credit ipotecar imobiliar, crediterea colectivit`ilor locale, etc.
Societ`ile financiare, [n fapt societ`i de credit, sunt prezene
importante [n activit`ile economice [n toate `rile dezvoltate.
Sunt instituii de credit care, pe de o parte, nu sunt
autorizate s` primeasc` depozite, iar pe de alt` parte nu pot
efectua dec@t operaii pentru care au fost abilitate prin lege
sau convenie.
Principalele lor orient`ri sunt: leasing-ul, factoring-ul, acordarea
]i garantarea de credite pe termen mijlociu ]i lung pentru
inteprinderi, creditarea m`rfurilor cu plata [n rate, creditarea
locuinelor cu garanii, etc.
{n considerarea structurii sistemului bancar trebuie s` avem [n
vedere c` [n componentele naionale se afirm` ]i tr`s`turi
generale, dar ]i particularit`i ale alc`tuirii verigilor
componente.
O mare parte din b`ncile specializate sunt [ns` unit`i
profilate unilateral, fie primordil pentru mobilizarea de resurse,
fie preponderent pentru acordarea creditelor din resurse ce-i
sunt puse la dispoziie.
{n acest cadru, alte instituii – de regul` b`ncile comerciale
[n general – joac` rolul de intermediar. Astfel, b`ncile
comerciale []i exercit` rolul lor de intermediari nu numai
[ntre ageni din afara sistemului bancar, ci au un rol major
[n reciclarea ]i valorificarea capitalului, [n mobilizarea de
resurse ]i distribuirea de credite [n sistemul bancar, deci
intermediaz` [ntre verigile bancare.
{n acest proces se afirm` ca principale funcii ale b`ncilor
comerciale, cele dou` laturi de intermediari: mobilizarea
resurselor ]i distribuirea creditelor.
{n [ndeplinirea funciilor, b`ncile comerciale [ndeplinesc anumite
operaii specifice considerate ]i reunite, dup` sensul lor [n
pasive ]i active. Operaiile active se grupeaz` [n:
operaii de credite a firmelor
operaii de creditare a persoanelor particulare
operaii de plasament
{n cadrul sistemului bancar banca de emisiune are un rol
major.
Prin funciile [ndeplinite, prin leg`turile multilaterale cu
celelalte b`nci ]i prin acestea cu economia, banca de emisiune
reprezint` o plac` turnant` a sistemului bancar, afirm@ndu-]i pe
deplin cea de-a doua denumire sub care este cunoscut`, ca banc`
central`.
Sunbstana funcionalit`ii b`ncii de emisiune se manifest` prin
cinci funcii principale:
de emisiune;
de creditare;
de centru valutar;
de banc` a b`ncilor;
de banc` a statului.
La r@ndul lor fiecare din aceeste funcii au sfere de aciune
distincte, dar prin natura lor, interdependente ]i intercorelate.
Funcia de creditare decurge direct din funcia de emisiune.
Emisiunea bancnotelor – ele fiind titluri de credit – [nseamn`
creaie de mijloc de plat`, fapt ce creeaz` b`ncii un potenial
specific. {n procesul de distribuire a acestei disponibilit`i
se pune la dispoziia agenilor economici putere de cump`rare
]i capacitate de plat`.
Procesul de distribuire ]i redistribuire a acestui mijloc de
plat` [n economie se realizeaz` prin sistemul bancar, b`ncile de
diferite tipuri, [n special b`ncile comerciale, reprezent@nd
intermediari de baz` [ntre agenii economici ]i banca de
emisiune, care prin bancnotele emise este izvorul principal al
creditului [n economie.
O alt` operaie activ` ]i primordial` a b`ncilor de emisiune
este achiziia de obligaiuni ]i bonuri de tezaur ale statului,
operaii desf`]urate [n raport cu b`ncile ]i instituiile de
credit care [nseamn` de fapt recreditare.
{n principalele operaii active specifice b`ncii de emisiune,
aeste []i afirm` rolul s`u esenial ca factor important al
procesului de recreditare din economie, postur` [n care se
manifest` ca ultim creditor.
{n str@ns` leg`tur` cu aportul s`u important [n creditarea
economic` ]i poziia sa [n procesul de recreditare, b`ncile de
emisiune au un rol major [n statutarea [n economie a unor
reglement`ri judicioase privind acordarea creditelor, implicit.
Casele de economii : reprezint` o verig` important` [n sistemul
bancar.Ele sunt fie instituii care au ca principale atribuii
funcionale mobilizarea economiilor, dar ]i b`nci ale
autorit`ilor locale ]i ale instituiilor de prevederi –
dein`toarea fondurilor constituite pentru pensii ]i asigur`ri
sociale.
Asem`n`toare prin menirea lor iniial`, c@t ]i prin transform`rile
ce le caracterizeaz`, [n `rile dezvoltate mai funcioneaz` o
serie de reele de case de economii cum sunt cooperativele de
credit larg extinse [n Germania ]i Frana.
Nefiind angajate, uneori, respectarea normelor aplicabile b`ncilor
autohtone, b`ncile str`ine beneficiaz` de avantaje deosebite
privind regimul circulaiei capitalurilor, impozitele sau nivelul
dob@nzilor.
Asistena bancar` modern`
Serviciul de casierie. Banca asigur` pentru clientela sa
efectuarea tuturor operaiunilor de casierie, [ncas`ri ]i pl`i
[n numerar, viramente, etc;
Serviciul de portofoliu. Acest serviciu al b`ncii execut` toate
operaiunile privind girul cambiilor pentru [ncasare, ceea ce
reprezint` un volum important ]i impune informatizarea pentru
reducerea costurilor;
Serviciul de relaii externe. Acest serviciu []i asum` toate
operaiunile clientului cu partenerii s`i str`ini. Este singurul
serviciu care poate asigura clientului o protecie eficient`
contra riscului schimbului valutar;
Serviciul financiar. Prin care se realizeaz` conexiunea clientului
cu bursa de valori.
Servicii specializate [n consultan` ce ofer` clientelei sprijin
calificat pentru:
G`sirea de parteneri pentru afaceri;
Identificarea posibilit`ilor pentru export;
Elaborarea de studii de diagnostic al intreprinderii (asupra
organiz`rii interne, asupra produselor, a procesului de producie, a
penetr`rii pieei);
Furnizarea de informaii asupra riscurilor investiiei [n diverse
domenii economice sau zone geografice;
Consultan` juridic` fiscal`.
Serviciile de informatic`
Marile b`nci posed` milioane de clieni ]i efectueaz` zilnic
milioane de operaiuni. Numai informatizarea permite efectuarea
unui asemenea volum de informaii.
Autor:
Chircu Marius Petre
PAGE
PAGE 1
ì¥Â`
