Referat Regnul Fungi3

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Regnul Fungi3 si de asemenea puteti face Download Referat Regnul fungi3

Citeste fragmente din Referat Regnul Fungi3

Referat la biologie: REGNUL FUNGI 1. Introducere 2. Caracteristici generale 3. Alcătuire 4. Hrănire 5. Reproducere 6. Importanţă; Ştiaţi că.... Introducere Ciupercile (REGNUL FUNGI) constituie un grup aparte, diferit de plante deoarece, spre deosebire de acestea din urmă, el nu conţine clorofilă. Se hrănesc cu organisme vii sau moarte, exact ca animalele. Nu au nici rădăcină, nici tulpină, nici frunze şi nici flori şi se reproduc într-un mod specific. Există peste 100.000 de specii de ciuperci. Oriunde în lume unde viaţa este posibilă, se găsesc ciuperci. Acestea trăiesc pe animale vii sau moarte, pe plante, în aer, pe sol şi în apă, foarte multe dintre acestea fiind însă atât de mici încât nu se pot observa cu ochiul liber. Din această cauză ciupercile se împart în ciuperci superioare (bureţii) şi ciuperci inferioare (mucegaiul, drojdia de bere). Pe lângă această împărţire, ciupercile se grupează în patru clase: Arhimicete-ciuperci microscopice şi parazite Zigomicete-ciuperci de obicei saprofite Ascomicete- ciuperci saprofite sau parazite Bazidomicete-ciuperci superioare Regnul fungi Ciupercile sunt organisme eucariote, unicelulare sau pluricelulare, microscopice sau macroscopice. Corpul este alcătuit din celule multinucleate, numite hife, care formează un miceliu. De asemenea, ele prezintă un perete celular de natură chitinoasă, sau (rar) celuzoică, în citoplasmă existând glicogen şi picături de ulei. Ciupercile nu au clorofilă, din aceasta rezultând o nutriţie heterotrofă, fie saprofită, fie parazită. A L C A T U I R E Ciupercile se împart, după cum am mai spus, în ciuperci superioare şi ciuperci inferioare. Mânătarca (numită ‘hrib’ sau ‘pitarcă’)- Boletus edulis este o ciupercă superioară tipică. Este alcătuită dintr-un picior şi o pălărie cărnoasă. Sub această pălărie, lamele roz sau închise la culoare sunt dispuse în raze. Piciorul şi pălăria constituie un întreg, carpoforul, care este partea vizibilă a ciupercii. În afară de acesta, ciuperca desfăşoară sub pământ o reţea de filamente subţiri şi fragile-miceliul. Miceliul joacă rolul unei rădăcini: extrage din sol şi din resturi vegetale apa şi alimentele de care ciuperca are nevoie pentru a se dezvolta. Miceliul este format din hife, nişte structuri delicate cu pereţi subţiri, care conţin protoplasmă. Hifele cresc foarte repede în lemn, sol sau în orice suprafaţă care asigură hrana ciupercilor. Ciupercile inferioare sunt foarte diferite. Ele nu au carpofor, ci se compun numai din miceliu. Cele mai cunoscute sunt ciupercile de mucegai, care se dezvoltă pe mâncare, şi drojdia de bere, folosită la fabricarea berii sau a pâinii. H R A N I R E Deoarece ciupercile nu au clorofilă în componenţa lor, ele nu îşi pot produce propria hrană. Din această cauză ele se hrănesc cu ceea ce se numeşte hrană organică, adică hrană ce a fost preparată în prealabil de o plantă sau un animal viu. Ciupercile folosesc enzime pentru a transforma hrana într-un lichid. Nutrienţii lichizi sunt apoi absorbiţi în ciupercă şi folosiţi pentru a furniza energie. Cipercile saprofite sunt cele care trăiesc pe plante şi animale moarte. Ciupercile parazite sunt cele care se hranesc folosind plante sau animale vii, ca Plasmopara viticola, care atacă via. R E P R O D U C E R E Buretele de câmp este un bun exempu pentru înţelegerea reproducerii ciupercilor superioare, sau bazidomicete. Ciupercile prezintă alternanţa de generaţii: gametofitică şi sporofitică, din care predomină faza diploidă, adică generaţia sporofitică. Carpoforul ciupercilor(piciorul şi pălăria) constituie un fel de fruct; lamelele pălăriei produc nenumărate celule microscopice, sporii, granule foarte fine, invizibile pentru ochiul liber. Aceşti spori se desprind de pălărie, cad pe sol, germinează şi produc un nou miceliu. Acesta creşte puţin câte puţin; se asociază cu un alt miceliu şi formează un nou carpofor, adică o nouă ciupercă. Miceliul ciupercilor poate trăi şi se poate dezvolta timp îndelungat, atingând uneori o mărime exagerată. Ciupercile inferioare, care nu au carpofor, îşi au sporii direct pe miceliu. Ciupercile au forme variate. Unele, cum sunt mânătărcile, nu au lamele sub pălărie, ci pe o suprafaţă care seamănă cu un burete, alcătuită din tuburi minuscule. Extremitatea acestor tuburi prezintă mici orificii, numite pori; în aceste orificii se formează sporii necesari pentru reproducere. Zbârciogii au formă foarte specială; o pălărie de formă ciudată, ciuruită de alveole. Dacă unele ciuperci, cum sunt mânătărcile sunt delicioase la consum, altele sunt veninoase şi toxice- ca muscariţa (Amanita muscaria)- sau chiar mortale, cum este ciuperca albă(Amanita phalloides). I M P O R T A N T A Multe ciuperci au un rol benefic în natură. Pentru a se dezvolta, ele absorb substanţele nutritive din frunzele moarte şi resturile lemnoase adunate pe sol; astfel, ele contribuie la descompunerea şi dezagregarea acestor elemente vegetale care, fără acţiunea ciupercilor, ar acoperi rapid pădurile. Alte specii (hribi, amanite sau vinecioare) formează micorize, pe rădăcinile arborilor din păduri (pini, stejari, castani). Datorită acestora, arborii absorb mai uşor substanţele necesare pentru creştere şi, în schimb, ciupercile beneficiază de adăpost şi de hrană. Dimpotrivă, alte ciuperci sunt dăunătoare: ele sunt parazite. Este cazul manei sau tăciunelui, tipuri inferioare de ciuperci care pot distruge câmpuri întregi de grâu sau porumb. Alte ciuperci parazitează omul, producând maladii numite micoze. Studiul ciupercilor este numit micologie, iar astăzi există micologişti în toate marile universităţi. Ciupercile sunt crescute pe jeleu transparent, iar creşterea şi viaţa sunt studiate. Dintr-o astfel de cultură, de Penicillium, obişnuita ciupercă verde care creşte pe fructe şi pe gem, a fost descoperită penicilina. Penicilina este un medicament ce face parte din descoperirile secolului XX, dar oamenii s-au folosit de ciuperci din timpuri străvechi pentru a face băuturi alcoolice şi brânză. Vechiul Testament menţionează pâine crescută, adică păine căreia i s-a adăugat drojdie de bere pentru a creşte. În industria berii şi a vinului, alte ciuperci produc enzime care sparg zahărul în alcool, proces numit fermentare. Ştiaţi că..... Reţeaua de filamente subterane ale ciupercilor poate da naştere mai multor picioare şi ca acestea sunt de obicei dispuse sub forma unor cercuri regulate, numite ”cercuri ale vrăjitoarelor”? Bibliografie Enciclopedia pentru tineri Larousse- PLANTE ŞI ANIMALE- Editura Enciclopedia Rao, Bucureşti, 1996 pg.10-11 Children’s Britannica, Fourth edition(1988), volumele 8, 11, 13, 19, Editura BPC Consumer Books Ltd., 1997 volum pagini volum pagini 8 25-28, 44 17 90-91 13 218-219 11 19-20, 23 19 109 16 110 *** Biologie-Manual pentru clasa a 9a, Editura LiceAll2000, 2000, pg. 55-56 PAGE 4 PAGE 6 쥁