Referat Plan Urbanism General

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Plan Urbanism General si de asemenea puteti face Download Referat Plan urbanism general

Citeste fragmente din Referat Plan Urbanism General

26. 02. 2001 URBANISM CURS 2 Planul urbanistic general (PUG) CARACTERISTICI: Caracter exclusiv de reglementare Constituie documentatia de baza care stabileste obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pentru o localitate existenta sau viitoare pe o perioada determinata de timp Explicarea si detalierea PUG se face cu ajutorul regulamentului local de urbanism (RLU) Planul urbanistic zonal (PUZ) stabileste obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare a unei zone din localitate pe o perioada definita de timp Zona = perimetru din localitate cu un grad sporit de complexitate sau cu o dezvoltare urbana deosebita : zona centrala, zone de locuit, zone de agrement, zone protejate, zone cu functiuni deosebite. Detalierea si aplicarea PUZ se realizeaza cu ajutorul regulamentului aferent. Planul urbanistic de detaliu (PUD) CARACTERISTICI: Este o documentatie care stabileste conditiile de amplasare si executare a unui obiectiv sau grup de obiective Se elaboreaza in stransa legatura cu documentatia din PUG si PUZ Cuprinde majoritatea elementelor care stau la baza intocmirii documentatiei pentru obtinerea autorizatiei de construire Este insotit de avize de la servicii sau comisii de specialitate (consiliul local, protectia mediului, utilitati – alimentare cu apa, energie, gaze, patrimoniu etc.) Are caracter exclusiv de reglementare, iar prevederile se refera la urmatoarele: stabileste destinatia constructiilor care urmeaza sa se realizeze stabileste detalii privind terenurile (loc de amplasare a constructiilor, limita domeniu public-privat, delimitarea terenurilor proprietate privata, care urmeaza sa treaca in domeniul public, delimitarea zonelor afectate de servituti de utilitate publica, stabilirea terenurilor cu restrictii de construire etc.) alinierea constructiilor, accesul vehiculelor si pietonilor, stationarea vehiculelor – garaje, parcari, spatii plantate indicatori urbanistici: procentul de ocupare a terenului (POT), coeficient de utilizare teren (CUT), regim mediu de inaltime (R). POT = (S ct / S t) * 100, [ % ] S ct = suprafata construita totala dintr-o zona sau complex (suprafata construita la sol) S t = suprafata totala a complexului sau zonei (suprafata terenului) CUT = S cd / S t S cd = suprafata construita desfasurata a zonei sau complexului S cd = suma ariilor locuibile dintr-o cladire, constructie (in general, aria se identifica cu palierul sau etajul) R = S cd / S ct Participarea populatiei la activitatea de amenajare a teritoriului si urbanism (ATU) Organele AP au obligatia de a asigura participarea populatiei la ATU, prin informare, consultare sau alte forme prevazute de lege. Populatia este informata despre: obiectivele programelor de dezvoltare socio-economica, amenajarea teritoriului si dezvoltare urbanistica intentiile organelor AP de a elabora documentatii de ATU, precum si scopul pentru care se face elaborarea continutul documentatiilor ATU care urmeaza sa se elaboreze Informarea populatiei se poate face pe urmatoarele cai: afisarea de publicatii oficiale instiintarea in presa / mass-media asigurarea accesului populatiei in vederea consultarii programelor chiar la sediul acestora expunerea in spatiile publice a documentatiilor (integral, partial, sinteza) Propunerile si opiniile populatiei sunt analizate de organele AP responsabile de aprobarea documentatiilor; sunt sintetizate indiferent daca au fost sau nu prelevate in documentatii, iar sinteza face parte integranta din documentatie. Consultarea populatiei se realizeaza prin ancheta publica, iar rezultatele se regasesc intr-un raport de sinteza intocmit de organele AP. acest raport este supus dezbaterii organelor AP si se da publicitatii. Prin lege, organele AP sunt obligate sa raspunda in scris cetatenilor care si-au exprimat propuneri sau opinii. Gestiunea teritoriului si a localitatii In acest sens, autoritatile AP au urmatoarele sarcini: gestionarea tuturor terenurilor si constructiilor apartinand domeniului public si privat de interes local si judetean (practic raspund de realizarea constructiilor si amenajarea de utilitate publica) urmaresc modul in care proprietarii sau destinatarii gestioneaza terenurile si constructiile in conformitate cu prevederile documentatiilor ATU sau a altor reglementari privind interesul colectivitatii organizeaza banci de date si sisteme informationale (datele colectate au caracter confidential si nu fac obiectul unei concurente neloiale) instituie servituti asupra bunurilor imobile pentru realizarea unor lucrari de interes general (servituti = restrictii privid modul de utilizare a terenului si realizarea constructiilor) Lucrarile de interes general se mai numesc si lucrari de interes public si cuprind: retele de energie electrica, apa, canalizare, gaze, energie termica, telefonie, orice transport prin conducte obiective de invatamant, cercetare, sanatate, cultura, sport, protectie si asistenta medicala, sociala, AP, justitie cai de comunicatii (inclusiv aeroporturi, porturi) explorarea si exploatarea resurselor solului si subsolului monumente istorice si ale naturii, rezervatii naturale obiective pentru apararea tarii, ordinea publica si siguranta nationala Gestionarea terenurilor In vederea realizarii unor operatiuni de ATU, autoritatile AP pot recurge la urmatoarele: schimburi de terenuri aflate in domeniul privat al statului, judetului, orasului cu terenuri aflate in proprietatea unor persoane fizice sau juridice treceri de terenuri din domeniul privat al statului in domeniul public al statului concesionari de terenuri din domeniul public sau privat achizitii de terenuri direct sau prin exercitarea dreptului de preemtiune exproprieri de terenuri pentru cauza de utilitate publica alte modalitati privind transferul bunurilor imobile Consiliile locale pot institui restrictii permanente sau temporare de construire. Interdictia permanenta se stabileste pentru unul din urmatoarele motive: riscuri naturale previzibile (zona inindabila, pericol de alunecare teren, avalanse, zona situata pe o exploatare miniera, zona cu teren impropriu de fundare) riscuri tehnologice grave (poluare radioactiva, chimica, pericol de explozie, de incendiu, nivel ridicat de zgomot) apararea tarii, ordinea publica, siguranta nationala alte motive prevazute de lege. Interdictia temporara – motive: necesitatea intocmirii documentatiilor de urbanism (nu exista reguli de construire) realizarea in zona respectiva a unor lucrari de utilitate publica alte motive prevazute de lege. Interdictia temporara nu poate fi mai mare de 2 ani (pentru elaborarea documentatiei urbanistice), respectiv 3 ani – pentru realizarea lucrarilor de utilitate publica Gestionarea constructiilor Legea ATU clasifica constructiile in: definitive sau provizorii subterane sau supraterane cladiri, constructii speciale sau amenajari Realizarea, modificarea, utilizarea si desfiintarea constructiilor se stabileste prin documentatii de urbanism, alte acte normative. Autoritatile AP, pe baza PUG si a PUD elaboreaza urmatoarele documente: certificat de urbanism, autorizatie de construire, de functionare, de schimbare a destinatiei cladirii, de postutilizare – desfiintare, demolare. Certificdatul de urbanism este un act de informare prin care se fac cunoscute solicitantului aspecte privind bunurile imobile, care pot fi incadrate in 3 categorii: regimul juridic regimul economic regimul tehnic In regimul juridic se consemneaza: dreptul de proprietate si servitutile de utilitate publica care greveaza asupra imobilului prevederi din documentatiile de urbanism care instituie asupra imobiluli un regim special (zona protejata, drept de preemtiune, obiect de patrimoniu etc.) In regimul economic se noteaza: destinatia imobilului stabilita prin PUG, PUD folosinta actuala aspecte fiscale specifice zonei URBANISM CURS 3 5. 03. 2001 Certificatul de urbanism Aspecte privind regimul tehnic indicatori urbanistici alinierea constructiilor fata de drumurile adiacente utilitati tehnico-urbane inaltimea constructiilor, aspecte arhitecturale, finisaje, materiale folosite in construire, sistemul constructiv – daca toate aceste aspecte sunt consemnate in regulamentele de aplicare, de PUG, PUD circulatia pietonilor si a vehiculelor (drumuri de acces, parcaje, stationari) gradul de importanta a constructiei gradul de rezistenta la foc lucrari conexe de interes public necesare functionarii obiectivului Toate aspectele de natura juridica, economica si tehnica se iau din baza de date cadastrale, PUG, PUD sau alte evidente. In absenta acestora, certificatul de urbanism se intocmeste respectandu-se prevederile Regulamentului General de Urbanism (RGU). Certificatul de urbanism este emis de catre primar la cerere, depusa de orice persoana fizica sau juridica pentru orice imobil. In cazul bunurilor imobile situate in zone cu destinatie speciala, solicitantul trebuie sa faca dovada ca este proprietar. In anumite situatii, emitentul poate cere solicitantului atasarea a cel putin o schita pentru identificarea bunului (nu exista date in banca de date cadastrale). Certificatul de urbanism are caracter de informare si nu da dreptul solicitantului sa execute lucrari de construire. Prezentarea certificatului de urbanism este obligatorie in momentul cand se solicita emiterea autorizatiei de construire sau de schimbare a destinatiei. Valabilitatea certificatului de urbanism este de 1 –24 de luni si este stabilita de emitent, in functie de doua aspecte: stadiul de elaborare a documentatiei de urbanism pentru zona respectiva (PUG) caracteristicile urbanistice ale zonei Autorizatia de construire da dreptul detinatorului sa inceapa lucrarile de construire este intocmita de serviciul specializat in amenajarea teritoriului si urbanism de la nivelul Primariei sau consiliului judetean pentru constructiile cu caracter militar, este intocmita de Ministerul pentru ATU, impreuna cu MapN, MI, SRI, SIE, SPP, Serviciul de Telecomunicatii Speciale (este necesara o hatarare de guvern) Autorizatia de functionare Stabileste urmatoarele: activitatile care se vor desfasura in cadrul acelei constructii, potrivit functiunilor din autorizatia de construire conditiile care trebuie sa fie indeplinite, respectate in utilizarea constructiei Se elibereaza pentru constructiile ridicate pe baza de autorizatie de construire, dupa incheierea lucrarilor si efectuarea receptiei finale. Se elibereaza si in situatiile in care are loc modificarea modului de utilizare a constructiei dpdv al activitatilor desfasurate pe terotoriul acestora, daca nu sunt impuse realizarile de lucrari ce ar solicita eliberarea unei autorizatii de construire. Consiliul local poate hotara incetarea activitatilor care se desfasoara in cadrul unei constructii cand: acestea contravin prevederilor din documentatiile de urbanism nu sunt respectate conditiile de functionare stabilite prin reglementari legale Insusi primarul poate decide incetarea imediata a activitatilor (pana la luarea deciziei de catre consiliul local) in situatia in care se pune in pericol sanatatea publica, ordinea publica, siguranta cetatenilor. Dreptul de preemtiune asupra bunurilor imobile Preemtiunea reprezinta dreptul de care se bucura cineva prin lege de a fi preferat in calitate de cumparator al acelui bun. Dreptul de preemtiune asupra terenurilor si constructiilor revine: coproprietarilor (daca exista) statului, judetelor, localitatilor daca nu exista a) sau daca acestia au declarat in scris ca renunta la acest drept. Dreptul de preemtiune pentru b) se instituie cu 2 scopuri: realizarea unor lucrari de utilitate publica constituirea rezervei de terenuri urbane Pentru realizarea lucrarilor publice acest drept se exercita numai daca lucrarile sunt cuprinse in programele de dezvoltare a localitatilor pe urmatorii 5 ani. Dreptul de preemtiune se stabileste prin hotararea Guvernului, consiliului judetean, consiliului local, consemnandu-se obligatoriu scopul. Dreptul de preemtiune este o sarcina care greveaza asupra bunului imobil si de aceea se inscrie obligatoriu in evidentele, actele de publicitate imobiliara. Proprietarul unui asemenea bun, statul, este obligat sa aduca la cunostinta autoritatii publice intentia de a instraina acel bun, facand totodata o propunere de pret. Daca nu se ajunge la o intelegere, pretul va fi stabilit in instanta. Zonele protejate Sunt teritorii delimitate geografic in care se afla elemente sau ansambluri ale patrimoniului natural sau cultural cu valoare deosebita. Perimetrele naturale sau construite declarate zone protejate sunt astfel administrate incat sa se asigure mentinerea calitatii si caracteristicilor care le confera valoare, precum si dezvoltarea lor echilibrata si integrata. Delimitarea se face prin documentatii de urbanism in care se consemneaza si reglementarile privind echilibrul dintre interventie si conservare. In functie de natura elementelor de patrimoniu, zonele protejate sunt: naturale (se instituie pentru protectia patrimoniului natural cu valoare deosebita) construite (se protejeaza constructii cu valoare culturala deosebita) In functie de importanta valorii elementelor, zonele protejate sunt: de interes national (rezervatii ale biosferei, parcuri nationale, zone protejate construite cu un patrimoniu de valoare exceptionala) de interes local (rezervatii naturale, monumente ale naturii). Regulamentul general de urbanism (RGU) RGU cuprinde norme tehnice si juridice care stau la baza elaborarii planurilor de amenajare a teritoriului si a documentatiilor de urbanism. Documentatia de urbanism = planuri de urbanism si regulamentele aferente. Regulile si conditiile cele mai importante din RGU se refera la 6 categorii de probleme: modul de ocupare a terenurilor siguranta constructiilor si apararea interesului public amplasarea constructiilor echipare tehnico-edilitara dimensiunile terenului constructiilor parcaje, spatii verzi, imprejmuiri se refera la pastrarea integritatii mediului, protejarea patrimoniului natural si construit Dupa RGU terenurile se gasesc in urmatoarele perimetre: intravilan extravilan suprafete impadurite resursele subsolului, de apa zone cu valoare peisagistica, zone naturale protejate zone construite protejate Terenurile intravilane: pe ele se autorizeaza orice tip de constructie si amenajare specifice localitatilor, cu conditiile: completarea zonei centrale (au prioritate institutiile publice si serviciile de interes general) sa se valorifice terenurile echipate cu utilitati edilitare (energie electrica, apa, canalizare etc.) constructiile sa se amplaseze cat mai compact Un teren agricol de intravilan este scos din circuitul agricol prin autorizatia de construire, temporar sau definitiv. Pe terenurile agricole de extravilan vor fi autorizate doar constructiile si amenajarile pentru functiuni stabilite prin lege. Acestea vor fi astfel grupate incat suprafetele sa fie cat mai mici, evitandu-se totodata prejudicierea activitatilor agricole. Suprafetele impadurite in principiu se interzice autorizarea lucrarilor agricole pe terenuri forestiere se admit in mod exceptional numai cele necesare intretinerii padurilor, exploatarilor si culturilor forestiere (suprafetele dezafectate cat mai mici) constructiile pentru turism se vor amenaja la liziera padurilor cu aprobarea Ministerului Turismului si a Ministerului Mediului si Padurilor Pe terenurile pe care se gasesc resurse ale subsolului se vor autoriza numai constructiile pentru exploatarea si prelucrarea resurselor. Cand un asemenea teren este intravilan, autorizarea este precedata de intocmirea unui studiu de impact aprobat prin lege. Zonele u resurse lae subsolului sunt trensmise consiliilor locale si judetene de catre Agentia Nationala pentru Resursele Minerale. Terenurile cu resurse de apa: nu se admite executarea constructiilor de orice fel in albiile minore ale raurilor si in cuvetele lacurilor , cu exceptia constructiilor si amenajarilor pentru gospodarirea apelor, a lucrarilor de poduri, cai ferate, drumuri de traversare. Aceste constructii se executa sub urmatoarele conditii: asigura masuri de protectie impotriva inundatiilor previne deteriorarea apelor de suprafata si subterane se respecta zonele de protectie a malurilor si zonele de protectie sanitara (in special captari de apa). URBANISM CURS 1 19. 02. 2001 prof. Constantin Ghiga Amenajarea teritoriului si urbanismul reprezinta un ansamblu de activitati al caror obiectiv prinipal este organizarea fizica a spatiului Caracteristici: sunt de interes general au caracter continuu se desfasoara pe intreg teritoriul national au la baza principiul dezvoltarii durabile Obiectivele amenajarii teritoriului dezvoltarea sociala si economica achilibrata pe intreg teritoriul tarii imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si a colectivitatilor umene gestiunea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului utilizarea rationala a teritoriului Obiectivele activitatii de urbanism determinarea structurii functionale a localitatii (vezi detalii in PUG – plan urbanistic general) utilizarea rationala a terenurilor necesare functiunilor urbanistice dintr-o localitate asigurarea unei locuiri corespunzatoare nevoilor oamenilor (nivel de trai decent) satisfacerea unor nevoi speciale ale copiilor, persoanelor in varsta si a celor cu handicap asigurarea esteticii compozitionale in realizarea cadrului construit si amenajarea cadrului natural din localitati protejarea populatiei si a cadrului natural si construit impotriva poluarii si a riscurilor naturale si tehnologice previzibile protejarea, conservarea si punerea in valoare a monumentelor istorice, precum si a patrimoniului natural Documentatiile pentru amenajarea teritoriului si urbanism se impart in 3 categorii: Planul de amenajare a teritoriului Planul de urbanism Regulamente de urbanism Toata documentatia se fundamenteaza prin studii si cercetari de specialitate. Documentatia cuprinde: prevederi cu caracter director prevederi cu caracter reglementar Prevederile cu caracter director sunt strategii si directii principale de dezvoltare a teritoriului (national, zonal, local). Acestea se caracterizeaza prin urmatoarele: sunt obligatorii pentru organele AP centrale si locale sunt preluate si detaliate in documentatiile de urbanism, devenind in majoritate prevedri cu caracter de reglementare Prevederile cu caracter de reglementare stabilesc reguli care se aplica pana la nivelul unei parcele cadastrale. Se caracterizeaza prin: se gasesc in documentatiile de urbanism (planuri si regulamente) sunt elemente obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de functionare, construire si desfiintare Planuri de amenajare a teritoriului sunt trei categorii: Plan de amenajare a teritoriului national Plan de amenajari zonale (judetean, interjudetean, interorasenesc sau intercomunal) Plan de amenajare a teritoriului local (municipal, orasenesc, comunal) cuprind cinci sectiuni: Sector 1 – cai de comunicatie Sector 2 – apa Sector 3 – zone protejate si construite Sector 4 – reteaua de localitati Sector 5 – zone de riscuri naturale Planuri de urbanism PUG – plan urbanistic general PUZ – plan urbanistic zonal PUD – plan urbanistic local sau de detaliu Planul de amenajare a teritoriului national si planurile zonale trateaza urmatoarele probleme: protejarea si utilizarea resurselor naturale (solul si subsolul) populatie si resurse de munca (structura si dinamica) dezvoltarea socio-economica dezvoltarea retelei de localitati echiparea tehnica a teritoriului, inclusiv pregatirea acestuia pentru aparare nationala protectia sau reabilitarea mediului natural si construit stabilizarea zonelor in care se preconizeaza desfasurarea unor operatiuni majore de amenajare a teritoriului. Planurile zonale de amenajare si planurile de amenajare a teritoriului local contin si prevederi referitoare la: directii principale de dezvoltare in teritoriu a localitatilor impartirea teritoriului in zone functionale majore zone pentru care este necesara elaborarea de planuri de urbanism Documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism trec prin urmatoarele secvente: intocmire semnare avizare aprobare Intocmirea se face de catre institutiile publice si societatile comerciale care au ca obiect de activitate realizarea acestor documentatii. Semnarea o fac specialistii, in majoritate urbanisti care sunt atestati de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. Fac exceptie documentatiile pentru localitatile rurale care nu sunt situate in zone protejate. Avizarea se face in vederea aprobarii de catre organismul competent. Avizele pot contine si recomandari si chiar conditii. Recomandarile sunt dispozitiile consultative (se analizeaza de catre organele AP responsabile cu elaborarea si aprobarea documentatiilor. Conditiile sunt dispozitii obligatorii daca se refera la probleme decompetenta avizatorului. Aprobarea este facuta de catre autoritatile publice competente prin lege sau prin hotarare. Documentatiile aprobate constituie acte de autoritate ale autoritatilor publice, au caracter public, pot fi consultate de catre populatie cu exceptia celor care, potrivit legii, au caracter secret. Activitatea de amenajare a teritoriului si urbanism la nivel national este coordonata de Guvern, care stabileste linii directoare si politici sectoriale in raport cu continutul programului de guvernare Reprezentantul Guvernului pentru aceasta problema este MLPAT precum si alte organe abilitate ale AP centrale si locale. Vor furniza ministerului mentionat informatii din toate domeniile de activitati economico-sociale. Guvernul poate initia si coordona elaborarea unor planuri de amenajare a teritoriului pentru parti din teritoriul national daca apreciaza ca problemele acestora (dezvoltare economico-sociala, urbanism etc.) sunt de interes national. MLPAT in colaborare cu ministerele interesate elaboreaza Regulamentul General de Urbanism (RGU). Acesta cuprinde un ansamblu de reglementari juridice si tehnice care stau la baza elaborarii planurilor de amenajare a teritoriului, precum si a planurilor si a regulamentelor de urbanism. Practic, RGU stabileste: regulile privind modul de utilizare a terenurilor din punct de vedere al ocuparii si al regimului de construire. RGU se aproba prin hotarare de Guvern. Amenajarea teritoriului si urbanismul la nivel zonal Consiliul judetean, pe baza programului de dezvoltare socio-economica a judetului, stabileste orientarile generale privind amenajarea teritoriului si organizarea urbanistica a localitatilor. Consiliul judetean coordoneaza activitatea consiliilor locale in vederea indeplinirii programului de mai sus. In domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului consiliile judetene sunt sprijinite de minestere si organele AP centrale. La nivelul consiliului judetean exista un compartiment specializat pentru amenajarea teritoriului si urbanism, iar conducatorul acestuia are statut de arhitect sef al judetului. Este numit de MLPAT numai pentru competenta profesionala pe baza de concurs. Pe langa consiliul judetean functioneaza comisia tehnica de amenajare a teritoriului si urbanism care asigura consultanta si expertizare tehnica. Practic, avizeaza din punct de vedere tehnic toate documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism. Aceasta comisie este constituita din: specialisti din ATU reprezentanti ai institutiilor publice si regiilor autonome persoane juridice din domeniul constructiilor, exploatarii si prelucrarii resurselor, trensporturi, protectia si conservarea mediului, a patrimoniului cultural mobiliar, prestari de SP sin domeniul social si cultural. Activitatea de amenajare a teritoriului si urbanism la nivel local este coordonata de consiliul local dupa cum urmeaza: aproba si asigura realizarea programului de amenajare a teritoriului local, precum si de dezvoltare urbanistica a localitatilor din cadrul unitatii administrativ-teritoriale respective coopereaza cu agentii economici care isi desfasoara activitatea in localitatea respectiva, precum si cu institutiile, organisme si organizatii nonguvernamentale nationale, judetene sau locale urmareste ca documentatiile de amenajare a teritoriului local si urbanism sa cuprinda prevederi referitoare la programele de dezvoltare ale agentilor economici. In cadrul consiliului local exista un compartiment special pentru amenajarea teritoriului si urbanism (exista in orase, comune declarate statiuni balneo-climaterice si in comune cu peste 500 000 locuitori). Conducatorul compartimentului are statut de arhitect sef al localitatii. Activitate de amenjate a teritoriului la nivel local se desfasoara pe baza planului de amenajare a teritoriului local. Acesta are caracter exclusiv director si reflecta programul de dezvoltare economico-sociala si cele de amenajare a teritoriului a unitatilor administrativ-teritoriale. Activitatea de urbanism la nivel local se desfasoara pe baza planului de urbanism (PUG, PUZ, PUD), precum si a regulamentelor aferente. 19. 03. 2001 URBANISM CURS 5 PLANUL URBANISTIC GENERAL Face parte din documentatiile de urbanism si cuprinde date, analize, reglementari si regulamentul local de urbanism pentru teritoriul administrativ al unitatii de baza, atat pentru suprafetele din intravilan, cat si pentru cele din extravilan. Elaborarea PUG Se face avand in vedere conditiile si etapele de elaborare. Conditiile: Elaborarea se incredinteaza unei unitati specializate care sa fie in masura sa efectueze urmatoarele: documentare temeinica atat pe teren cat si in bazele cu date analiza multicriteriala a tuturor sectoarelor care exista la nivelul localitatii corelarea reglementarilor propuse cu prevederile planului de dezvoltare aprobate de consiliul local redactarea suportului cadastral (actualizare topografica a acestuia) Etapele: In ordine cronologica, sunt urmatoarele: Initierea sau propunerea de elaborare – este facuta de catre cinsiliul local sau persoane fizice sau juridice. Consiliul local propune elaborarea PUG pentru ca este obligat prin hotararea Guvernului si prin programul de dezvoltare a localitatii respective. Persoanele fizice si juridice sunt acelea interesate de realizarea unor obiective de investitii pe teritoriul localitatii. Informarea populatiei Consiliul local este obligat sa instiinteze populatia localitatii de intentia elaborarii PUG. Desemnarea elaboratorului PUG Se face prin: selectie licitatie La selectie din minimum 3 oferte se alege acea unitate care este avantajoasa ca experienta, oferta financiara, capabilitate. Licitatia se foloseste pentru localitatile mari, acolo unde PUG este deosebit in privinta costurilor si a complexitatii. Comanda pentru elaborarea PUG – este inaintata de catre initiator elaboratorului desemnat. Tema program – intocmita de initiator, singur sau impreuna cu elaboratorul. Se evidentiaza principalele probleme la nivelul localitatii. Tarifarea lucrarii, propunerea de pret – inaintata de catre elaborator initiatorului. Aceasta cuprinde evaluarea fizica si financiara a tuturor operatiunilor necesare elaborarii PUG. Contractul – se incheie intre cele doua parti dupa acceptarea propunerii de pret. Cuprinde clauze, termene si valori pe faze decontabile. Documentarea – o intreprinde elaboratorul si presupune culegere si interpretare de date din diverse surse cum ar fi: planurile de amenajare a teritoriului national si zonal proiecte de investitii care intervin hotarator in dezvoltarea localitatii PUZ-uri si PUD-uri elaborate anterior PUG-ului in lucru Studii de fundamentare anterioare PUG in lucru Anchete si observatii locale Evidente statistice privind populatia, activitatile economice, institutiile economice, tehnico-edilitare Optiunile populatiei Persoanele fizice si juridice care detin date utile pentru acest scop [ obtinerea lor se face pe baza de contract (contra cost sau conventie – schimb de date)]. Studiile de fundamentare Numarul si amploarea lor depind de marimea si complexitatea localitatii, problemele specifice si studiile de fundamentare intocmite anterior PUG (se impune actualizarea). Realizarea studiilor de fundamentare este decisa de catre initiator impreuna cu elaboratorul. Propunerile preliminare se refera la amenajarea teritoriala si urbanistica a localitatii. Sunt facute de elaboratori avand la baza urmatoarele: rezultatele analizei situatiei existente pe teren programul de dezvoltare a localitatii lansat de consiliul local optiunile populatiei concluziile studiilor de fundamentare Consultarile pe parcurs Propunerile preliminare sunt aduse la cunostinta consiliului local si compartimentului de specialitate de la nivelul consiliului judetean. Aceste doua organisme isi vor exprima punctul de vedere in legatura cu propunerile enuntate. Redactarea pieselor desenate o face elaboratorul cu scopul expres de a consulta populatia. Consultarea populatiei o organizeaza consiliul local cu materiale si piese puse la dispozitie de catre elaborator. In aceasta actiune populatia poate sa-si exprime optiunile si propunerile in legatura cu continutul PUG. Aceste sunt discutate si unele dintre ele aprobate in consiliul local; cele aprobate vor fi incluse in PUG de catre elaborator. Acordul si avizele in vederea aprobarii PUG au nevoie de acorduri si avize de la organisme abilitate prin lege. In acest scop beneficiarul (initiatorul) inainteaza o documentatie (1 exemplar) formata din piese scrise si desenate puse la dispozitie de elaborator. Daca in termen de 30 de zile nu se primeste avizul sau acordul, acestea se considera acordate din oficiu. Definitivarea PUG presupune introducerea de catre elaborator a observatiilor care au insotit avizele sau acordurile cu conditia ca acestea sa fie aprobate de consiliul local. In aceasta forma, PUG se intocmeste in minim 20 de exemplare si se preda beneficiarului. Aprobarea PUG se face prin hotarare a consiliului local. Din acest moment, elaboratorul isi incheie activitatea si este platit pentru munca prestata. Decontarea poate incepe de la etapa “acorduri si avize” daca elaboratorul se obliga sa introduca in PUG observatiile din avize. Din acest moment prevederile PUG vor fi aplicate prin compartimentele de specialitate, iar consiliul local va inlesni accesul locuitorilor la PUG aprobat. Modificarea PUG presupune respectarea procedurii, elaborare, avizare, aprobare ca la PUG initial. Structura sau continutul cadru al PUG Dupa problemele pe care le trateaza, PUG are 3 componete principale: studiile de fundamentare PUG propriu-zis (inclusiv RLU) sau PUG preliminar Documentatia pentru avize si acorduri Amploarea continutului depinde in primul rand de talia localitatii. Astfel, localitatile se clasifica dupa mediu in: rurale (2685 comune) urbane (262 orase si municipii) Localitatile urbane sunt impartite dupa numar de locuitori in 3 categorii: localitati cu peste 100 000 de locuitori – 23 resedinte de judet localitati cu 30 000 pana la 100 000 de locuitori – 48 municipii si orase localitati cu mai putin de 30 000 de locuitori – 191 orase Studiile de fundamentare Se intocmesc cu scopul analizarii unor probleme care intervin hotarator in sustinerea deciziilor sau reglementarilor de ATU. Ele cuprind: cercetari, studii, proiecte si alte piese Ele se subclasifica dupa: data intocmirii fata de PUG in cauza si specificitate dupa data sunt: studii anterioare PUG simultane cu elaboarrea PUG In principiu, un studiu nu trebuie sa fie mai vechi de 2 ani. Se excepteaza cele care ofera informatii de actualitate. Studiile sunt realizate atat de colectivul de elaborare a PUG, cat si de colective specializate pe domenii (pe baza de subcontract). URBANISM CURS 4 12. 03. 2001 Terenurile din zonele cu valoare peisagistica si din zonele protejate naturale se autorizeaza constructii doar cu avizul Ministerului Mediului si Ministerului pentru ATU, cu conditia ca acestea, prin amplasament, volumetrie, aspect arhitectural si functiune sa nu afecteze elementele de valoare din zona respectiva Terenurile din zonele protejate construite se avizeaza constructiile de catre Ministerul Culturii si Ministerul cu ATU ideea este de a nu degrada obiectivele sau amenajarile cu valoare de patrimoniu cultural in zonele de importanta locala, avizarea se face de catre consiliul judetean (la fes si in cazul terenurilor din zonele protejate naturale de importanta locala). Siguranta constructiilor si apararea interesului public Regulile se refera la urmatoarele aspecte: expunerea la riscuri naturale si tehnologice asigurarea compatibilitatii functiunilor procentul de ocupare a terenului (POT) Expunerea la riscuri naturale si tehnologice In acest sens, nu este permisa autorizarea constructiilor in urmatoarele situatii: zone expuse la riscuri naturale (alunecari de teren, zone mlastinoase, scurgeri de torenti, avalanse de zapada, dizlocari de stanci, nisipuri miscatoare, zone inundabile). zone expuse la riscuri tehnologice, determinate de procese industriale si agricole cu pericol de incendiu, explozie, iradiere, poluarea aerului, apei, solului, surpari de teren zonele de servitute si de protectie a sistemului de alimentare cu apa, energie elecrica, canalizare, gaze, cai de comunicatii zone cu echipare edilitara incompleta pentru care cheltuielile de completare depasesc posibilitatile financiare si tehnice ale AP locale sau a investitorilor interesati in realizarea obiectivelor. Se autorizeaza constructiile numai daca, prin contract, investitorul se obliga sa executa echiparea edilitara necesara. Asigurarea compatibilitatii functiunilor Se vor autoriza constructiile care sunt compatibile prin destinatie cu functiunea dominanta a zonei respective. Exemple: cladirile administrative: Parlament, presedintie, Guvern, Curtea Suprema de Justitie, Curtea Constitutionala, ministerele se amplaseaza in zona centrala sediile de sindicate, fundatii, organismele neguvernamentale, agentii, fonduri se amplaseaza in municipii, orase, resedinte de comuna in zona centrala sau pe principalele artere de circulatie constructiile comerciale (piete agroalimentare) se dispun la cel putin 40 m de cladirile cu alta functiune decat cea comerciala (zona trebuie sa fie de interes comercial) spatiile de alimentatie publica se dispun in zone rezidentiale sau comerciale, chiar la parterul locuintelor, cu conditia sa se asigure izolarea totala a aburului, mirosului, zgomotului. Constructiile de locuinte nu se vor amplasa in apropierea surselor de noxe, zgomote puternice, vibratii (aeroporturi, magistrale sau strazi de trafic greu). Constructiile de invatamant: gradinitele se vor amplasa astfel incat distanta maxima de parcurs pe jos sa nu depaseasca 500 m. invatamantul preuniversitar – 1 km. Invatamantul superior – cladirile se dispun in functie de conditiile si exigentele profilului. c)Procentul de ocupare a terenului (POT) POT are valori maxime pe diferite zone ale unei localitati. Cladirile, constructiile se vor autoriza in aceste zone cu conditiile sa nu se depaseasca valoarea impusa a POT. Valoarea maxima depinde in principal de 2 criterii: destinatia zonei conditiile de amplasare In teren Dupa destinatia zonei, sunt urmatoarele valori maxime pentru POT: 80% zona centrala a localitatii 85% zona comerciala 70% zona mixta 30% zona rurala pentru zonele rezidentiale sunt urmatoarele valori: - 35% zonele cu cladiri care nu au mai mult de 2 etaje (p+2) 20% zonele cu cladiri cu mai mult de 3 etaje 40% pentru zone predominant rezidentiale (locuinte si dotari aferente) Pentru zonele industriale propuse, valoarea maxima a POT se stabileste prin studiul de fezabilitate. La zonele deja existente, nu se prevede o valoare maxima. In functie de conditiile de amplasare in teren: Constructiile de invatamant trebuie sa fie organizate ca amplasament din 4 zone: zona ocupata de constructia respectiva zona curtii de recreatie zona terenurilor si instalatiilor sportive zona verde Amplasarea constructiilor existente in RGU Regulile se refera la orientarea fata de punctele cardinale, drumurile publice si in interiorul parcelei cadastrale. ORIENTAREA FATA DE PUNCTELE CARDINALE: se dispun spre N, N-E, N-V, urmatoarele: depozite, ateliere, biblioteci, laboratoare, servicii tehnice, sali de expunere, bucatarii. Daca nivelul de insorire rezultat din neincadrarea in zona este prea mare, problema se rezolva cu ajutorul fatadei sau elementelor de fatada. se dispun spre S, S-E, S-V urmatoarele: birouri, saloanele si cabinetele medicale, salile de joaca, dormitoarele terenurile de sport, piscinele cu axa mare orientata N-S cu o abatere de 15 –20 grade. Insorirea excesiva de la terenurile sportive se diminueaza prin urmatoarele masuri: dispunerea de copertine deasupra gradenelor pentru spectatori plantatii cu arbori si arbusti pe laturile terenurilor de antranament (densitatea si inaltimea trebuie sa fie cat mai uniforme pentru a se evita discontinuitatea luminoasa) la salile de sport si holurile pentru public cu pereti vitrati, insorirea se diminueaza cu parasolare sau geamuri termopan reflectorizante. AMPLASAREA FATA DE DRUMUL PUBLIC: In zona drumului public (ampriza, fasii de protectie si siguranta) se autorizeaza urmatoarele constructii: cladiri si instalatii pentru deservirea, intretiterea si exploatarea drumului parcaje, garaje, statii de alimentare cu carburanti si alte resurse de energie (inclusiv functiunile lor complementare: restaurante, magazine etc.) conducte de alimentare cu apa, canalizare, transport gaze, titei, retele termice, electrice, telecominacatii sau alte categorii de infrastructuri aferente. AMPLASAREA IN INTERIORUL PARCELEI: Se autorizeaza acele constructii care respecta: distantele minime obligatorii fata de liniile laterale si posterioare ale parcelei consemnate in Codul Civil. Distantele minime necesare pentru interventia pompierilor (se impune prin aviz unitatea teritoriala de pompieri). Echiparea tehnico-edilitara Regulile urmaresc in primul rand ca obiectivele autorizate sa fie racordate la retelele publice de echipare edilitara. Astfel, pentru noul obiectiv trebuie sa existe posibilitatea racordarii la reteaua de electricitate, apa, canalizare. Se poate excepta un obiectiv daca beneficiarul se obliga sa prelungeasca reteaua existenta (conditie: reteaua are capacitatea necesara sau, sa construiasca noi retele). Forma si dimensiunile terenului pentru constructii Reguli: parcelarea terenului inaltimea constructiilor aspectul exterior Parcelarea = operatiunea de divizare a unei suprafete de teren in loturi construibile. Se considera lot construibil: deschiderea la strada cel putin 8 m (cladiri insiruite) si minim 12 m la cladiri izolate sau cuplate supratafa parcelei, cel putin 150 m la cladirile civile si 200 m 2 la cele cuplate sau izolate adancimea parcelei trebuie sa fie cel putin egala cu latimea parcelei Inaltimea constructiilor Inaltimea unei construcii noi poate depasi inaltimea constructiilor vecine cu maxim 2 etaje. c) Aspectul exterior al constructiilor 쥁