Referat Ce Are Calitatea Graului Cu Situatia De Pe Piata Cerealelor

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Ce Are Calitatea Graului Cu Situatia De Pe Piata Cerealelor si de asemenea puteti face Download Referat Ce are calitatea graului cu situatia de pe piata cerealelor

Citeste fragmente din Referat Ce Are Calitatea Graului Cu Situatia De Pe Piata Cerealelor

Ce are calitatea grâului cu situaţia de pe piaţa cerealelor? Pentru a fi rentabil (aşa cum se întreba Ion, antreprenor agricol în devenire), în orice activitate economică trebuie ca producţia să fie cât mai mare, cu costuri cât mai mici, iar produsul obţinut să se încadreze în cerinţele de calitate ale pieţei. Baza genetică şi recolta de calitate Pentru a fi rentabilă, cultivarea grâului trebuie să întrunească aceleaşi condiţii. Atenţie îînsă: “producţia cât mai mare” nu trebuie să se confunde cu “producţia cea mai mare”, aceasta din urmă contând numai pentru concursuri. În ceea ce priveşte calitatea grâului, reputaţii profesori Mureşan T. şi Craciun T. în cartea “Ameliorarea specială a plantelor” precizează că “sinteza proteinelor este controlată de gene multiple, puternic afectate de condiţiile de mediu” şi că “ sistemul genetic al diferitelor caracteristici elementare de calitate este poligenic şi aditiv”. Altfel spus, calitatea grâului este condiţionată genetic şi influenţată de condiţiile de sol, climă, tehnologie, atacul bolilor şi dăunătorilor. Deci pentru a avea şansa de a recolta grâu de calitate este absolut necesar să cultivăm un soi care are potenţialul de a dezvolta calitate şi să-i creem condiţiile de punere în valoare a acestui potenţial. Baza genetică este o condiţie necesară, dar nu suficientă. Baza genetică, deci un soi cu potenţial de calitate, este de fapt condiţia esenţială, pentru că de la un soi fără potenţial de calitate nu vom obţine o recoltă de calitate indiferent de condiţiile pe care i le-am crea. De exemplu, dacă trebuie să ne deplasăm de la Timişoara la Bucureşti în două ore (aceasta fiind condiţia de calitate care se cere) trebuie să ne urcăm în maşină, să cumpărăm bilet, să mergem la aeroport şi să ne urcăm în avion (acestea fiind condiţiile necesare). Deci avem posibilitatea să fim la Bucureşti în două ore, dar nu vom fi la Bucureşti dacă nu îndeplinim condiţiile necesare. u fost publicate în lucrări de specialitate de către o serie de cercetători, printre care Dr. Mihaela Tianu şi colaboratorii, Dr. Camelia Luminiţa Popov, cu precizarea că indicii chimici influenţează indicii reologici. Deci se poate aprecia că aceştia din urmă sunt arbitrii imparţiali care ne dau imaginea adevărată şi completă a calităţi. În funcţie de calitate, determinată pe baza analizei unor indici de calitate strict determinaţi, grâul se încadrează în grupe valorice (6 sau 7, cu specific de ţară). Calitatea grââului - „scăpată“ de legislaţia în domeniu Acum să ne grăbim spre avion şi să mergem la Bucureşti să spunem lucrurile de mai sus şi celor care au elaborat Hotărârea nr. 1336 din 27 noiembrie 2002 privind instituirea Sistemului naţional de gradare a seminţelor de consum. În opinia mea, acest act normativ înlocuieşte un sistem determinabil cu unul evaziv şi are cel puţin două mari “scăpări”. • nu defineşte calitatea • nu stabileşte preţuri de referinţă pentru grupele de calitate Art. 19 are următorul conţinut: “Factorii de gradare şi limitele valorice ale acestora se analizează de Comisie până la data de 30 aprilie a fiecărui an, pentru a stabili dacă aceştia se menţin sau se modifică”. Această prevedere desconsideră toate rezultatele în domeniu ale cercetării agricole româneşti şi naşte o întrebare care va rămâne fără răspuns: Ce soi să aleagă fermierul şi ce măsuri tehnologice să aplice, dacă este lipsit de un sistem de referinţă precis? În practica comercială, cumpărătorul poate aprecia relativ calitatea, prevalându-se de indicii mai slabi pentru a menţine un nivel al preţului care îi convine. Pentru a obţine o anumită calitate a grâului, trebuie luate o serie de măsuri tehnologice, printre care: sămânţă de calitate, fertilizarea corespunzătoare, menţinerea stării de sănătate a plantelor. Aceste măsuri sunt pe bani, şi nu pe bani puţini. Ori simpla intuiţie nu îl ajută pe fermier să calculeze dacă aceste măsuri merită luate. Fermierul poate obţine un grâu de grupa valorică A. Dar de ce să investească pentru această ţintă, dacă va primi pe recoltă un preţ ca şi cel care a obţinut un grâu de grupa valorică B? În ceea ce priveşte “Catalogul anual cu date privind calitatea grâului pe zone de cultură, pentru soiurile de grâu cultivate în România”, acesta este o lucrare statistică importantă, obţinută în urma unui mare volum de muncă. Această lucrare constată o situaţie existentă dar nu explică acea situaţie şi nu permite formularea de concluzii care să stea la baza unor decizii pentru viitor, tocmai pentru că nu are suficiente informaţii şi nu poate urmări condiţiile care au dus la obţinerea rezultatelor constate. Dacă se doreşte un progres real în creşterea calităţii grânelor româneşti, apele vor trebui limpezite. Dacă se va menţine sistemul actual, înseamnă că... 쥁`