Referat Introducere In Filumul Oomycota

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Introducere In Filumul Oomycota si de asemenea puteti face Download Referat Introducere in filumul Oomycota

Citeste fragmente din Referat Introducere In Filumul Oomycota

Introducere in filumul Oomycota Mucegai de apa – Exista mai mult de 500 de specii in filumul Oomycota – acestea includ asa numitele mucegaiuri de apa si mucegaiuri pufoase. Ele sunt protiste filamentoase care trebuie sa isi procure hrana din mediul inconjurator, ce poate fi apa sau sol, sau prin parazitism. Deci, oomicetele joaca un rol importatant in descompunerea si recilclarea materiei in natura. Alte specii parazite au provocat rau oamenilor prin distrugerea recoltelor si a pestilor. Oomycota inseamna oua de fungi, si se refera la oogonia, care e rotunda, sau la structuri ce contin gemetii feminini, cum se vad in imaginea alaturata ce reprezinta mucegaiul de apa Saprolegnia. Oomycetele sunt oogametice, producand un tip de gameti numiti oua, si gameti mai mici numiti sperma. HYPERLINK "http://www.ucmp.berkeley.edu/chromista/saprolegnia2.jpg" S-au gasit foarte rar fosile de oomicete. Un posibil oomicet s-a descoperit intr-o bucata de chihlimbar din era cretacica. Mucegaiurile de apa s-a crezut odata ca sunt fungi Oomycetele au fost odata clasificare ca fiind fungi, din cauza dezvoltarii lor filamentoase si din cauza hranirii lor saprotrofe. Peretele celular a oomicetelor nu este chitinos ca la fungi, ci este dintr-un compus celulozic si glican. Nucleele din interiorul filamentelor sunt diploide, cu doua seturi de informatii genetice si nu haploide ca la fungi. Ultrastructura, biochimia si succesiunea moleculara ale acestor organisme indica faptul ca ca ele apartin Chromistelor. Sporii liberi care sunt produsi contin doua tipuri de flagel; unul cu mastingonemi – acesta fiind o caracteristica des intalnita la chiromiste, ca si prezenta chimicalei numite mycolaminarina, o molecula a carei scop este sa stocheze energia, similara celor gasite in diatomi si in alge. Cu toate ca oomicetele sunt o minoritate ca chiromiste heterofice, ele isi au clar locul alaturi de celelalte filumuri ale chiromistelor. Mucegaiurile de apa produc boli grave plantelor de cultura si imbolnavesc pestii. Unele mucegaiuri de apa sunt parariteaza alte organisme. Ele pot creste pe solzii sau pe ouale pestilor sau ale amfibienilor. Mucegaiul de apa Saprolegnia cauzeaza leziuni pestilor care pot cauza probleme cand apa este statuta, ca in cazul fermelor de pesti, sau densitatea populatiei de pesti este mare, ca atunci cand somonii inoata impotriva cursului raului pentru a-si depune ouale. Alte specii de Saprolegia sunt parazite pe nevertebrate acvatice cum ar fi algele, artropodele, nematodele, etc. Cel mai mare impact asupra oamenilor vine de la multele specii de mucegaiuri de apa care sunt parazite pe plantele cu flori. Acestea includ fungi ce putrezesc radacinile, mucegaiuri ce umezesc rasadurile, rugina alba (Albugo) si mucegaiurile pufoase care afecteaza strugurii, laptucile, porumbul, varza si multe alte plante de cultura. Doua dintre aceste chromiste producatoare de boli au avut un impact mare asupra istoriei lumii. Prima a fost Phytophthora infestans, organismul care cauzeaza malura tarzie la cartofi. Cartoful este originar din America de Nord, dar odata introdus in Europa, a devenit repede o planta de cultura importanta. Malura tarzie nu si-a urmat planta gazda peste ocean decat mult mai tarziu; boala-organsim se dezvolta in tesuturi cauzand moartea, si poate de asemenea sa infecteze tuberculii, ei fiind partea din planta ce este mancata. Boala se imprastie repede in conditii de frig si de umezeala, care sunt obisnuite in Europa de Vest. Intr-o saptamana din vara anului 1846, boala a distrus aproape intreaga recolta de cartofi din Irlanda, recolta ce era principala sursa de hrana pentru populatia saraca la acea vreme. Aproape un milion de irlandezi au murit in timpul Marei Foamete, si inca un milion si jumatate au emigrat spre alte tari, inclusiv America. Asadar, daca esti un american cu stramosi iralandezi, probabil au fost oomicetele cele care ti-au adus familia in America. Alte specii de Phyphthora distrug eucaliptul, avocado, ananasii si alte plante de cultura tropicale. O alta oomiceta ce a avut un impact puternic asupra istoriei recente a fost Plasmopara viticola, mucegaiul pufos al strugurilor. Si acesta e originar din America de Nord, iar in ani 1870 a fost introdus din greseala si in Europa. In acel moment cultura de vita-de-vie din Franta era infestata cu Philoxera. Pentru a intarii plantele, s-au adus specii din America. Cand au sosit stocurile, au adus cu ele mucegaiul pufos, care aproape ca a distrus intreaga recolta din Franta. Industria a fost salvata de catre descoperirea mixturii de Bordeaux, un amestec de lamai verzi si sulfat de cupru care aplicat pe frunze si plante a dus la controlul bolii. Descoperirea este de asemenea importanta datorita faptului ca este primul fungicid cunoscut, si prima chimicala folosita pentru a tine sub control bolile plantelor. PAGE PAGE 2 쥁`