Referat Impactul Aditivilor Alimentari

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Impactul Aditivilor Alimentari si de asemenea puteti face Download Referat Impactul aditivilor alimentari

Citeste fragmente din Referat Impactul Aditivilor Alimentari

Impactul aditivilor alimentari asupra sănătăţii omenirii Într-o perioadă în care alimentaţia este dominată de produse „artificializate”, în urma procesării intense, în care se păstrează destul de puţine caracteristici ale materiilor prime, influenţa alimentelor asupra sănătăţii omului este un aspect de actualitate. De aceea este nevoie de multă transparenţă şi de conştientizarea reducerii riscurilor de orice natură. Intrate insidios în viaţa noastră de zi ci zi, alimentele toxice au devenit atât de „fireşti”, încât aproape nimeni nu mai sesizează pericolul pe care ele îl reprezintă în mod real. Multor oameni le-ar părea deplasat acum să renunţe la zahărul alb, la margarină, la alimente cu amelioratori de aromă, coloranţi sintetici, şi aşa mai departe … Deghizată în tot felul de ambalaje şi reclame ademenitoare, în culori pastelate şi cu mirosuri agresiv – apetisante, alimentaţia chimizată a pătruns în existenţa fiecăruia dintre noi. Covârşitoarea majoritate a oamenilor a adoptat deja, de voie, de nevoie, acest tip de alimentaţie, având în vedere că efectele nocive nu se văd nici după o lună şi nici după un an, ci după perioade mari de timp. Se aud, ce-i drept, în ultima vreme, voci care cer din ce în ce mai insistent şi cu argumente, reîntoarcerea la natură. Comercianţii au găsit însă o soluţie ingenioasă – au scris pe o mare parte din produse: „natural”, „campion al naturii”, „produs vitaminizat”, „elixir al sănătăţii”, etc. Dar de fapt alimentele prelucrate sunt mici amalgamuri de produse ale unor combinate chimice, cu câte ceva organic în ele. Totuşi, dacă studiem, chiar şi în fugă, lista cu ce conţine fiecare produs pe care îl consumăm, ne putem da seama la ce tortură ne supunem zilnic organismul. Ştiinţa este condamnată să trăiască împreună cu incertitudinea, chiar dacă din punctul de vedere al consumatorului această situaţie este dificil de acceptat. Oricare ar fi constrângerile, siguranţa alimentară trebuie să rămână obiectivul principal al unei societăţi civilizate. În hrana noastră cea de toate zilele se ascund o serie de pericole printre care acele substanţe cu sau fără valoare nutritivă care se folosesc la prepararea unor alimente în scopul îmbunătăţirii calităţii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare şi anume aditivii alimentari. Unii aditivi alimentari sunt obţinuţi din surse naturale – exemple: soia, porumbul, sfecla roşie, alţii se obţin prin sinteză chimică. Prezenţa aditivilor alimentari în compoziţia produselor alimentare procesate – fie naturali, fie sintetici – este supusă legislaţiei în vigoare, care stabileşte cantităţile permise conform normelor de siguranţă. La începutul anilor 80, Uniunea Europeană a standardizat utilizarea aditivilor alimentari prin adoptarea unui sistem de codificare al acestora. Astfel aditivii incluşi în lista Uniunii Europene sunt codificaţi cu litera „E”, de la Europa, urmată de un număr alocat special fiecăruia dintre aceştia. Acest motiv de simbolizare ******* consumatorii în recunoaşterea aditivilor din alimente, indiferent în ce limbă este redactată eticheta, garantând astfel că aceştia fac parte din lista celor autorizaţi. Numărul total de aditivi acreditaţi conform C.E.E., este de 301, iar lista aditivilor admişi în România, conform O.M.S. nr. 75/16 XII 1998, este de 201. În listele internaţionale (ca şi în cea naţională), aditivii sunt clasificaţi în 25 de categorii şi sunt numerotaţi specific: Tipul aditivului Codificarea Observaţii 1. Coloranţi E 100 – E 182 Majoritatea încep cu 1 2. Conservanţi E 200 – E 297 Majoritatea încep cu 2 3. Antioxidanţi E 300 – E 390 Majoritatea încep cu 3 4. Emulgatori E 400 – E 496 / E 1000 – E 1001 Emulsificatori N ”ÿ% ‘ ’ ’ ”ÿ% ‘ ’ ’ ”ÿ% ‘ ’ ’ ”ÿ% ‘ ’ ’ 혈F鐃◿뜍䤚(鄆 鈆 鈆 혈F鐃◿뜍䤚(鄆 鈆  鈆 혈F鐃◿뜍䤚(鄆 鈆  鈆 혈F鐃◿뜍䤚(鄆 鈆  鈆 혈F鐃◿뜍䤚(鄆 鈆  鈆 ”ÿ% ·䤚(鄆 鈆 鈆 ”ÿ% ‘ ’ ’ ”ÿ% ‘ ’ ’ ”ÿ% ‘ ’ ’ 1450 14. Îndulcitori E 900 – E 999 15. Substanţe de afânare E 400 – E 496 16. Antispumanţi E 500 – E 580 17. Agenţi de suprafaţă şi albire E 900 – E 999 / E 1500 – E 1520 18. Agenţi de tratare a făinii E 500 – E 580 / E 900 – E 999 19. Întăritori E 500 – E 580 20. ******* E 1200 – E 1202 / E 1400 – E 1450 / E 1500 – E 1520 21. Sechestranţi E 400 – E 496 22. Enzime E 1100 – E 1105 23. Agenţi de umplutură - 24. Gaze propulsoare E 900 – E 999 25. Alte categorii - În sensul prezentelor norme se înţelege prin: ??????????? 1. Conservanţii – substanţe care prelungesc perioada de păstrare a alimentelor prin protejarea lor împotriva alterării produse de microorganisme. Exemple: acid benzoic şi sărurile lui: E 210 – E 213; acid scorbic şi sărurile lui: E 200 – E 203; SO2, sulfiţi: E 220 – E 228; nitrit de K şi Na: E 249 – E 250; nitrat de K sau Na: E 251 – E 252; acid acetic şi sărurile lui: E 260 – E 261; etc. Legea siguranţei alimentare stipulează ca etichetele produsului să menţioneze conservanţii folosiţi; fie cu numele lor uzual, fie cu numele ingredientelor. Aceeaşi lege stipulează că nu pot fi folosiţi conservanţii pentru a înşela consumatorii, făcându-i să creadă că un anumit aliment arată altfel decât în realitate. De exemplu, conservanţii care conţin sulfaţi sunt interzişi a fi folosiţi la carne, pentru că-i redau acesteia culoarea roşie, ceea ce înseamnă un aspect de prospeţime. Nitraţii şi nitriţii în combinaţie cu sarea, sunt folosiţi ca antimicrobieni (????????) în cazul produselor din carne, pentru că stopează dezvoltarea sporilor de bacterii. Nitraţii sunt folosiţi ca şi conservanţi pentru aromatizarea şi fixarea culorii la carnea roşie, produsele din pui şi peşte. Sulfiţii sunt folosiţi, în primul rând, ca şi antioxidanţi pentru a preveni şi reduce decolorarea fructelor şi legumelor, precum merele şi cartofii. Este interzisă folosirea sulfiţilor în alimente care sunt surse de tiamină (VB1), deoarece ei distrug substanţele nutritive. Simptomele raportate de persoanele sensibile la sulfiţi sunt dificultăţi în respiraţie şi dureri de stomac. 2. Antioxidanţii – substanţe care prelungesc perioada de păstrare a alimentelor prin protejarea împotriva oxidării (râncezirea, schimbarea culorii). Grăsimile degradate oxidativ au efect dăunător asupra organismului prin acţiunea distructivă asupra Vitaminelor A, E, C, B1, B2, B6 din alimente, prin lezarea mucoasei gastrice şi intestinale. Vitamina C este unul dintre cei mai eficienţi antioxidanţi. Un studiu recent arată că vitamina C împiedică formarea unor nitroamine cancerigene, stimulează sistemul imunitar, protejează împotriva distrugerii cromozomilor. 3. Acidifianţii – asigură protecţia alimentelor împotriva microbilor, crescând aciditatea produsului alimentar. Exemple: acid citric - E 330; acid tartric - E 334; acid lactic - E 270; acid acetic - E 260; acid malic - E 296. 4. Substanţe tampon – folosesc la reglarea şi menţinerea PH-ului specific alimentului. Din această categorie fac parte săruri ale acizilor: citric, tartric, malic ( E 331 – E 352) 5. Antispumanţii – reduc sau limitează formarea spumei. E 465 / E 900A – E 900B 6. Emulsificatorii – substanţele care fac posibilă formarea şi menţinerea unui amestec omogen. lecitina – E 322; săruri ale acizilor graşi – E 470; gliceride – E 471 - E 472; etc. Pâinea şi produsele de panificaţie conţin emulsificatori pentru menţinerea prospeţimii şi pentru ca aluatul să poată să fie prelucrat în condiţii de producţie de masă. Sunt folosiţi şi la îngheţată, prăjituri, frişcă, sosuri, brânză feta. 7. Gelifianţi – conferă produsului alimentar consistenţă prin formarea unui gel. 8. Sechestranţii – formează complexe chimice cu ionii metalici. 9. Stabilizatorii – menţin proprietăţile fizico-chimice. 10. Substanţe de îngroşare – măresc vâscozitatea. 쥁`