Referat Vitaminele Si Multivitaminele4

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Vitaminele Si Multivitaminele4 si de asemenea puteti face Download Referat Vitaminele si multivitaminele4

Citeste fragmente din Referat Vitaminele Si Multivitaminele4

VITAMINELE ŞI MULTIVITAMINELE Vitaminele sunt compuşi organici esenţiali vieţii, pe care organismul uman nu le produce in cantităţi suficienteşi care trebuie, deci, procuraţi din surse externe. Legumele, fructele, precum şi multe alte produse alimentare sunt indispensabile alimentaţiei omului contemporan. În procesul preparării şi conservării se pierde, din păcate, o mare parte din valoarea nutriţială de bază şi din conţinutul de vitamine şi minerale. Organismul hrănit corespunzător se dezvoltă mai bine, acumulează mai mult şi tratează stresul cu mai multă uşurinţă. Bebeluşi şi copiii de şcoală au o nevoie mai mare de suplimente şi vitamine decât adulţii. Este necesar să subliniem faptul catrăim în vremuri în care condiţiile de viaţă se deteriorează constant, pline de influenţe nefasteţi obiceiuri proaste privind alimentaţia, activitatea fizică, fumatul ţi consomul de alcool. Sănătatea noastră este extrem de vulnerabilă, astfel încât păstarea ei devine imposibilă, chiar şi cu o dietă echilibrată. Cu toate acestea, toată lumea poate profita de suplimentele alimentare cu multivitamine şi minerale, adecvate tuturor caregoriilor de vârstă. Pentru procesele biochimice care au loc în organism sunt esenţiale cantităţi determinate de vitamine şi minerale. Obţinerea acestora direct din hrana consumată s-ar putea să nu fie întotdeauna la îndemână, de aceea prezenţa lor în organism ar trebui asigurată sub formă de aşa-numite “multipreparate”. Din fericire astăzi avem acces la preparate din multivitamine şi multiminerale realizate din surse naturale. Ele sunt asimilate şi folosite mai bine de către organism decât preparatele sintetice. Importante nu sunt numai cantităţile ingredientelor, ci şi mai ales propăorţiile dintre ele. Complexul vitaminic B Complexul vitaminic B cuprinde toate vitaminele din grupa B, vita- mina H (biotină), paraaminobenzoic (PABA), colină şi inozitol. Toţi aceşti compuşi vitaminici îşi excercită efectele biochimice şi fiziologice în mod sinergic, într-o strânsă interdependenţă. Deoarece vitaminele complexului B sunt solubile în apă, preparatele moderne cu absorbţie intestinală lentă Sunt preferate fiindcă asigură o concentraţie sangvină constantă pentru un timp mai îndelungat. Este foarte puţin cunoscut faptul că unele simptome, cum ar fi căderea şi încărunţirea permatură a părului, măteraţa, deshidratarea pielii, friabilitatea unghiilor, pot fi ameliorate doar prin asigurarea unui raport suficient de vitamine B, fără a se utiliza şampoane sofisticate sau crème extrem de scumpe. Vitamina B1 are un rol important în metabolismul glucidelor şi este absolut necesară pentru funcţionarea normală a musculaturii şi a sistemului nervos. În stare normală se găseşte în cereale şi drojdie. Este cunoscută şi sub denumirea de “vitamina performanţei intelectuale”, de- oarece are efecte benefice asupra activităţii sistemului nervos şiu asigură creşterea randamentului intelectual. Are şi un uşor sfsct diuretic. Aportul crescut de glucide, sportul de performanţă, precum şi stresul cresc necesitatea de vitamină B1. Aduce o contribuţie importantă şi la menţinerea tonsului musculaturii netede. Carenţa duce la apariţia bolii beri-beri. Vitamina B2 are un rol determinant în procesul de fixare a fierului în hemoglobină, în sinteza proteinilor, precum şi în catabolismul lipidelor şi a glucidelor. Îmbunătăţeşte vederea şi contribuie la dezvoltarea fizică. Lipsa vitaminei B2 produce tulburări de creştere şi dezvoltare şi favorizea-ză apariţia unor boli deratologice. Aportul insuficient determină reducerea biosintezei proteinilor. Necesarul de vitamina B2 este mai crescut la sportivi şi în situaţii de stres. În alimente se găseşte împreună cu vitamina B2. Vitamina B3 are un rol deosebit de important în procesele de oxido-reducere şi în metabolismul lipidilor şi glucidilor. Este indispensabilă funcţionării normale a aparatului digestiv, a sistemului nervos, menţinerii integrităţii tegumentelor şi mucoaselor , precum şi sinteyei normale a u- nor hormoni. Are un efect calmant al migrenelor, îmbunătăţeşte circulaţia sangvină, scade tensiunea arterială, precum şi concentraţia colesterolu-lui şi a trigliceridelor. Ameliorează durerile ulceroase şi combate helena (mirosul neplăcut al gurii). Vitamina B4 favorizează absorbţia fierului, participă la metabolismul unor aminoacizi la biosinteza acizilor nucleici, împreună cu alte vitamine are rol în biosinteza hemoglobinei şi a globulelor roşii şi, de aceea, este foarte utilă ăn tratamentul unor anemii. Lipsa acidului folic este un factor de risc pentru unele malformaţii congenitale. Recent, un grup de medici din Alabama a raportat că acidul folic are un rol important ăn profilaxia cancerului de col uterin. Vitamina B5 are rol ăn catabolismul glucidelor şi lipidelor şi, prin aceas-ta, la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. Are un rol impor- tant în desfăşurarea multor reacţii enzimatice. Favorizează menţinerea structurii şi funcţiei normale a pielii şi stimulează pozitiv creşterea şi pig-mentarea părului. Este indispensabilă funcţionării normale a glandelor su-prarenale. Vitamina B6 , prin faptul că activează unele enzime, are multiple roluri. Participă la metabolismul aminoacizilor, a acizilor graşi esenţial şi al fie-rului. Se găseşte ăn drojdie, ficat şi carne. Este absolut indispensabilă for-mării anticorpilor şi a hematiilor(globulelor roşii). Deoarece are un rol im-portant ăn metabolismul aminoacizilor, necesitatea utilizării este în raport direct cu cantitatea de proteine consumate. Aportul crescut de proteine şi un efort fizic susţinut şi intens măresc considerabil necesarul de vitami-na B6 al organismului. Lipsa acestei vitamine afectează structura şi func-ţionarea normală a ţesutului muscular. Este necesară pentru fixarea vitaminei B12. Acţionează ca un slab diuretic natural. Vitamina B7 este componentă a unor enzime care contribuie la metabo-lismul proteinelor, glucidelor şi lipidelor. Ameliorează durerile musculare consecutive oboselii şi contribuie la menţinerea integrităţii pielii. Împiedi- că încărunţirea şi căderea părului, fiind utilizată cu rezultate bune şi prevenirea alopeciei(cheliei). Sportivii necesită cantităţi mari din această vitamină. Avidina din oul crud întârzie absorbţia acestei vitamine. Vitamina B8 este sintetizată şi în organism, dar în cantităţi insuficiente. Împreună cu inozitolul(ambele substanţe sunt componente ale lecitinei) favorizează legarea acizilor graşi liberi, prevenind steatoza hepatică, îm-piedică depunerea colesterolului pe pereţii arteriali. Contribuie la elimina-rea substanţelor toxice şi a metaboliţilor inutili acumulaţi în organism. Lipsa colinei duce la perturbarea activităţii cerebrale şi la scăderea capacităţii de memorare. Vitamina B9 favorizează creşterea părului şi previne aterosceloza. Îm-preună cu colina participă la biosinteza fosfolipidelor, componente esenţi-ale ale membranei celulei nervoase. Ca urmare, este absolut indispensabi- lă transmiterii influxului nervos şi, deci, activităţii cerebrale. Are şi un efect calmant pronunţat. Vitamina B10 contribuie la metabolismul fierului şi la formarea hematiil-lor(globulele roşii). Favorizează sinteza acidului folic şi absorbţia acidului pantotetic. Lipsa vitaminei B10 duce la încărunţirea şi apariţia eczemelor. 01are un rol important în sinteza proteinilor, în metabolismul glucidelor şi acizilor graşi, precum şi în formarea globulelor roşii. Contri-buie la dezvoltarea fizică,la creşterea poftei de mâncare şi a greutăţii cor-porale. Din acesate motive, este utilă în profilaxia şi tratamentul anemiei. Se găseşte în ficat şi în preparatele din ficat. Vitamina B12 îşi aduce apor-tul şi la menţinerea funcţionării normale a sistemului nervos, ameliorează irascibilitatea şi contribuie la îmbunătăţirea capacităţii de concentrare,de memorare şi de păstrare a echilibrului psihic. Beta-carotenul (vitamina A) Beta-carotenul ajunge în organism prin aport alimentar şi este trans-format de ficat în vitamina A, în funcţie de necesităţi. Vitamina A contribu-ie la profilaxia şi ameliorarea tulburărilor de vedere, creşte rezistenţa or-ganismului faţă de infecţiile căilor respiratorii şi este un factor important în menţinerea sănătăţii pielii, părului, danturii şi gingiilor. De asemenea participă şi la biosinteza imunoglobulinelor, stimulează activitatea siste-mului imunitar, previne şi ameliorează depigmentările cauzate de bolile fi-catului sau de bătrâneţe. Beta-carotenul protejează mucoasa nazală, bu-cală, faringiană, laringiană, traheală şi pulmonară, fiind un adjuvant efici-ent în tratamentul infecţiilor respiratorii, emfizemului pulmonar şi hiperti-roidismului; accelerează dezvoltarea fizică şi creşte rezistenţa sistemului osos. Beta-carotenul are rol şi în profilaxia cancerului. Efectul profilatic al beta-carotenului în bolile maligne se bazează pe transformarea metabo-liţilor cacerigieni formaţi în organism sau a substanţelor cancerigiene a-junse în organism din mediul exterior, în substanţe mai puţin nocive şi mai solubile, deci mai uşorde eliminat. Beta-carotenul reduce riscul apariţiei infarctului miocardic şi a decesului prin stop cardic. Rezultatele unei cercetări efectuate în Statele Unite ale Americii, pe o perioadă de 10 ani, au demonstrat că bolile cardiatice şi cancerul de prostată au o incidenţă de două ori mai mică în cazul bărbaţilor care au consumat sistematic beta-caroten, în comparaţie cu subiecţii din lotul martor care nu au consumat această substanţă. În Lin Xian, regiune muntoasî a Chinei, incidenţa cancerului gastric şi esofagian este cea mai mare din lume. Savanţii chinezi şi americani, în cadrul unor cercetări comune efectuate în această zonă geografică, au administrat în doze zilnice, unor persoane sănătoase, cu vârsta cuprinsă între 40 şi 69 de ani, diverse combinaţii de vitamine A, B,C şi E şi de substanţe minerale. La cei care au primit deopotrivă vitamina A şi zinc, numărul îmbonlăvirilor de cancer gastric a scăzut cu două treimi, în timp ce la celelalte grupe nu s-au constatat diferenţe semnificative. Vitamina A reduce riscul apariţiei cancerului, prin faptul că este implicată in procesul de diferenţiere celulară, ceea ce justifică utilizarea sa în profilaxia bolilor maligne. Zincul reglează circuitul vutaminei A în celule. Beta-carotenul se găseşte în toate plantele verzi, dar sursele cele mai valoroase sunt: morcovii, spanacul şi varza creaţă, dintre zarzavaturi, şi pepenii galbeni şi caisele, dintre fructe. S-a observat că la japonezii şi norvegienii care consumă, prin tradiţie, alimente cu un conţinut bogat în beta-caroten, incidenţa îmbonlăvirilor de cancer pulmonar, de colon, de prostată, de col uterin este mult mai scăzută. În cele mai multe cazuri, alimentele consumate conţin şi substanţe poluante, nefiind ideale ca sursă de vitamine. În morcovi, de exemplu, se găsesc adesea cantităţi mai mari de cadmiu şi nitraţi decât de beta-caroten, excepţie făcând doar plantele cultivate după metode ecologice. Din motivele menţionate mai sus, este util un aport de beta-caroten pur din suplimente alimentare. VITAMINA C Vitamina C face parte din grupa vitaminelor hidrosolubile şi din această cauză, în cazul unei solocitări fizice excesive, se elimină în cantităţi mari din organism. Din fericire, cercetările recente au descoperit preparatele cu absorţie lentă datorită cărora vitamina C poate fi prezentă permanent în organism şi îşi va exercita efectul benefic pe o durată mare de timp. Vitamina C a fost descoperită de către savantul maghiar Albert. El a fost primul care a reuşit să extragă din ardei vitamina C şi pentru această descoperire a fost distins cu Premiul Nobel. Astăzi se pot procura uşor şi în ţara noastră produsele cu vitamina C obţinute din surse naturale. Vitamina C se găseşte atât în zarzavaturi cât şi în citrice, sursa naturală principală constituind-o măceşele în care se găseşte împreună cu aşa-numitele flavonide care sporesc efectele acidului asboric. Deficitul de vitamina C conduce la apariţia scorbutului. Acidul asor-bic administrat în mod susţinut simulează sistemul imunitar şi creşte rezistenţa organismului faţî de bolile infecto-contagioase. Participă la activarea multor sisteme enzimatice şi are un rol umportant în respiraţia celulară. Accelerează vindecarea rănilor, regenerarea ţesuturilor, participă la sinteza fibrelor de colagen, a cartilajelor şi oaselor, precum şi la sinteza hormonilor corticosuprarenalieni. Are efect antistres, facilitea-ză absorbţia fierului şi împreună cu acidul folic şi vitamina B12 stimulează maturarea globulelor roşii. Scade colesterolul sangvin şi protejează organismul faţă de substanţele cancerigene. Creşte şi menţine randamen-tul fizic. În timpul suprasolicitărilor fizice creşte necesarul de vitamina C şi din această cauză se recomandă sportivilor un consum crescut înainte de competiţii. La fel ca majoritatea vitaminelor, vitamina C se descompu-ne uşor şi este sensibilă la lumină, căldură şi vapori de apă. La depozita-rea vitaminei C trebuie să avem în vedere toate acestea. Preparatele moderne de vitamina C conţin şi bioflavonoide. Aceste substanţe sunt denumite uneori vitamina P, însă nu sunt vitamine propriu-zise. Bioflavonoidele favorizează absorbţia vitaminei C, fiind preferată, astfel, adminitrarea lor concomitenă. Organismul uman nu este capabil să siontetizeze bioflavonoide şi, din acest motiv, acestea sunt furnizate organismului doar prin aport alimentar. Această grupă de substanţe este fregvent utilizată în accidentele sportive, deoarece reduce durerea, atenuează efectele loviturilor, are efect hemostatic şi ameliorează simptomatologia hipocal-cemiei. Împreună cu vitamina C, bioflavonoidele menţin integritatea structurii interne a capilarelor. Participă la sinteza acizilor biliari, scad colesterolemia şi, prin efectul reducător, previn formarea cataractei. În preparatele de vitamina C din extracte naturale, acidul ascorbic se găseşte sub formă de poliascorbat, care are un efect prelungit faţă de de cel al acidului ascorbic simplu obţinut pe cale sintetică. PAGE PAGE 9 쥁