Referat Epurearea Apelor Reziduale

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Epurearea Apelor Reziduale si de asemenea puteti face Download Referat Epurearea apelor reziduale

Citeste fragmente din Referat Epurearea Apelor Reziduale

Centrul de cercetare stiintifica Piatra Neamt Modelul natural de purificare a apelor reziduale descoperit in mlastinile populate cu macrofite, a fost testat in laborator, unde a fost imbunatatit si modificat astfel incat sa se poata folosi la tratarea apelor poluate instatiile de purificare. Biomasa era compusa din: Typha angustifolia, Typha latifolia, Scirpus lacustris, Phragmites australis, Iris pseudacorus si Elodeea Canadensis. In primul stadiu, cu un debit de apa de 6l/h, procentajul noxelor eliminate din apa poluata a fost numai de 6-8%. In al doiela stadiu, debitul apei a fost redus, procentajul crescand la 25%NO2-NO3-,50%NH4+ si PO43- . In al treilea stadiu, procentajul de reducere a fost mai mare de 60%NH4+., 70-85%NO2-, 80-85%CN-, 73-78% fenoli. In al patrulea stadiu, contactul permanent al biomasei cu apa timp de 132 de ore a dus la urmatoarele rezultate: disparitia NO2-,PO43-,CN- si fenolilor, dar si reducerea 97%NH3 si 85%NO3-. INTRODUCERE Fenomenul autoepurării apelor poluate în bălţi naturale, populate cu macrofite, ne-a inspirat în crearea unei microstaţii în trepte de vegetaţie cu rol ecologic în ecosistemul acvatic. Prin aplicarea metodei în laborator, asupra apelor reziduale ale unei fabrici de hârtie şi cartoane, s-au obţinut date preliminare asupra ritmului şi mecanismelor de absorbţie şi metabolizare a noxelor, date publicate în anul 2002 şi folosite acum pentru bioremedierea unor ape subterane, contaminate. In cazul de faţă modelul natural a fost transpus într-un modul cu trei baterii a câte trei trepte de epurare, populate cu cinci specii de macrofite, în succesiunea rezultată din prima simulare. MATERIALE ŞI METODE Organizarea modulului microstaţiei de epurare: Alegerea speciilor de macrofite: plecându-se de la datele din experimentul anterior, privitor la puterea de absorbţie şi metabolizare a unor noxe din ape s-au recoltat următoarele specii: Typha angustifolia+Typha latifolia: din marginea apelor lacului Bâtca Doamnei de la Sarata şi de pe malul vestic, la vărsarea pârâului Doamna în lac. Phragmites australis din marginea apelor lacului Reconstrucţia şi Bâtca Doamnei la vărsarea pârâului Doamna. Scirpus lacustris din marginea apelor lacului Bâtca Doamnei de la Sarata. Iris pseudacorus: mlaştină din satul Bahna, comuna Dochia. Elodeea canadensis din apele lacului Vaduri – Neamţ. Cultivarea speciilor de macrofite. Exemplarele speciilor au fost cultivate în cuve din plastic cu un volum de 50 l, în care s-a reconstituit un minim al condiţiilor ecologice din ecosistemul de provenienţă, respectiv compoziţie / granulometrie substrat, compoziţie sediment/ apă, condiţii climatice prin amplasarea modulului în mediu. După 5 săptămâni de la cultivare, speciile rizomatoase ( Typha, Scirpus, Phragmites şi Iris ) erau înrădăcinate în substrat, plantele de Elodeea instalate în recipienţi iar modulul pregătit pentru pornirea experimentului. Alegerea apei de epurat: Prin analiza multianuală a apelor din freaticul Bistriţei, s-a creat o bază de date asupra speciilor şi concentraţiilor noxelor infiltrate în pânză, precum şi asupra evoluţiei în timp a acestora. Din aceste date s-a ales o apă cu poluare medie, aflată într-o fântână de la Zăneşti, după cum urmează: Compoziţie ape poluate - 40,1 mg NH4+ / l ; 9,0 mg NO2- / l ; 54,0 mg NO3- /l; - 9,0 mg PO43-/ l ; 2,0 mg fenol/ l ; 1,0 mg CN-/ l Alcătuirea microstaţiei de epurare Alimentarea modelului de staţie din experiment s-a făcut prin cădere liberă din trei bazine cu o capacitate de câte 1 mc fiecare şi amplasate într-o încăpere cu pardoseala aflată la cca. 2m deasupra rândului superior de cuve din modul. Bazinele au fost umplute cu apă poluată, adusă cu cisterna şi având compoziţia medie a apelor din subteranul Bistriţei, aval de platforma industrială Săvineşti-Roznov, respectiv: Modul epurare cu macrofite S-a alcătuit un modul de epurare formată din 3 baterii a câte trei trepte, populate cu plante ecologice în ordinea de mai jos: modul I 1. Phragmites australis 2. Iris pseudacorus 3. Elodeea canadensis 1. Typha angustifolia+Typha latifolia modul II 2. Scirpus lacustris 3. Elodeea canadensis 1. Typha angustifolia+Typha latifolia modul III 2. Scirpus lacustris 3. Elodeea canadensis REZULTATE ŞI DISCUŢII Funcţionarea staţiei de epurare Ca urmare a populării cuvelor cu vegetaţie de macrofite, volumul neocupat al acestora a devenit: Volum ocupat de apa de epurat în cuvele bateriilor de epurare: 1. Typha: ………….35 l/cadă; 2. Scirpus: ………...42 l/cadă; 3. Phragmites: …….44 l/cadă; 4. Iris: ……………..37 l/cadă; 5. Elodeea: …….…..45 l/cadă Bateriile modulului de epurare au fost alimentate cu apă poluată, prin furtunuri prevăzute cu reductoare de debit prin care s-au realizat următoarele debite de alimentare. Tabelul 1. Evoluţia debitelor de alimentare cu apă poluată a bateriilor cu macrofite. ă stagnantă II……..0 l/h; - apă stagnantă III……..0 l/h; - apă stagnantă Din volumul ocupat de apa reziduală, respectiv volumul diferenţă între masa ocupată de plante şi volumul de 50 l al cuvelor, respectiv din debitele asigurate pe fiecare etapă a experimentului, a rezultat timpul de contact al macrofitelor cu apa contaminată( Tabelul 2 ). Timpul de contact cu apa contaminată intră în calculul mărimii staţiei în vederea eliminării întregului volum de apă reziduală, rezultată din procesul de producţie. Tabelul 2. Timp contact apă contaminată / biomasă ecologică. Specie macrofite Perioada de funcţionare Modul experimental I II III Timp de contact cu apa poluată - ore Typha 24-25.05.2004 - 6h 36min 6h 00min 26-27.05.2004 - 10h 10min 10h 00min 28.05.2004 - 12h 30min 13h 28min 28.05.-04.06.2004 132h 00min 132h 00min 132h 00min Scirpus 24-25.05.2004 - 7h 56min 7h 14min 26-27.05.2004 - 15h 00min 12h 00min 28.05.2004 - 15h 00min 16h 09min 28.05.-04.06.2004 - 132h 00min 132h 00min Phragmites 24-25.05.2004 6h 50 min - - 26-27.05.2004 13h 18min - - 28.05.2004 17h 38 min - - 28.05.-04.06.2004 132h 00min - - Iris 24-25.05.2004 5h 45min - - 26-27.05.2004 11h 12min - - 28.05.2004 14h 30min - - 28.05.-04.06.2004 132h 00min - - Elodeea 24-25.05.2004 7h 00min 8h 30min 7h 45min 26-27.05.2004 13h 38min 13h 00min 12h 49min 28.05.2004 17h 40min 16h 00min 17h 19min 28.05.-04.06.2004 132h 00min 132h 00min 132h 00min ă faptul că timpii de contact ai apei contaminate cu biomasa de macrofite a crescut progresiv, odată cu reducerea debitelor de alimentare, în aşa fel încât în etapa a - IV-a s-a ajuns la debit 0, pentru a constata timpul optim de contact pentru absorbţia şi metabolizarea substanţelor periculoase din apele poluate. De asemenea se remarcă faptul că bateria 1 de epurare are altă alcătuire în structura populaţiilor de macrofite, urmând ca în următoarele etape ale experimentului, toate bateriile să difere între ele atât ca specii instalate cât şi ca debite de alimentare cu apă poluată. Această varietate este importantă în stabilirea preferinţelor de absorbţie ionică a fiecărei specii acvatice, a ritmului de metabolizare şi implicit epurare realizat de fiecare element al bateriilor din modul, precum şi a varietăţii de substanţe poluante ce pot fi eliminate prin această metodă. Din aceste motive, în faza următoare a experimentului se va testa decontaminarea apelor reziduale din vopsitorii, ape foarte greu de epurat şi cu rezultate mediocre în practica de specialitate din întreaga lume. Rezultatele funcţionării microstaţiei de epurare Alimentarea cu apă poluată a modulului de epurare s-a făcut cu un debit de 10 l/h până la înlocuirea apei din mediul de creştere, după care prin acţionarea reductoarelor s-au obţinut debitele prezentate mai sus. Cele mai reduse debite - în jur de 2,0 l/h – au fost realizate în etapa a-III-a de funcţionare, urmate de debitele de 0 l/h ale etapei a-IV-a când s-a sistat alimentarea, în scopul măririi duratei de contact a vegetaţiei cu apele contaminate. Prin reducerea debitelor s-a mărit timpul de contact plantă/apă poluată şi implicit a crescut randamentul eliminării noxelor din apă, calculat în urma obţinerii datelor analitice asupra evoluţiei concentraţiilor în experiment. Tabelul 3. Evoluţia concentraţiilor indicatorilor de poluare în experimentul de epurare cu macrofite. etapă modul pH upH CE å æ ç è é ê ë ì í î ï ð ñ ò ¤ ¥ ¦ © ª ¬ ¯ ± Ö Ø à á â ä å æ î ï ð ò ó ÿ %ò ó 摧祟͇欀⡤ kdç 摧祟Í欀癤 H H H H H H H H H H H H H H H H H H gdÕ 0,08 8,00 8,51 0,620 0,41 R 2 7,4 730 38,10 50,10 8,00 8,55 0,600 0,50 R 3 7,4 738 39,00 49,88 8,21 8,08 0,615 0,45 I 1 7,5 750 35,03 46,75 7,10 7,97 0,170 0,15 2 7,5 700 35,15 46,40 6,88 7,81 0,167 0,15 3 7,5 700 34,88 46,50 6,88 7,71 0,167 0,30 II 1 7,6 750 22,17 38,00 6,00 3,40 0,120 0,10 2 7,6 730 22,04 40,00 6,00 3,83 0,133 0,15 3 7,6 730 19,00 35,00 5,20 4,67 0,200 0,15 III 1 8,0 740 19,00 - 2,40 2,13 0,133 0,10 2 8,0 700 17,10 - 1,20 1,70 0,100 0,12 3 8,0 730 15,20 - 1,20 2,55 0,100 0,10 IV 1 7,6 730 1,22 8,23 0,00 0,00 0,000 0,00 2 7,6 730 1,28 6,55 0,00 0,00 0,000 0,00 3 7,6 730 1,19 7,11 0,00 0,00 0,000 0,00 Randamentul de epurare în microstaţia cu macrofite a apei contaminate antropic În urma contactului dintre apa poluată şi organele absorbante ale macrofitelor din experiment, concentraţiile în noxe s-au redus treptat, acestea constituindu-se în hrană abundentă pentru plante. Pe măsură ce timpul de contact a crescut, reducerea concentraţiilor substanţelor din apă a evoluat pe o scară ascendentă (Fig.10), ajungându-se până la 100% prin dispariţia nitriţilor, fosfaţilor, cianurilor şi fenolilor, după parcurgerea celor 4 etape de epurare, din care ultima fiind reprezentată prin 132 ore de contact plantă/apă poluată, perioadă realizată prin oprirea fluxului de alimentare. Ca remarcă generală se observă faptul că în primele 24 ore, datorită debitului mare, randamentul eliminării noxelor din apa poluată a fost mic (6-8 %). Etapa a - IV-a fiind de contact continuu a plantelor cu apa, pentru un timp de peste 132 ore, a dus la consumul total al nitriţilor, fosfaţilor, cianurilor şi fenolului, respectiv la reducerea până la 97% a amoniului şi la 85% a nitraţilor. În privinţa dinamicii de absorbţie a substanţelor din apă, fiecare grup de manifestă diferit. Astfel, se remarcă faptul că fenolii şi cianurile au fost eliminaţi în proporţie de peste 60% din concentraţiile iniţiale, încă din prima zi de funcţionare, a microstaţiei , pentru ca în etapele II şi III să se atingă randamentele de 80-85% şi în final să dispară complet după a - IV-a etapă de epurare. În privinţa sărurilor de azot, acestea au fost consumate treptat, ordinea de absorbţie fiind: NH4+ - NO2- - NO3-iar ordinea eliminării din sistem: NO2- - NH4+ - NO3- Se poate afirma că funcţionarea staţiei simulate de epurare a dat rezultate foarte promiţătoare, privitoarea la aplicarea metodei în epurarea efluenţilor, a apelor de suprafaţă poluate sau a apelor pompate din pânzele freatice poluate. Scopul aplicării metodei de epurare este de a încadra calitatea apelor subterane, de suprafaţă şi a efluenţilor reziduali, în prevederile legale, respectiv în STAS 1342-91 Pentru a urmări modul de încadrare a apelor supuse epurării în microstaţia cu macrofite, am calculat coeficienţii de depăşire a prevederilor atât pentru potabilitate (apa fiind din fântână) cât şi pentru eventuala evacuare într-un receptor natural (dacă apa ar fi efluent). Pentru îndeplinirea criteriilor de potablitate CMA, apa din experiment are la toate variantele infinit mai mult amoniu, nitriţi şi cianuri, până la de 85 ori mai mult fosfat şi la 50 ori mai mult fenol , nitraţii incluzându-se la concentraţii aproape normale, dacă se pot considera normale, concentraţiile de 45 mg NO3- mg/l, prevăzute de STAS 1342-91. În privinţa concentraţiilor admise în mod excepţional depăşirile evoluează descendent de la amoniu de 76 ori, la nitriţi 26 ori, fenoli 25 ori, fosfaţi 17 ori până la cianuri, de 6 ori. Dacă urmărim dinamica eliminării noxelor din apă se constată trecerea sub limita CMA încă din prima etapă a nitraţilor, din a treia etapă a cianurilor şi dispariţia totală nitriţilor, fosforului, cianurilor şi fenolilor, în etapa a-IV-a. În această ultimă etapă în care apa poluată a stagnat 132 ore în contact cu vegetaţia consumatoare a substanţelor dizolvate, aceasta s-a încadrat în cerinţele de potabilitate pentru toţi indicatorii, excepţie făcând azotul amoniacal care a depăşit CAE de până la 2,5 ori. În cazul în care apa testată ar fi evacuată într-un receptor natural, ea ar depăşi concentraţiile maxim admise prin NTPA 001/1997, de peste 19 ori la ionii amoniu, între de 1,5 şi 2,7 ori la fenoli, azotaţi, fosfaţi, între de 6 şi 8 ori la cianuri şi nitriţi. După demararea experimentului de epurare cu macrofite, fenolii se încadrează în cerinţe încă din prima etapă, fosfaţii din etapa a doua, nitriţii şi cianurile din etapa a treia iar amoniul din etapa a-IV-a, ceea ce atestă eficienţa şi oportunitatea metodei. CONCLUZII • Apa supusă epurării, are în raport cu indicatorii de potabilitate la toate variantele infinit mai mult amoniu, nitriţi şi cianuri, până la de 85 ori mai mult fosfat şi la 50 ori mai mult fenol , ca CMA şi depăşiri ale CAE prevăzute de STAS 1342-9176 ori la amoniu, 26 ori la nitriţi, 25 ori fenoli, 17 ori fosfaţi de 6 ori la cianuri. • Epurarea într-o microstaţie cu macrofite a dat rezultate bune, dinamica eliminării noxelor din apă arată trecerea sub limita CMA încă din prima etapă a nitraţilor, din a treia etapă a cianurilor şi dispariţia totală nitriţilor, fosforului, cianurilor şi fenolilor, în etapa a – IV -a. în care apa poluată a stagnat 132 ore în contact cu vegetaţia consumatoare a substanţelor dizolvate. • Odată cu reducerea debitului de alimentare în etapa a doua, randamentul de eliminare s-a ridicat la 25% azotat - nitrit; la peste 50% amoniu - fosfat iar în etapa a treia la peste 60% amoniu, 70 – 85% nitriţi, 80 – 85% cianuri şi 73-78% fenoli. • In etapa a patra, contactul continuu al biomasei cu apa timp de 132 ore, a dus la consumul total al nitriţilor, fosfaţilor, cianurilor şi fenolului, respectiv la reducerea până la 97% a amoniului şi la 85% a nitraţilor. • In privinţa încadrării în NTPA 001/1997, sunt depăşite CMA de peste 19 ori la ionii amoniu, între de 1,5 şi 2,7 ori la fenoli, azotaţi, fosfaţi, între de 6 şi 8 ori la cianuri şi nitriţi. • In raport cu aceste cerinţe, după bioremediere, fenolii se încadrează încă din prima etapă, fosfaţii din etapa a doua, nitriţii şi cianurile din etapa a treia iar amoniul din etapa a -IV-a, ceea ce atestă eficienţa şi oportunitatea metodei. BIBLIOGRAFIE Microsoft Encarta 2004 http//:www.dbio.ro PAGE PAGE 16 쥁@