Referat Ecologia Plantelor
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Ecologia Plantelor si de asemenea puteti face
Download Referat Ecologia plantelorCiteste fragmente din Referat Ecologia Plantelor
Notiuni de ecologia plantelor
Existenta si raspandirea plantelor este determinata de o serie de
factori ecologici care include factorii climatici sau meteorologici, pe
cei fiziografici, orografici, edativi sau pedologici si pe cei biotici.
Factorii climatici sau meteorologici sunt abiotici incluzand
temperatura, precipitatiile, lumina aerul.
Din punctul de vedere al umiditatii plantele se impart in:
1. Hidrofilele cuprind plantele care traiesc in apa, mai precis cele
acvatice. Cateva exemple de plante hidrofile ar fii: nuferii,
pestisoara, cocosul baltilor etc.
Plantele hidrofile au un sistem radicular slab dezvoltat, radacina
lipsand complet, tulpina fiindu-le verde, asimilatoare cu tesuturi
specializate in sustinere si cu vase conducatoare libero-lemnoase slab
dezvoltate. Apa si subsantele nutritive sunt absorbite pe toata
suprafata plentei, epiderma plantelor hidrofile lipseste sau este foarte
subtire. Plantele hidrofile au 2 tipuri de frunze, natante, care plutesc
pe suprafata apei si submerse adica acvatice. Plantele hidrofile au mai
multe celule cu clorofila deci realizeza fotosinteza cu un numar mai
mare de celule. Diversitatea plantelor hidrofile nu este asa mare ca la
cele terestre, mediul acvatic fiind unul uniform.
2. Higrofilele sunt plantele care traeiesc in mlastini, pe marginea
apelor si pe pajistile umede fiind plantele care fac tranzactia de la
plantele acvatice la cele terestre. Higrofilele au caractere
intermediare intre plantele hidrofile si cele mezofile.
3. Mezofitele cuprinde plantele cu pretentii moderate fata de umiditate.
Sistemul radicular al plantelor mezofite are o buna dezvoltare. Frunzele
difera foarte mult de la specie la specie, in functie de locul in care
traiesc. Frunzele pot fi, la plantele mezofite intregi sau incizate,
glabre ori paroase, sesile sau petiolate, si cu forme variate. Au
epiderma bine dezoltata in comparatie cu cea a plantelor hidrofile, cu
rol in aparare. Frunzele mezofitelor au celule stomatice si tesut
palisadi si lacunos. Celulele tesutului palisadic sunt dispuse
perpendicular pe epiderma superioara permitand cloroplastelor sa se
grupeze in functie de intensitatea luminii. Tesutul lacunos prezinta
multe spatii lacunare aflate in stransa legtura cu stomatele si camera
substomatica. Acest tesut permite circulatia cu usurinta a gazelor.
Mezofitele sunt cele mai numeroase plante de pe pamant dupa numarul
speciilor.
4. Xerofitele sunt plantele adaptate la uscaciune la mediu sezonier de
apa sau cu deficit continu de apa. Aceste plante sunt caracteristice
deserturilor si stepelor. In tara noastra se gasesc la campie. Sistemul
radicular este puternic dezvoltat la aceste plante care sa absoarba apa
de la adancimi mari. Tesutul conducator si cel mecanic precum si
epiderma acestor plante este foarte bine dezvoltata, aceasta din urma
fiind foarte ingrosata pentru a nu permite plentelor sa transpire, sau
poate sa fie acoperita cu un strat de ceara sau cu perisori. O alta
adaptare a plantelor Xerofite este de a acumula apa in tesuturi numite
acvifere in deosebi la cactusi.
5. Eurihidrofitele sunt plantele care pot creste la variatii foarte
largi ale umiditatii. Aceste plante pot creste atat pe terenuri cu exces
cat si pe cele cu deficit de apa.
II. Din punctul de vedere al temperaturi plantele se impart in:
1. Plantele hechistoterme plante adaptate la temperaturi scazute uneori
chiar si sub zero grade celsius, cresc in zonele reci si in etajul alpin
al muntilor. Pentru a rezista la temperaturile scazute plantele isi
deshidrateaza treptat celulele si concentratia sucului celular. La unele
specii se observa formarea unor tesuturi de protectie , izolarea contra
frigului, tesutul suberoase dezvoltate fie ca un invelis al tulpinilor
subterane, mai ales ca formatiune la suprafata tulpinilor aeriene. O
alta adaptare este ocrotirea mugurilor acestor plante de catre frunze
transformate in solzi, acoperiti cu un strat de ceara. Cele mai multe
psihrofite se apara contra frigului adoptand un port tarator sau pitic.
Crescand in pernite, lipsite de substrat aceste plante isi creeaza si
mentin un fitomediu mai favorabil, mai bland.
2.Plante microterme traiesc la temperaturi cuprinse intre 0-10 grade
celsius, el fiind raspadite preponderent in padurile de conifere si
montane. Aceste specii sunt mai robuste si se apara contra frigului cu
tesuturi suberoase. Mugurii generatori asigura perpetoarea
speciilor.Acestia sunt dispusi pe tulpinele subterane ca in cazul
“piciorul cocosuluiâ€Â.
3. Plante mezoterme sunt plantele care prefera regiunile cu temperaturi
cuprinse intre 10-20 grade celsius caracteristice zonelor subtropicale
si stepelor temperate.Ca si caracteristica au adaptarea de a
preintampina pierderea apei,astfel se explica aparitia cuticulei
frunzelor.Mezotermifitele se gasesc la noi in sud, prin reprezentanti
castanul comestibil, mosmonul.etc.
4.Micromezotermele sunt numeroase in flora tarii si reprezinta o grupa
pretentioasa la temperatura.
5. Euriterme suporta variatii largi ale temperaturii si se gasesc in
zone si etaje climatice variate.Ca reprezentanti sunt:pinul,
troscotelul, macrisul,etc.
In Romania termogrupele prezinta urmatoare ordine de participare a
lor,astfel plantele micromezoterme 40,7% ,mezoterme 26,6% microterme
13,8% euriterme 10,4% hechistoterme 7,1% si megaterme 1,4%
III. Din punct de vedere al luminii plantele se impart in:
1. Heliofitele au cerinte maxime fata de lumina si de aceea traiesc in
locuri deschise. Pentru a primi cat mai multa lumina ele isi orienteaza
tulpinile si ramurile dupa sursa de lumina.Astfel au un fototropism
pozitiv. Ca si caracteristica au frunzele relativ groase si dispuse unui
bune dezvoltari a tesutului palisadic. Celulele epidermice sunt mici si
lipsite de clorofila. Fascicolele conducatoare libero lemnoase sunt bine
evidentiate la fel si tesutul mecanic.Ca reprezentanti avem:paiusul,
garofitele, colilia, gladiolele salbatice.
2. Sciafitele sunt plante umbrofile care nu suporta lumina solara
directa si de aceea cresc la umbra, in paduri si frunzisuri.Ca de
exemplu:lacrimioara, maciesul, rodul pamantului. Sciafitelor le sunt
specifice frunzele subtiri cu tesut palisadic format din 1-2 randuri
celule fara cuticula ori cu cuticula putin dezvoltata. Epiderma este
saraca in celule stomatice, dar contine cloroplaste.
3. Heliosciafitele sunt plantele cu preferinte intermiediare de lumina.
Acestea sunt unele liane si arbori care crescand in conditii de
luminozitate scazuta isi orienteaza frunzele in acelasi plan pentru a le
umbri pe altele.Aceste plante au marimi si forme diferite.Ca
reprezentanti: dudul, matraguna.
B. Dupa altitudine plantele se impart in:
1. Etajul campie si colinar sunt specii cu un grad evident de
xerifilietate, termofile, fotofile. Aceste plante sunt adaptate la un
climat cu precipitatii reduse si temperaturi ridicate. Ca reprezentanti
avem: stejarii, teiul argintiu, ulmii, artarul taranesc, caprinta,
porumbarul, scumpia, darmozul, laptele cainelui, scaiul campului,
margelusa, murul.
2. Etajul montan cresc specii cu cerinte moderate fata de precipitatii
si temperatura, ele dezvoltandu-se intr-un climat cu precipitatii intre
600 mm si 1200 mm anual si temperaturi intre 2 si 8 grade celsius. Aici
predomina padurile edificate de gorun, fag, carpen, paltin, molid,
brad, ulm, soc rosu, salcie capreasca.
Din speciile ierboase notam: maciesul iepurelui, vinarita, plumnarica,
clopoteii, toporasii.
3. Etajul subalpin cresc specii hechistotetrme si microterme, mezofile
sai higrofile deoarece aici precipitatiile depasesc 1200 mm iar
temperatura medie este in jur de 0 grade celsius.
In etajul subalpin se gasesc jneapanul, bujorul de munte, afinul. In
etajul alpin se gasesc plante ierboase de talie mica cum ar fi: paiusul
alpin, coarna, firuta alpina, ochiul gainii si o serie de muschi si
licheni
C. Factorul edafic sau pedologic din acst punct de vedere deosebim mai
multe grupe ecologice:
Speciile halofile sunt adaptate la concentratii mai mari sau mai mici
ale sarurilor in solul in care cresc.Din acest punct de vedere plantele
se deosebesc in: foarte slab halofile
slab halofile
moderat halofile
puternic halofile
excesiv halofile
Aceasta impartire este in functie de gradul de saturare a sarurilor de
la 75mg% pentru cele slab halofile si 1500 mg% pentru plantele care
traiesc in climatul cu solul excesiv saturat.
Speciile glicofile acestea sunt in contract cu plantele halofile deci
cresc pe soluri sarace in saruri. Aceste plante traiesc pe roci,
terenuri si soluri lipsite de vegetatie. Aceste plante se subimpart in
plante saxicole si plante arenicole.
Plantele saxicole cresc pe stanci si in fisurile acestora. Primele se
numesc: Litofite iar cele din urma se numesc Casmofite.
Plantele aremicole sunt adaptate la viata pe nisip si sunt rezistente
la deficitul de apa din substratul nisipos. Aceste plante intalnim
adaptari cu un sistem radicular puternic.
Dupa ph solurile se impart in acide, neutre si bazice. Plantele care
traiesc pe astfel de soluri sunt: actidofile care prefera solurile cu ph
acid respectiv mai mic de 6,8 neutrofile care cresc pe soluri cu ph
intre 6,8 si 7,2 acestea sunt cele mai numeroase si plantele bazifile
care se intalnesc pe soluri cu ph peste 7,2.
In functie de pretentia plantelor la reactia chimica a solurilor scara
ecologica a plantelor se imparte in urmatoarele tipuri: euriionice,
puternic acidofile, acido-neutrofile, neutrofile, bazifile. In Romania
predomina plantele neutrofile.
In legatura cu ph solului este si troficitatea care exprima continutul
acestuia de substante nutririve. In functie de troficitatea solului
plantele se impart in: extrem oligotrofe, oligotrofe, mezotrofe,
eutrofe, megatrofe.
In functie de continutul de azot N plantele se impart in: foarte slab
nitrofile, slab nitrofile, moderat nitrofile, puternic nitrofile.
Forme biologice ale plantelor
Deoarece plantele au fost influentate de un anumit factori ecologici
acestea si-au creat adaptari specilae la mediu pentru a asigura
perpetoarea speciilor. Astfel ele se impart in:
Fanerofitele este grupa ecologica a plantelor lemnoase (arbori si
arbusti). In aceasta grupa ecologica se include plantele mari.
Aceste plante rezista peste iarna cu ajutorul mugurilor generatori
situati la 30 cm inaltime.
Plantele nanofanerofite care au inaltimi cuprinse intre 0.3 si 2m,
plantele mezofanerofite specii inalte cu inaltimi cuprinse intre 2 si
15m, plante megafanerofite cu talia de peste 15m.
Camefitele sunt plante perene cu tulpinile ierboase dar spre baza mai
mult sau mai putin lignificate, culcate adesea pe pamant si lungit pana
la 0.3 m. Reprezentanti afinul, merisorul, cimbrisorul, soparlita.
Hemicriptofitele sunt plante perene ierboase ai caror muguri generatori
se gasesc la baza tulpinilor. Reprezentanti papadia, bozul, toporasul
Criptofitele specii vegetale perene ierboase, cu mugurii de regenerare
adapostiti in sol(geofite) sau in apa(hgelofidrofite). Reprezentanti
ghiocelul, lacrimioarea, papucul doamnei, vioreaua.
Terofitele sunt palnte ierboase anuale sau bianuale care nu rezista
iernii si se perpetueaza prin seminte. Reprezentanti traista ciobanului,
mustarul de camp, mohorul, macul, clopotel.
In zona ecuatoriala exista si grupa epifitelor la noi acesta grupa se
restrange aproape exclusiv la specii de talofite (alge, licheni,
,muschi).
In romania flora este dispusa procentual astfel hemicriptifite 47.9 %
terofite 26.2% , geofite 9.6%, fanerofitele 7.2%, camefitele 4.7%,
helohidrofite 4.3%, epifitele 0.1%.
Flora reprezinta totalitatea speciilor de plante din un anumit
teritoriu.
Flora romaniei este simbolozata succint in urmatoarele tebele:
Increngaturi Clase Ordine Familii Genuri Specii
Pteridophita Lycopodiatae 3 3 4 10
Equisetaceae 1 1 1 9
Filicatae 4 6 24 54
Gymnosperm-tophyta Pinatae 1 3 6 10
Genatatae 1 1 1 1
Angeosperm- atophyta Magnoliatae 43 97 571 2687
Liliaiae 10 22 176 680
Total 3 7 63 133 783 3451
Elementele floristice din flora lumii
Analiza celor 3451 specii spontane de cromofite reda urmatorul spectru
floristic:
Elementul floristic Nr. specii %
Eurasiatic (Eua) 951 72.6
European (E) 408 11.8
Central European (Ec) 293 8.5
(sub)mediteranean ((s)M) 279 8.1
Circumpolar (Cp) 269 7.8
Balcanic (B) 122 3.5
Mediteranean – Pontic (M-p) 117 3.4
Carpatic (Carp) 110 3.2
Pontic (P) 110 3.2
Adventic (Adv) 108 3.1
Carpato-Balcanic (Carp-B) 104 3.0
Cosmopolit (Cosm) 103 3.0
Antlanto – Mediteranean (Atl-M) 93 2.7
Alpino – Carptic (Alp – Carp) 69 2.0
Ponto – Panonic (P – Pn) 69 2.0
Alpino – Carpato – Balcanic (Alp-Carp-B 58 1.7
Ponto – Balcanic (P – B) 51 1.5
Balcano – Anatolian (B – Anat) 38 1.2
Daco – Balcanic (D – B) 29 0.8
Dacic (D) 28 0.8
Balcano – Panonic (B – Pn) 27 0.8
Panonic (Pn) 14 0.4
Tropical (Trop) 1 0.03
TOTAL 3451 100
BIBLIOGRAFIE
Botanica morfologia, ecologia si sistematica plantelor Doina Stana,
Constantin Dragulescu
Internetul
ì¥Â@