Referat Ecologia Plantelor

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Ecologia Plantelor si de asemenea puteti face Download Referat Ecologia plantelor

Citeste fragmente din Referat Ecologia Plantelor

Notiuni de ecologia plantelor Existenta si raspandirea plantelor este determinata de o serie de factori ecologici care include factorii climatici sau meteorologici, pe cei fiziografici, orografici, edativi sau pedologici si pe cei biotici. Factorii climatici sau meteorologici sunt abiotici incluzand temperatura, precipitatiile, lumina aerul. Din punctul de vedere al umiditatii plantele se impart in: 1. Hidrofilele cuprind plantele care traiesc in apa, mai precis cele acvatice. Cateva exemple de plante hidrofile ar fii: nuferii, pestisoara, cocosul baltilor etc. Plantele hidrofile au un sistem radicular slab dezvoltat, radacina lipsand complet, tulpina fiindu-le verde, asimilatoare cu tesuturi specializate in sustinere si cu vase conducatoare libero-lemnoase slab dezvoltate. Apa si subsantele nutritive sunt absorbite pe toata suprafata plentei, epiderma plantelor hidrofile lipseste sau este foarte subtire. Plantele hidrofile au 2 tipuri de frunze, natante, care plutesc pe suprafata apei si submerse adica acvatice. Plantele hidrofile au mai multe celule cu clorofila deci realizeza fotosinteza cu un numar mai mare de celule. Diversitatea plantelor hidrofile nu este asa mare ca la cele terestre, mediul acvatic fiind unul uniform. 2. Higrofilele sunt plantele care traeiesc in mlastini, pe marginea apelor si pe pajistile umede fiind plantele care fac tranzactia de la plantele acvatice la cele terestre. Higrofilele au caractere intermediare intre plantele hidrofile si cele mezofile. 3. Mezofitele cuprinde plantele cu pretentii moderate fata de umiditate. Sistemul radicular al plantelor mezofite are o buna dezvoltare. Frunzele difera foarte mult de la specie la specie, in functie de locul in care traiesc. Frunzele pot fi, la plantele mezofite intregi sau incizate, glabre ori paroase, sesile sau petiolate, si cu forme variate. Au epiderma bine dezoltata in comparatie cu cea a plantelor hidrofile, cu rol in aparare. Frunzele mezofitelor au celule stomatice si tesut palisadi si lacunos. Celulele tesutului palisadic sunt dispuse perpendicular pe epiderma superioara permitand cloroplastelor sa se grupeze in functie de intensitatea luminii. Tesutul lacunos prezinta multe spatii lacunare aflate in stransa legtura cu stomatele si camera substomatica. Acest tesut permite circulatia cu usurinta a gazelor. Mezofitele sunt cele mai numeroase plante de pe pamant dupa numarul speciilor. 4. Xerofitele sunt plantele adaptate la uscaciune la mediu sezonier de apa sau cu deficit continu de apa. Aceste plante sunt caracteristice deserturilor si stepelor. In tara noastra se gasesc la campie. Sistemul radicular este puternic dezvoltat la aceste plante care sa absoarba apa de la adancimi mari. Tesutul conducator si cel mecanic precum si epiderma acestor plante este foarte bine dezvoltata, aceasta din urma fiind foarte ingrosata pentru a nu permite plentelor sa transpire, sau poate sa fie acoperita cu un strat de ceara sau cu perisori. O alta adaptare a plantelor Xerofite este de a acumula apa in tesuturi numite acvifere in deosebi la cactusi. 5. Eurihidrofitele sunt plantele care pot creste la variatii foarte largi ale umiditatii. Aceste plante pot creste atat pe terenuri cu exces cat si pe cele cu deficit de apa. II. Din punctul de vedere al temperaturi plantele se impart in: 1. Plantele hechistoterme plante adaptate la temperaturi scazute uneori chiar si sub zero grade celsius, cresc in zonele reci si in etajul alpin al muntilor. Pentru a rezista la temperaturile scazute plantele isi deshidrateaza treptat celulele si concentratia sucului celular. La unele specii se observa formarea unor tesuturi de protectie , izolarea contra frigului, tesutul suberoase dezvoltate fie ca un invelis al tulpinilor subterane, mai ales ca formatiune la suprafata tulpinilor aeriene. O alta adaptare este ocrotirea mugurilor acestor plante de catre frunze transformate in solzi, acoperiti cu un strat de ceara. Cele mai multe psihrofite se apara contra frigului adoptand un port tarator sau pitic. Crescand in pernite, lipsite de substrat aceste plante isi creeaza si mentin un fitomediu mai favorabil, mai bland. 2.Plante microterme traiesc la temperaturi cuprinse intre 0-10 grade celsius, el fiind raspadite preponderent in padurile de conifere si montane. Aceste specii sunt mai robuste si se apara contra frigului cu tesuturi suberoase. Mugurii generatori asigura perpetoarea speciilor.Acestia sunt dispusi pe tulpinele subterane ca in cazul “piciorul cocosului”. 3. Plante mezoterme sunt plantele care prefera regiunile cu temperaturi cuprinse intre 10-20 grade celsius caracteristice zonelor subtropicale si stepelor temperate.Ca si caracteristica au adaptarea de a preintampina pierderea apei,astfel se explica aparitia cuticulei frunzelor.Mezotermifitele se gasesc la noi in sud, prin reprezentanti castanul comestibil, mosmonul.etc. 4.Micromezotermele sunt numeroase in flora tarii si reprezinta o grupa pretentioasa la temperatura. 5. Euriterme suporta variatii largi ale temperaturii si se gasesc in zone si etaje climatice variate.Ca reprezentanti sunt:pinul, troscotelul, macrisul,etc. In Romania termogrupele prezinta urmatoare ordine de participare a lor,astfel plantele micromezoterme 40,7% ,mezoterme 26,6% microterme 13,8% euriterme 10,4% hechistoterme 7,1% si megaterme 1,4% III. Din punct de vedere al luminii plantele se impart in: 1. Heliofitele au cerinte maxime fata de lumina si de aceea traiesc in locuri deschise. Pentru a primi cat mai multa lumina ele isi orienteaza tulpinile si ramurile dupa sursa de lumina.Astfel au un fototropism pozitiv. Ca si caracteristica au frunzele relativ groase si dispuse unui bune dezvoltari a tesutului palisadic. Celulele epidermice sunt mici si lipsite de clorofila. Fascicolele conducatoare libero lemnoase sunt bine evidentiate la fel si tesutul mecanic.Ca reprezentanti avem:paiusul, garofitele, colilia, gladiolele salbatice. 2. Sciafitele sunt plante umbrofile care nu suporta lumina solara directa si de aceea cresc la umbra, in paduri si frunzisuri.Ca de exemplu:lacrimioara, maciesul, rodul pamantului. Sciafitelor le sunt specifice frunzele subtiri cu tesut palisadic format din 1-2 randuri celule fara cuticula ori cu cuticula putin dezvoltata. Epiderma este saraca in celule stomatice, dar contine cloroplaste. 3. Heliosciafitele sunt plantele cu preferinte intermiediare de lumina. Acestea sunt unele liane si arbori care crescand in conditii de luminozitate scazuta isi orienteaza frunzele in acelasi plan pentru a le umbri pe altele.Aceste plante au marimi si forme diferite.Ca reprezentanti: dudul, matraguna. B. Dupa altitudine plantele se impart in: 1. Etajul campie si colinar sunt specii cu un grad evident de xerifilietate, termofile, fotofile. Aceste plante sunt adaptate la un climat cu precipitatii reduse si temperaturi ridicate. Ca reprezentanti avem: stejarii, teiul argintiu, ulmii, artarul taranesc, caprinta, porumbarul, scumpia, darmozul, laptele cainelui, scaiul campului, margelusa, murul. 2. Etajul montan cresc specii cu cerinte moderate fata de precipitatii si temperatura, ele dezvoltandu-se intr-un climat cu precipitatii intre 600 mm si 1200 mm anual si temperaturi intre 2 si 8 grade celsius. Aici predomina padurile edificate de gorun, fag, carpen, paltin, molid, brad, ulm, soc rosu, salcie capreasca. Din speciile ierboase notam: maciesul iepurelui, vinarita, plumnarica, clopoteii, toporasii. 3. Etajul subalpin cresc specii hechistotetrme si microterme, mezofile sai higrofile deoarece aici precipitatiile depasesc 1200 mm iar temperatura medie este in jur de 0 grade celsius. In etajul subalpin se gasesc jneapanul, bujorul de munte, afinul. In etajul alpin se gasesc plante ierboase de talie mica cum ar fi: paiusul alpin, coarna, firuta alpina, ochiul gainii si o serie de muschi si licheni C. Factorul edafic sau pedologic din acst punct de vedere deosebim mai multe grupe ecologice: Speciile halofile sunt adaptate la concentratii mai mari sau mai mici ale sarurilor in solul in care cresc.Din acest punct de vedere plantele se deosebesc in: foarte slab halofile slab halofile moderat halofile puternic halofile excesiv halofile Aceasta impartire este in functie de gradul de saturare a sarurilor de la 75mg% pentru cele slab halofile si 1500 mg% pentru plantele care traiesc in climatul cu solul excesiv saturat. Speciile glicofile acestea sunt in contract cu plantele halofile deci cresc pe soluri sarace in saruri. Aceste plante traiesc pe roci, terenuri si soluri lipsite de vegetatie. Aceste plante se subimpart in plante saxicole si plante arenicole. Plantele saxicole cresc pe stanci si in fisurile acestora. Primele se numesc: Litofite iar cele din urma se numesc Casmofite. Plantele aremicole sunt adaptate la viata pe nisip si sunt rezistente la deficitul de apa din substratul nisipos. Aceste plante intalnim adaptari cu un sistem radicular puternic. Dupa ph solurile se impart in acide, neutre si bazice. Plantele care traiesc pe astfel de soluri sunt: actidofile care prefera solurile cu ph acid respectiv mai mic de 6,8 neutrofile care cresc pe soluri cu ph intre 6,8 si 7,2 acestea sunt cele mai numeroase si plantele bazifile care se intalnesc pe soluri cu ph peste 7,2. In functie de pretentia plantelor la reactia chimica a solurilor scara ecologica a plantelor se imparte in urmatoarele tipuri: euriionice, puternic acidofile, acido-neutrofile, neutrofile, bazifile. In Romania predomina plantele neutrofile. In legatura cu ph solului este si troficitatea care exprima continutul acestuia de substante nutririve. In functie de troficitatea solului plantele se impart in: extrem oligotrofe, oligotrofe, mezotrofe, eutrofe, megatrofe. In functie de continutul de azot N plantele se impart in: foarte slab nitrofile, slab nitrofile, moderat nitrofile, puternic nitrofile. Forme biologice ale plantelor Deoarece plantele au fost influentate de un anumit factori ecologici acestea si-au creat adaptari specilae la mediu pentru a asigura perpetoarea speciilor. Astfel ele se impart in: Fanerofitele este grupa ecologica a plantelor lemnoase (arbori si arbusti). In aceasta grupa ecologica se include plantele mari. Aceste plante rezista peste iarna cu ajutorul mugurilor generatori situati la 30 cm inaltime. Plantele nanofanerofite care au inaltimi cuprinse intre 0.3 si 2m, plantele mezofanerofite specii inalte cu inaltimi cuprinse intre 2 si 15m, plante megafanerofite cu talia de peste 15m. Camefitele sunt plante perene cu tulpinile ierboase dar spre baza mai mult sau mai putin lignificate, culcate adesea pe pamant si lungit pana la 0.3 m. Reprezentanti afinul, merisorul, cimbrisorul, soparlita. Hemicriptofitele sunt plante perene ierboase ai caror muguri generatori se gasesc la baza tulpinilor. Reprezentanti papadia, bozul, toporasul Criptofitele specii vegetale perene ierboase, cu mugurii de regenerare adapostiti in sol(geofite) sau in apa(hgelofidrofite). Reprezentanti ghiocelul, lacrimioarea, papucul doamnei, vioreaua. Terofitele sunt palnte ierboase anuale sau bianuale care nu rezista iernii si se perpetueaza prin seminte. Reprezentanti traista ciobanului, mustarul de camp, mohorul, macul, clopotel. In zona ecuatoriala exista si grupa epifitelor la noi acesta grupa se restrange aproape exclusiv la specii de talofite (alge, licheni, ,muschi). In romania flora este dispusa procentual astfel hemicriptifite 47.9 % terofite 26.2% , geofite 9.6%, fanerofitele 7.2%, camefitele 4.7%, helohidrofite 4.3%, epifitele 0.1%. Flora reprezinta totalitatea speciilor de plante din un anumit teritoriu. Flora romaniei este simbolozata succint in urmatoarele tebele: Increngaturi Clase Ordine Familii Genuri Specii Pteridophita Lycopodiatae 3 3 4 10 Equisetaceae 1 1 1 9 Filicatae 4 6 24 54 Gymnosperm-tophyta Pinatae 1 3 6 10 Genatatae 1 1 1 1 Angeosperm- atophyta Magnoliatae 43 97 571 2687 Liliaiae 10 22 176 680 Total 3 7 63 133 783 3451 Elementele floristice din flora lumii Analiza celor 3451 specii spontane de cromofite reda urmatorul spectru floristic: Elementul floristic Nr. specii % Eurasiatic (Eua) 951 72.6 European (E) 408 11.8 Central European (Ec) 293 8.5 (sub)mediteranean ((s)M) 279 8.1 Circumpolar (Cp) 269 7.8 Balcanic (B) 122 3.5 Mediteranean – Pontic (M-p) 117 3.4 Carpatic (Carp) 110 3.2 Pontic (P) 110 3.2 Adventic (Adv) 108 3.1 Carpato-Balcanic (Carp-B) 104 3.0 Cosmopolit (Cosm) 103 3.0 Antlanto – Mediteranean (Atl-M) 93 2.7 Alpino – Carptic (Alp – Carp) 69 2.0 Ponto – Panonic (P – Pn) 69 2.0 Alpino – Carpato – Balcanic (Alp-Carp-B 58 1.7 Ponto – Balcanic (P – B) 51 1.5 Balcano – Anatolian (B – Anat) 38 1.2 Daco – Balcanic (D – B) 29 0.8 Dacic (D) 28 0.8 Balcano – Panonic (B – Pn) 27 0.8 Panonic (Pn) 14 0.4 Tropical (Trop) 1 0.03 TOTAL 3451 100 BIBLIOGRAFIE Botanica morfologia, ecologia si sistematica plantelor Doina Stana, Constantin Dragulescu Internetul 쥁@