Referat Rolul Functiei De Relatie Si Adaptarea Organismului La Mediu

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Rolul Functiei De Relatie Si Adaptarea Organismului La Mediu si de asemenea puteti face Download Referat Rolul functiei de relatie si adaptarea organismului la mediu

Citeste fragmente din Referat Rolul Functiei De Relatie Si Adaptarea Organismului La Mediu

ROLUL FUNCTIEI DE RELATIE SI ADAPTAREA ORGANISMULUI LA MEDIU CAPITOLE: 1. Explicaţi si comentaţi funcţia de relaţie. 2. Rolul analizatorilor in funcţia de relaţie a organismului. 3. Daţi exemple de organe de simt care prezintă in structura lor receptorii mai multor analizatori. Descrieţi si comentaţi. 4. Muşchii somatici in principiu iau forma oaselor. Explicaţi daca întotdeauna si toţi muşchii somatici se supun acestui principiu. 5. Asemănări si deosebiri intre muşchii striaţi si muşchii netezi. Explicaţi si comentaţi funcţia de relaţie Prin funcţia de relaţie se realizează legătura dintre organism si mediul înconjurător. Prin aceasta funcţie organismul uman ia cunoştinţa despre realitatea înconjurătoare si acţionează in consecinţa la diferiţi stimuli din mediul înconjurător. Orice fiinţa sau obiect are însuşiri variate, care constituie o complexitate de stimuli pentru simţuri(de ex un fruct are dimensiuni, culoare, forma, parfum, gust, etc.). Datorita corelaţiilor existente intre forma, dimensiune, greutate, culoare, miros, gust, organismul primeşte toate informaţiile in acelaşi timp. Aceasta compensaţie reciproca are o deosebita importanta in cazul tulburărilor funcţionale ale unui simt. Informaţiile necesare organismului despre lumea înconjurătoare sunt primite prin simţuri, in procente diferite. La nivelul creierului se asociază toate elementele obţinute prin analiza si reconstituirea unei fiinţe, a obiectului sau fenomenului care a fost analizat. Astfel, omul si-a dobândit experienţele formale si spaţiale, proces care a permis aprecierea raporturilor dintre dimensiunile corpului omenesc. Analiza si sinteza permit organismului sa se orienteze in mediul înconjurător si sa reacţioneze adecvat fata de diferiţii excitanţi. Baza anatomica a funcţiei de relaţie: - organe de simt – sunt componente nervoase, care au rolul de a capta informaţia, a o conduce la nivelul centrilor nervoşi unde are loc analiza si sinteza acestor informaţii. Orice analizator prezintă trei segmente(- segmentul extern – receptorii) (- segmentul intermediar – nervii) (- segmentul central – centrii nervoşi). Analizatorii: analizatorul vizual = > receptorii se găsesc in organul de simt = ochiul analizatorul auditiv = > receptorii se găsesc in organul de simt = urechea analizatorul gustativ => receptorii se găsesc in organul de simt = limba analizatorul cutanat = > receptorii se găsesc in organul de simt = pielea - sistem nervos – are rolul de integrare a organismului in mediul înconjurător. Unitatea structural funcţionala a sistemului nervos este neuronul. Neuronii au rolul de a capta informaţiile si a le conduce la nivelul structurilor nervoase centralizate(centrii nervoşi). - sistem muscular – totalitatea muşchilor din corp formează sistemul muscular. Ca poziţie, muşchii sunt prinşi de oase(muşchii somatici), alcătuind musculatura externa sau pot căptuşii diferite cavitati ale organelor interne. - sistem osos – cuprinde totalitatea oaselor din corp, care articulate intre ele formează scheletul corpului uman. Scheletul corpului: - scheletul capului - scheletul trunchiului - scheletul membrelor 2. Rolul analizatorilor in funcţia de relaţie a organismului Analizatorii sunt: analizatorul vizual analizatorul stato-acustic analizatorul olfactiv analizatorul gustativ analizatorul cutanat Analizatorul vizual Ca orice analizator, si analizatorul vizual prezintă cele trei segmente(segmentul extern, intermediar si central). Receptorii se găsesc in organul de simt OCHIUL. O parte din activitatea umana depinde de vedere. Ochiul, pentru a primi informaţii de spre forma, mărime, culoare, mişcarea obiectelor, are nevoie de un excitant natural, care este lumina. Ochiul este organ pereche situat intr-o cavitate osoasa, numita orbita, cu rol protector. El este alcătuit din: organe anexe: - sprâncene - pleoape - gene - glande lacrimale - muşchi oculari - globul ocular: - sclerotica - retina - coroida Analizatorul stato-acustic Receptorii se găsesc in organul de simt URECHEA. Urechea este un organ pereche, localizat in oasele cutiei craniene, in zona tâmplelor. Pentru ureche, undele sonore sunt excitantul natural produs de vibraţia corpurilor. Alcătuirea urechii: URECHEAINTERNA – pavilion - conduct auditiv extern - timpan URECHEA MEDIE – sistem de oscioare articulate: - ciocan - nicovala - scăriţa URECHEA INTERNA – o serie de labirinte formând: - melcul - utricula si sacula - canale semicirculare Analizatorul olfactiv ¤ ᨀ pe care o mirosim produce vapori, care sa ajungă in mucusul nazal. Astfel, cilii celulelor olfactive recepţionează excitaţiile. Analizatorul gustativ Limba prezintă la suprafaţa o mucoasa, in grosimea căreia se găsesc papile gustative. In alcătuirea papilelor gustative se găsesc muguri gustativi. Celulele gustative prezintă la capătul extern un cil, care recepţionează excitaţia produsa de alimente. La capătul intern sunt înconjurate de ramificaţii nervoase. Prin ramificaţii nervoase se propaga excitaţiile produse de alimente, la creier. Aici iau naştere senzaţiile de gust: dulce, amar, sărat, acru. Analizatorul cutanat Pielea este învelişul extern al corpului format din 3 paturi: Epiderma – este alcătuita sin celule strâns unite intre ele, aşezate in mai multe straturi suprapuse. Stratul de la baza, denumit strat generator, este format din celule care se divid continuu. Celulele nou formate împing spre exterior pe cele mature, care se turtesc si se încarcă cu o substanţa impermeabila pentru apa si gaze, numita cheratina. Astfel, se formează un strat protector, stratul cornos. Derma – este aşezata sub epiderma si conţine papile dermice. Hipoderma – este pătura de sub derma, care conţine fibre conjunctive si celule cu grăsime. Anexele pielii sunt cornoase(parul si unghiile) si glandulare (glandele sudoripare, glandele sebacee si glandele mamare). 3. Daţi exemple de organe de simt care prezintă in structura lor receptorii mai multor analizatori. Descrieţi si comentaţi fiecare caz in parte. Receptorii tactili sunt raspanditi la nivelul întregului tegument, dar sunt mai numeroşi la nivelul mâinii, in special pe vârful degetelor si la nivelul buzelor. La simpla atingere a obiectelor pot sa apara diferite senzaţii: tare, moale, aspru, pufos etc. Atingerea mai puternica da senzaţia de presiune. Prin simţul tactil omul poate cunoaşte direct însuşirile obiectelor din jurul sau: forma, consistenta, greutatea. Receptorii termici de la nivelul tegumentului înregistrează variaţiile de temperatura din jurul nostru. Informaţiile pentru senzaţia de cald sau de rece sunt culese de receptori diferiţi. Receptorii pentru durere sunt foarte numeroşi si stau la nivelul epidermului. Senzaţia de durere apare la excitanţi mecanici, care determina loviri, tăieri si afectează astfel integritatea pielii. Dar orice stimul, fie tactil sau termic, care depaseste o anumita intensitate, poate deveni stimul dureros. Senzaţia de durere este un semnal de alarma, un avertisment care declanşează reflexe de apărare a organismului. Impulsurile nervoase care iau naştere la nivelul diferiţilor receptori cutanaţi ajung la creier, unde sunt transformate in senzaţii diferite. La nivelul labirintului membranos sunt dispuşi, in zone diferite, receptorii auditivi si receptorii pentru echilibru. Labirintul osos conţine perilimfa si este căptuşit de labirintul membranos in care se găseşte endolimfa. Receptorii auditivi sunt celule cu cili, aşezate in şiruri de-a lungul melcului membranos. Acesta ocupa numai partea mijlocie a melcului osos, fiind înconjurat de perilimfa acestuia. Receptorii vestibulari sunt celule cu cili, grupate in doua mici zone ale vestibulului membranos si la baza canalelor semicirculare membranoase. Receptorii analizatorului cutanat si ai analizatorului gustativ sunt in organul de simt LIMBA. 4. Muşchii somatici in principiu iau forma oaselor. Explicaţi daca întotdeauna, si toţi muşchii somatici se supun acestui principiu. Muşchii scheletici: - muşchi lungi - muşchi scurţi - muşchi laţi - muşchi circulari Acest principiu nu este întotdeauna respectat. Un exemplu pentru acest caz sunt muşchii mimicii(muşchii frunţii, muşchii obrajilor, muşchii buzelor), care prin contracţia lor, modifica expresia fetei, deci nu toţi muşchii somatici se supun acestui principiu. 5. Asemănări si deosebiri intre muşchii striaţi si muşchii netezi. La muşchii somatici fibra musculara are un aspect striat, iar la muşchii netezi, fibra musculara este fara striaţiune. Muşchii striaţi se contracta voluntar, iar muşchii netezi se contracta involuntar. Atât muşchii striaţi, cat si muşchii netezi sunt elastici. Unitatea structural funcţionala este fibra musculara. Muşchii striaţi: acoperă oasele si dau forma corpului se insera pe oase si, prin contracţie, le mişca asigura menţinerea staţiunii verticale a corpului stabilizează articulaţiile genereaza căldura 쥁@