Referat Combaterea Biologica A Insectelor In Culturile De Cartofi

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Combaterea Biologica A Insectelor In Culturile De Cartofi si de asemenea puteti face Download Referat Combaterea biologica a insectelor in culturile de cartofi

Citeste fragmente din Referat Combaterea Biologica A Insectelor In Culturile De Cartofi

Combaterea insectelor in culturile de cartofi Daunatorii cartofului mai importanti sunt: viermii sarma (Agriotes lineatus), viermii albi (carabusul de mai – Melolontha melolontha), gandacul din colorado (Septinotarsa decemlineata), afidele ( Myzus persicae si Macrosiphon solani), nematodul cartofului (Ditylenchus dipsaci, D. destructor), nematodul auriu al cartofului (Heterodera rostochiensis) care este un daunator de carantina. Setinotarsa decemlineata este cel mai periculor daunator al culturilor de cartof, fapt ce face ca in complexul masurilor pentru sporirea productiei, tratamentele impotriva daunatorului sa aiba o pondere importanta. Ca produse bilogice se pot intercala intre tratamentele chimice unul din produsele Thurintox in concentratie de 0,3 % sau Boverin in concentratie de 0,2 % care se aplica in cantitate de 2 kg / ha. Tratamentele se fac atat asupra culturilor atacate cat si asupra celorlalte solanacee din jurul focarelor, pe o latime de 100 m. Ele se efectueaza cu masini MSPP dar aviotratamentele sunt mai eficiente. Se recomanda, in vederea prevenirii aparitiei populatiilor rezistente, sa se alterneze folosirea insecticidelor astfel incat sa nu se repete acelasi produs la generatii succesive. Tratamentele impotriva adultilor hibernanti se efectueaza numai daca densitatea numerica depaseste 0,5 insecte la m2, ceea ce revine un adult la 8 – 10 tufe de cartof. Prin acest tratament se urmareste sa se mentina cultura libera de atac cel putin pana la inflorire. Daca densitatea numerica este inferioara celei mentionate, tratamentele se fac la aparitia larvelor de varsta I si a – II – a, stiindu- se ca larvele mai mari de varsta a – III – a si a – IV – a devin mai rezistente la tratament si in acelasi timp capacitatea lor de daunare creste. Tratamentul se recomanda sa se inceapa cand au trecut 5 – 6 zile de la eclozionarea primelor oua sau atunci cand larvele au cel mult 0,5 cm lungime. Ar fi de dorit ca la fiecare generatie sa se efectueze cate un singur tratament, dar in caz de aparitie esalonata la fiecare generatie se mai aplica al – II – lea tratament la 10 -15 zile interval fata de primul. In natura exista numerosi dusmani naturali ai acestei insecte care pot contribuii la diminuarea populatiei daunatorului. Dintre acestia sunt mai raspanditi sunt : ciuperci (Beauveria bassiana, B. effusa, b.doryphona), bacterii (Bacillus leptinotarsae), insecte (Coccinella 7 punctata, Lebia grandis, Zicrona coerulea, Arma custos, Nabia rugosus, Calosoma sp, Chrysopa vulgaris), dintre paraziti ( Meigenia mutabilis, Dryphorophaga australis) precum si vertebrate : soparle(Lacerta sp), pasari (Strurnus vulgaris, Coturnix coturnix, Hirundo rustica - randunica, Galus domestica), mamifere (talpa europeae – cartita ; Crinaceus europaeus – ariciul). In corpul gandacului de Colorado traieste nemaqtodul Mermis albicans, iar carabusul de mai este parazitat de Megalomermis melolonthae. Acesti nematozi se inmultesc provocand moartea in momentul iesirii din corpul insectelor parazitate. Prin specificul vietii nematozilor paraziti in mediul umed, rezultatele cele mai bune in combatere s-au obtinut cu DD-136 in suspensie de 1,5 -10 5 larve de invazie la o planta. In prezent se cunosc peste 530 de sp. De ciuperci entomo-patogene care produc epizootii si care se raspandesc cu usurinta prin spori si rezista la conditiile nefavorabile vreme indelungata. O importanta deosebita o prezinta ciupercile din genul Beauveria (B. bassiana, B. tenella si B.spores) care paraziteaza peste 170 de specii de insecte printre care si gandacul de Colorado, carabusul de mai. Preparatele fungicide se folosesc in special in zonele umede. In tara noastra se utilizeaza produsul Muscardin A45M care se foloseste in doza de 1-2 kg spori la hectar. De asemeneaexista si bacterii care produc boli la insecte. In combaterea coleopterelor se foloseste produsul Turinox (Bacillus Ahuringiensis) si Doom (B.popilliae). Prin sporulare bacteria B.Ahuringiensis produce o toxina proteica sub forma de cristal (endotoxina). Aceasta ajunsa cu hrana in tubul digestiv, paralizeaza si dezorganizeaza tesuturile intestinului, apoi bacteria se inmulteste si patrunde in cavitatea generala a corpului Prin actiunea sporilor se produce o septicemie. Culturile de cartof sunt atacate si de afide ( Myzus persicae si Macrosiphon solani). In combaterea biologica a acestora se utilizeaza insecta parazita Aphidius matricarie, cu o norma de lansare de 65000 – 70000 viespi la hectar. Rolul metodelor biologice poate fi diferit in contextul ansamblului de masuri de combatere : el poate fi dominat (in cazul infectarii generale a daunatorilor de catre organismele entomopatogene, adaptarii unui dusman natural eficace sau unei masuri autocide) sau poate participa complementar (in procesul elaborarii prognozei sau la avetizare, in perioada de vegetatie). Datorita actiunii lor specifice, procedeele biologice corespund in mod ideal pentru protectia integrata a plantelor. 쥁@