Referat Mamifere Oceanice - Balenele

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Mamifere Oceanice - Balenele si de asemenea puteti face Download Referat Mamifere oceanice - balenele

Citeste fragmente din Referat Mamifere Oceanice - Balenele

Balenele apartin ordinului cetaceelor, care sunt mamifere marine, cu sange cald. Cetaceele se impart in doua mari grupe: cetaceele cu dinti (delfinii) si cetaceele cu fanoane (balenele). Spre deosebire de mamiferele terestre, balenele s-au adaptat mediului acvatic. Astfel, pentru a nu pierde foarte multa caldura in apa rece, ele si-au marit dimensiunile si si-au dezvoltat un strat protector de grasime, care poate avea pana la 50 cm grosime. Grasimea nu este insa fixata de musculatura de dedesubt, ci aluneca pe ea. Corpul balenelor este hidrodinamic, ceea ce le faciliteaza inaintarea, iar in oase se depune o cantitate mare de ulei. In ciuda dimensiuni-lor mari, balenele nu con-suma multa hrana, datori-ta economiei de energie. Se hranesc cu plancton, krili si pesti. Pentru a se putea hrani cu plancton, balenele au fost inzestrate in cursul evolutiei cu niste formatiuni numite fanoa-ne. Acestea se termina cu niste prelungiri in forma de perie, care au rol de sita. Din tonele de apa introduse in gura, ele retin doar planctonul. Fanoanele au la origine cutele planseului bucal, nu dintii. Capul balenei trebu-ie sa fie foarte mare si puternic, pentru a putea rezista la greutatea mare a fanoanelor si la volumul imens de apa care trebuie filtrata. Lungimea capului Balenei de Vizcaya repre-zinta 40% din lungimea corporala totala, iar vertebrele ei cervicale sunt bine sudate intre ele, pentru a putea mentine greutatea corpului. Balena cu cocoasa are o tehnica de vanatoare cu totul aparte: se scufunda sub bancurile de pesti, sufland un „nor de bule de aer” care va dezorienta pestii, dupa care se ridica brusc la suprafata si ii inghite cu sutele. Balenele trebuie sa vina la suprafata pentru a respira. Ele expira dioxidul de carbon si inspira oxigen prin nara de pe partea dorsala a capului. Odata cu dioxidul de carbon sunt eliminati si vapori de apa care se condenseaza si formeaza un jet de apa inalt de 5-6 metri, insotit de un sunet puternic. 28583jcx58ecu7p Balenele nasc o data la 2-3 ani. In timpul nasterii, balena mama este inconjurata de cateva „moase“, care vor ajuta nou-nascutul sa se mentina la suprafata pentru a respira. Oamenii de stiinta urmaresc balenele pentru a cunoaste mai multe despre viata lor. Cel mai modern mijloc de urmarire este prin satelit. Balenei i se ataseaza un emitator. Emitatorul emite semnale care sunt receptate de un satelit, transmite informatiile la o statie de receptie de pe Pamant. Balenele Balenele sunt printre cele mai mari animale de pe pamant, una dintre ele balena albastra fiind chiar cel mai mare animal al tuturor vremurilor. Sunt animale blande, inteligente; se hranesc cu microorganisme din ocean planctonul. 44224deb98mgk8u Cetaceele sunt mamifere marine, candva, stramosii lor au pe uscat. Se impart in doua mari grupe: cetaceele cu dinti (aici apartin de exemplu delfinii), respectiv cetaceele cu fanoane (balenele).In acelasi fel ca si mamiferele terestre, cetaceele respira cu plamanii, isi alapteaza puii, dar prin dezvoltarea unor strategii aparte s-au adaptat foarte bine mediului acvatic. Adaptarea are consecinte considerabile. Balenele au devenit uriase: cea mai mare dintre ele, balena albastra, are in medie 26 de metri si o greutate corporala de 150 de tone. Dimensiunile uriase s-au dezvoltat datorita faptului ca temperatura apei este mult mai scazuta decat cea a corpului balenelor, astfel incat asemenea altor animale acvatice, ar pierde foarte multa caldura si ar ajunge repede la hipotermie.Dar cu cat corpul este mai mare, cu atat suprafata raportata la greutatea corporala este mai mica.Ca urmare, animalele mari cedeaza relativ mai putina caldura in apa, decat cele de talie mica. Pentru a inlatura riscurile traiului in apele reci, balenele au dobandit niste dimensiuni uriase in cursul evolutiei. Intreaga lor conformatie serveste la economisirea energiei. Stratul adipos cu care sunt inzestrate ajuta la pastrarea temperaturii corporale constante la 36-37 de grade C. In cazul balenei de Groenlanda, acest strat adipos poate avea pana la 50 de centimetri grosime. Grasimea nu este insa fixata de musculatura de dedesupt, ci are o mobilitate considerabila, alunecand practic peste stratul muscular. Corpul imens al balenelor avanseaza mai usor in apa, deoarece corpul imens nu produce vartejuri, economisind foarte multa energie. Grasimi se stocheaza si in ficat iar in oase se depune o cantitate mare de ulei. Hranirea: In ciuda dimensiunilor uriase, balenele nu consuma foarte multa hrana. Datorita conformatei corporale menite sa economiseasca energia, ele nu au nevoie sa manance cantitati prea mari. Se hranesc cu mici organisme animale si vegetale-planctoni. Este cea mai bogata sursa de hrana pentru mamiferele marine. Planctonii fiind microscopici, nu pot insa satisface in totalitate necesarul de hrana al balenei. Fanoanele:Pentru a se putea satura cu plancton, balenele au fost inzestrate in cursul evolutiei cu niste formatiuni numite faloane. Acestea la randul lor se termina prin niste prelungiri in forma de perie, functionind ca o sita. Din tonele de apa introdusa in gura, ele retin doar planctonul. 44224deb98mgk8u Fanoanele au la origine cutele planseului bucal, nu dintii. Diferitele specii de balene si-au dezvoltat propriile fanoane in asa fel, incat acestea sa retina diferite componente ale planctonului, in acest fel impartind intre ele resursele de hrana. Cetaceele care au fanoane lunghi si subtiri, ca de exemplu balena albastra, retin din apa microcrustaceele. Balenele care se hranesc mai mult de la suprafata apei, au nevoie de fanoane mai mari. In aceasta categorie intra balena de Groenlanda si balena de Vizcaya. Balena albastra, balena nordica cu innotatoare sau balena nordica iau cate o gua imensa de apa “atacand” din jos sau din lateral milioanele de microorganisme. Capul balenei trebuie sa fie foarte mare si puternic pentru a putea rezista la greutatea fanoanelor si la volumul imens de apa care este flitrata. Lungimea capului balenei de Vizacaya (balena de culoare deschisa) reprezinta 40% din lungimea corporala totala, iar vertebrele cervicale sunt sudate intre ele, pentru a putea mentine greutatea corpului. Toate speciile de balene duc o viata migratoare. Parcurg cu reguralitate, drumurile intre apele polare, reci si bogate in hrana si apele tropicale, potrivite pentru cresterea puilor.Balenele nasc o data la 2-3 ani. In timpul nasterii, femela mama este inconjurata de cateva “moase” care vor ajuta noul nascut sa se mentina la suprafata pentru a respira.puiul va suge lapte matern si are un spor de crestere foarte mare. In apele tropicale balenele adulte nu au hrana suficienta. Ele vor rabda de foame pana la sosirea verii, cand stratul adipos termoizolant al puiului va fi suficient de gros pentru a putea supravietui in apele reci in care se hranesc. Clasificare Balenele fac parte din subordinul Mysticeti ordinul Cetacea. Sunt grupate in trei famili, care la randul lor se impart in cinci genuri si in total zece specii. I Balenele netede (nu au innotatoarea dorsala si brazda guturala): 1.Balena groenlandeza-(balaeria misticetus), lungimea medie este de 17 m., greutatea corporala 60-80 de tone; 2.Balena de Vizacaya-(B. glacialis), lungimea de 15 m., greutatea de 50-55 tone; 3.Balena pitica-(Caperea marginata), lungimea medie 5 m., greutatea de 3-3,5 tone. pag.3 II Balene cenusii (nu au innotatoare dorsale, cu doua brazde guturale scurte: 1.Balena cenusie-(Eschirichitius robustus), lungimea de 12-15 m., greutate corporala medie de 16 tone. III Balene brazdate (au innotatoare dorsale si brazde (cute) guturale foarte pronuntate.: 1.Balena albastra-(Balaenoptera musculus), lungimea medie 26 m., greutatea corporala 150 de tone; 2. Balena nordica cu innotatoare-(B. physalus), lungimea 25 m., greutatea 80 de tone; 3. Balena nordica-(B. borealis), lungimea 18 m., greutatea 30 de tone; 4. Balena tropicala-(B. endeni), lungimea 13 m., greutatea 26 de tone; 5.Balena cu coasa-(Megaptera novaeangliae), lungimea 16 m., greutatea de 65 de tone; 6. Balen-stiuca-(B. acutorostrata), lungimea de 11 m., greutatea corporala de 10 tone. Balena cu cocoasa- Este o “cantareata” si acrobata innascuta, chiar daca este un lucru greu de crezut despre un animal lung de 14-17 metri si o greutate de 65 de tone. “Cantecul” ei exprima atat de sugestiv misterele adancurilor, incat s-au facut numereoase inregistrari de sunet. Fiecare populatie de palene cu cocoasa are cantecul ei specific, care se modifica putin in fiecare an. Nimeni nu stie exact rostul cantecelor. Se pare ca masculii singuratici sunt cei care se fac auziti cel mai des, este posibil ca aceste cantece sa fie un mijloc de a-si gasi perechea. Se presupune ca fiecare cantec ar contine un mesaj. Vocea balenelor este puternica, ele pot comunica de la distante de pana la 185 de kilometri. Balena de Vizcaya-Este una din speciile amenintate cu diaparitia. Nu are innotatoare dorsala si nici brazde guturale, are insa niste proeminente pe cap si in regiunea narilor. In zilele noastre mai exista aproximativ 2000 de exemplare. Traiesc in apele putin adanci, iar pentru imperechere migreaza in apele ecuatoriale, mai calde. Femelele isi alapteaza puii in timp de un an, dar ii ingrijesc inca 2-3 ani dupa aceea. Balena cenusie-Balena cenusie sta in apropierea tarmului. Vara migreaza in regiunile arctice pentru a se hrani. In aceste locuri, ca urmare a prelungiri zilelor lumina, microorganismele se inmultesc, co0nstitiuind o sursa de hrana extrem de bogata. In apele mici se hranesc cu microcrustacee si alte nevertebrate. Curmand prin sedimentul din fundul oceanului, impreuna cu miile de organisme nevertebrate aspira in gura o cantitate imensa de namol, nisip si pietris. pag.4 Balena albastra-Corpul acesteia, la fel ca si al celorlartor “balene brazdate” are o forma hidrodinamica, oricat de mare ar fi.Incepand de la barbie si intinzandu-se posterior pana la zona abdominala, se gaseste un rand de brazde(cute). In momentul in care balena isi umple gura cu apa, cutele se intind si maresc capacitata cavitatii bucale.Terminatiunile fanoanelor sunt mai aspre si retin aproape exclusiv microcrustaceele. Acestea ii asigura in totalitate necesitatile de hrana, astfel incat in timpul migrarilor respectiv in perioada de reproducere in apele tropicale nici nu rtebuie sa se hraneasca. Balena albastra poate traii pana la 80 de ani. In trecut a fost vanata excesiv, in prezent fiind o specie pe cale de disparitie.Ajunge la maturitate la varsta de 23 de ani, femelele nasc odata la 3 ani.Daca nu reusim sa protejam microcrustaceele-hrana principala a balenelor albastre;-de efectele nocive ale poluarii apelor din zona Antartica, atunci populatia de balena albastra chiar - daca nu sunt vanate - nu va mai avea numarul de exemplare din trecut. w Balenele cu cocoasa sunt jucause si deosebit de abile; sunt atat de puternice incat ele pot sarii din apa. In reginea Antartica se hranesc cu microcrustacee in regiunile nordice insa cu moruni si sardele. w Balena cu cocoasa are cele mai mari “terminatiuni in perie” la nivelul fanoanelor. Balenele “netede” (fara innotatoare dorsale) au fanoanele mult mai mari decat cele “brazdate” Apratul de filtrare a hranei la balena de Groenlanda are fanoanele de 4 metri lungime. w Balenele nou nou nascute de Vizcaya au peste 5 metri lunghime. Femele isi tine puiul de coada sau de spate, pana cand acesta invata sa innoate. In timpul alaptarii trebuie sa ajunga sub corpul mamei, si dupa un timp hranirea va devenii “joaca” lui preferata. w Singurul dusman al balenei cenusii este orca (balena ucigasa). Aceasta ataca din cand in cand puii, pe care parintii ii apara cu trupul. Balenele ucigase pot ataca in grup chiar si balenele adulte. w Balena cu cocoasa din Alaska are o tehnica de vanatoare cu totul aparte. Se scufunda sub bancurile de pesti, sufland un “nor de bule de aer” care ii va dezorienta, dupa care se ridica brusc la suprafata si ii inghite cu sutele. w Balena cu cocoasa are o innotatoare dorsala mica, dar cea caudala este lata, iar cele pectorale sunt mai 慭楲搠捥瑡愠敬漠楲慣敲⁩散慴散㩥瀠瑯愠番杮⁥‴敭 牴⹩ Balena albastră sau balena uriaşă (Balaenoptera musculus) este cel mai mare HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Mamifer" o "Mamifer" mamifer care a trăit vreodată. Este cu atât mai surprinzător cu cât din multitudinea speciilor oferite hrană de ocean, aceasta se hrăneşte cu una dintre cele mai mici plante, planctonul. Chiar dacă vânează în apele adânci, balena este obligată să iasă la suprafaţă pentru a lua aer.Aerul expirat îl elimină sub formă de presiune, ce determină apariţia unor jeturi de chiar şase metri înălţime. Mod de viaţă La fel ca celelalte mamifere marine,balena albastră provine şi ea din mamifere terestre.Cu milioane de ani în urmă,probabil hrana abundentă au ademenit-o în apă,drept urmare constituţia i s-a modificat treptat. Deşi practit s-ar putea mişca liberă oriunde în mare,aria sa de răspândire este redusă la numai anumite regiuni. Aceasta se datorează faptului că sunt puţine locuri în mările lumii unde are suficient plancton la dispoziţie. Formarea anuală a gheţii obligă balenele albastre să migreze în apele tropicale, calde, dar unde din cauza hranei insuficiente sunt nevoite să sufere de foame. Reproducere Balenele albastre trăiesc în relaţii strânse,frecvent putând fi văzute grupuri a câte două-patru exemplare.In timpul vânătorii sau reproducerii se formează şi grupuri mai mari. Imperecherea are loc în apele tropicale aici născându-se şi puii. Deoarece au un strat termoizolat de grăsime,subţire,nici nu ar putea rezista în apele mai reci. La naştere au aproximativ şapte metri în lungime şi o greutate de două-trei tone.Fiind un mamifer marin, alăptarea micii balene are loc tot în apă. Puiul suge mai mult de 600 de litri zilnic, până la vârsta de două luni şi lungimea DE 15 metri. Mod de hrănire şi vânătoare În zona Antarcticii balenele consumă exclusiv raci plutitori şi krilli antarctici.La studierea stomacului unei balene s-au găsit 450 de kg de krilli. În apele Polului Nord se hrăneşte cu trei specii de raci. W X Y ç è é ê ë ì í j˜ ì í "mari decât în apele tropicale,astfel lumea vie este mai bogată în aceste ape. Contrar dimensiunilor sale, balena înoată repede, putând atinge chiar viteza de 10-15 noduri. Hrana şi-o propune în special la scufundare. Poate petrece chiar două ore la adâncimea de 500 de metri. În timpul ieşirii la suprafaţă îşi croieşte drum prin norul de plancton, înghiţind mari cantităţi de apă. Îşi închide gura pe jumătate, în timp ce pompează apă prin fanoane, captând astfel o cantitate mare de plancton nutritiv. Balena şi omul Datorită dimensiunilor,balena albastră a devenit principala pradă în timpul înflorii vânătorii de balene.După ucidere,corpul lor era transformat în grăsime folosită în industria alimentară, iar fanoanele erau folosite pe post de oase de peşte. În 1930-1931 au fost ucise 30.000 de balene albastre.De atunci,efectivul se reface treptat,cu toate aceastea,astăzi trăiesc numai 2.000 de balene albastre. Organizaţii influente încearcă protejarea balenelor albastre şi celelalte balene şi reuşesc. Ştiaţi că Cel mai mare mascul descris vreodată a avut 31 de metri lungime.Conform măsurăturilor bine documentate precis, cea mai grea balenă a avut 178.000 de kilograme greutate. În rândul marinarilor englezi,balena albastră era cunoscută sub denumirea de balenă cu sulf, deoarece în apele nordice era acoperită de un strat subţire de vegetaţie oceanică ce îi camufla culoarea. Oasele de balenă (oasele de peşte) erau folosite în trecut, printre altele, şi pe post de ace de păr, de către femei, în realitate erau fanoane. Sistemul de filtrare al hranei la balena albastră În locul dinţilor,balena prezintă plăci cărnoase, numite fanoane,ce constituie un sistem de filtrare a hranei.Prin această sită uriaşă,poate ca la fiecare înghiţitură, să capteze planctonul din chiar şi cinci tone de apă. Balena albastră are aproximativ 320 de plăci cărnoase(fanoane)a câte 100cm, lungime şi 55cm lăţime.Fiecare fanon se termină printr-o mustaţă cu ajutorul căreia este reţinută şi cea mai mică pradă. După ce a expulzat apa din gură, balena îşi linge prada cu limba cărnoasă. PAGE PAGE 5 쥁`