Referat Phylum Cnidaria - Celenterate

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Phylum Cnidaria - Celenterate si de asemenea puteti face Download Referat Phylum cnidaria - celenterate

Citeste fragmente din Referat Phylum Cnidaria - Celenterate

Phylum CNIDARIA (Celenterate)     Cnidarii sunt animale exclusiv acvatice, fixate sau libere, al căror corp saculiform are o simetrie radiară. În interiorul corpului prezintă o singură cavitate gastrică, saciformă, care la formele mai evoluate se complică într-un sistem gastrovascular. Atât cavitatea gastrică cât şi sistemul gastrovascular comunică cu exteriorul printr-un singur orificiu, care îndeplineşte funcţia de orificiu bucal şi anal.     Peretele corpului este format din două straturi de celule: unul extern, ectodermul şi altul intern, endodermul, între ele găsindu-se o masă gelatinoasă, mai mult sau mai puţin groasă, fără structură celulară (anhistă) numită mezoglee. Celulele ectodermului sunt morfologic diferenţiate, în corelaţie cu funcţiile pe care le îndeplinesc, în celule senzitive, mioepiteliale, nervoase, cnidoblaste. Cele mai caracteristice sunt cnidoblastele (celule urzicătoare), specializate în vederea atacului şi apărării.     Digestia este intra celulară, ca la protozoare şi spongieri, dar apare şi digestia extracelulară, în cavitatea gastrică.     Cnidarii nu au aparat respirator, circulator şi excretor.     Formele fixate se numesc polipi iar cele libere, în majoritate cu aspect de umbrelă, sunt numite meduze.     Cnidarii se înmulţesc asexuat (prin înmugurire) şi sexuat, existând la multe specii o metageneză.     Majoritatea populează apele marine şi foarte puţine trăiesc în apele dulci.     Polipii sunt de trei tipuri: hidropolipi, scifopolipi şi antopolipi, iar meduzele prezintă două tipuri: craspedotă (cu văl) şi acrapedă (fără văl).     Hidropolipul are formă de sac cu peretele cavităţii gastrice circular, lipsit de cute radiare. Orificiul buco-anal este şi el circular, situat pe un con numit hipostom, înconjurat de un număr mai mic sau mai mare de tentacule simple, tubulare.     Scifopolipul are aspect de cupă (scyphos = cupă). Peretele cavităţii gastrice prezintă 4 cute radiare ale endodermului, numite septe, care împart cavitatea gastrică în patru loje. Orificiul buco-anal, de formă pătrată, este plasat în vârful unei prelungiri tubulare, numită proboscis. El este înconjurat de un număr de tentacule pline.     Antopolipul seamănă cu o floare (anthos = floare), având cele două extremităţi lăţite ca un disc. Cu discul bazal, polipul se fixează de suport, iar cel distal (oral) este înconjurat de opt tentacule tubulare, penatiforme, sau de şase ori multiplu de şase tentacule simple şi tubulare. În centrul discului oral se deschide orificiul buco-anal situat la capătul unui tub care se răsfrânge în interiorul cavităţii gastrice, formând un faringe, căptuşit de ectoderm. Cavitatea gastrică este împărţită în opt loje, prin opt septe sau în şase loje ori multipplu de şase loje prin septe provenite din cutarea endodermului. Lojelor le corespund la exterior tot atâtea tentacule.     Meduza craspedotă (craspedon = văl) este o formă liberă, cu corpul moale, gelatinos, cu aspect de umbrelă, având faţa inferioară (subumbrelară) concavă iar cea superioară (exumbrelară) foarte convexă. Din mijlocul feţei subumbrelare se prelungeşte un tub (manubriu) la capătul căruia se deschide orificiul buco-anal iar pe marginea umbrelei se găsesc patru sau multiplu de patru tentacule. Tot pe faţa subumbrelară, de pe marginea umbrelei, se observă o resfrângere a ectodermului, de forma unei membrane (velum sau craspedon) care se prelungeşte ca o perdea circulră spre manubriu, închizând un spaţiu, cu rol în deplasare.     Prin transparenţa corpului se vede cavitatea gastrică sub forma unui sistem gastrovascular.     Meduza acraspedă (fără văl) se aseamănă ca înfăţişare generală cu meduza craspedotă dar prezintă unele deosebiri, ca: umbrela de formă discoidală sau cubicăşi zgârcioasă, manubriul cu patru muchii, iar orificiul buco-anal este pătrat. Nuare velum (acraspedă) iar pe marginea umbrelei prezintă numeroşi lobi şi tentacule, care variază ca număr de la gen la gen.     Se cunosc peste 9000 de specii de cnidari. După tipul de ppolip şi de meduză, Phylum  Cnidaria  se împarte în trei clase. HYPERLINK "Hydrozoa/Hidrozoa.htm" Clasa Hydrozoa – majoritatea sunt animale marine, dar si specii de apa dulce (hidra) traiesc individual sau in colonii; majoritatea se fixeaza pe substrat; corpul e alungit in forma de sac, cu orificiu buco-anal la o extremitate si cu un disc adeziv la cealalta, cu care se fixeaza tentaculele prezinta numeroase celule urzicatoare; cavitatea digestiva se prelungeste in tentacule; inmultirea se face asexuat, vara (prin inmugurire) si sexuat, toamna. Reprezentanti: hidra (Hydra viridis) HYPERLINK "Scyphozoa/Scyphozoa.htm" Clasa Scyphozoa – specii exclusiv marine din care fac parte numeroase tipuri de meduze; se gasesc frecvent in Marea Neagra; intre ectoderm si endoderm prezinta o mezoglee groasa, gelatinoasa au forma de clopot sau de umbrela pe marginea umbrelei se gasesc tentacule prevazute cu celule urzicatoare; cavitatea gastrica e prevazuta prin patru septuri in patru buzunare (pungi stomacale care se deschid intr-un canal circular ce inconjoara umbrela); miscarea e sacadata si se face cu ajutorul fibrelor musculare, circulare si radiare; sistemul nervos e reprezentat de un inel nervos, situat la marginea umbrelei pe care se observa ganglioni nervosi; sexele sunt separate; fecundatia si dezvoltarea oualelor au loc in apa; prezinta o alternanta in care se disting doua stari morfologice : scifopolipul si scifomeduza; polipul e mic si solitar. Reprezentanti: meduza fara val (Aurelia aurita). HYPERLINK "Anthozoa/Anthozoa.htm" Clasa Anthozoa – animale exclusiv marine, majoritatea avand culori vii; unele traiesc izolat (actiniile), iar altele formeaza colonii (coralii); la unele specii apare un schelet calcaros care se formeaza in mezoglee; din acest schelet iau nastere recifele coraliere sau atolii; cavitatea digestiva e impartita prin pereti despartitori subtiri (septe) in joli (care maresc suprafata digestiva); fiecarei loji ii corespunde in afara un tentacul si dupa numarul lor se pot cunoaste cate lojii si septe are animalul; nu prezinta alternata de generatii (nu exista forma de meduza, ci numai cea de polip) Reprezentanti: actinia (deditelul de mare) cu 6 tentacule are aspect de floare, lipsita de schelet, madreporarul cu 6 tentacule are aspect de tufa si schelet calcaros alb si margeanul (coralul) cu 8 tentacule are schelet calcaros rosu, invelit intr-o substanta carnoasa. Importanta: Fac parte din planctonul marii cu rol in lantul trofic. Scheletul recifelor de corali constituie spatiul vital pentru animale; coralul este materia prima pentru fabricarea diferitelor obiecte. Unel celenterate prezinta fenomenul de comensalism ( de exemplu, actinia – Adamsia Palliata se fixeaza pe cochilia parasita de melc in care se adaposteste racul – Eupagurus prideauxi, cu care convietuieste). 쥁