Referat Evolutia Animalelor Pe Terra4

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Evolutia Animalelor Pe Terra4 si de asemenea puteti face Download Referat Evolutia animalelor pe Terra4

Citeste fragmente din Referat Evolutia Animalelor Pe Terra4

Evolutia Animalelor pe Terra În decursul erelor geologice, a trăit alte vieţuitoare decât cele pe care le vedem astăzi, care sunt urmaşi ai acestor animale străvechi. Evoluţia animalelor în acest imens timp geologic a fost puternic influenţată de procesele geologice ce au avut loc în scoarţa Pământului. Datorită acestora, înfăţişarea uscatului, ca şi a mărilor şi oceanelor, n-a fost din totdeauna aşa cum se prezintă astăzi. Odată cu evoluţia scoarţei Pământului, s-a produs şi evoluţia vieţuitoarelor, de la forme inferioare, la forme din ce în ce mai evoluate, până la om. Felul în care au evoluat animalele poate descifrat în straturile de diferite vârste ale scoarţei terestre, datorită fosilelor pe care acestea le conţin. Multe vieţuitoare care au populat Pământul au lăsat numeroase resturi şi urme în straturile scoarţei terestre, ce s-au păstrat până în zilele noastre, numite fosile. Denumirea acesta provine din latinescul fossa = groapă, deoarece era descoperite în urma săpăturilor. În general de la animalele străvechi s-au păstrat părţile tari: cochilii, schelete, oase, etc. Rareori, în anumite condiţii de conservare, s-au păstrat şi animale întregi. Astfel, în gheţurile Siberiei s-a păstrat de mai bine de 20.000 de ani mamutul - un elefant păros - aşa cum era el, cu blană, piele şi muşchi. În ozocherită (ceară de pământ) s-a conservat un rinocer intact, iar în chihlimbar - răşina unui pin fosil - s-au păstrat numeroase insecte străvechi. Fosilele au în geologie aceeaşi importanţă pe care o au documentele în istorie sau inscripţiile în arheologie. Astfel, straturile scoarţei terestre alcătuiesc paginile imensului hrisov al istoriei naturale a Pământului. Importanţa fosilelor pentru descifrarea îndelungatei istorii a Pământului este covârşitoare. Cu ajutorul lor putem cunoaşte vieţuitoarele care au trăit pe Pământ, în timpurile străvechi, ce forme şi dimensiuni aveau, etc. Studiul fosilelor a dovedit că fiinţele care populau odinioară pământul se deosebeau de cele actuale şi deosebirea este cu atât mai mare cu cât sunt mai vechi. Cu cât sunt mai vechi, cu atât au o organizare şi o structură mai simplă, fiind mult diferenţiate de urmaşii lor de astăzi şi, cu cât ne apropiem de timpurile noastre, cu atât aceste caractere vechi dispar şi sunt înlocuite cu altele noi care le apropie din ce în ce mai mult de animale actuale. Astfel, fosilele dovedesc succesiunea neîntreruptă a vieţuitoarelor şi evoluţia lor de-a lungul erelor geologice. Ele mai dovedesc că vieţuitoarele de astăzi sunt o continuare firească a străvechilor forme care s-au succedat pe planeta noastră de-a lungul milioanelor de ani. Fosilele fiind contemporane cu straturile în care se găsesc, ne pot da informaţii şi despre condiţiile de viaţă care au existat în acea vreme, deoarece animalele având plasticitate adaptativă, au recepţionat toate transformările geologice şi climatologice. Fosilele e mai pot sluji şi la stabilirea conturului continentelor şi mărilor vechi, ajutând la elaborarea hărţilor paleogeografice. Cu ajutorul unor fosile se poate determina vârsta relativă a straturilor, deoarece pentru fiecare vreme au corespuns anumite fiinţe, cu durată de viaţă limitată, care au devenit fosile caracteristice, adică fosile care se găsesc numai în grosimea unui singur strat, dar pe toată întinderea lui, indiferent de variaţiile petrografice şi de locul unde apar pe Glob. Astfel, se pot identifica straturile de aceeaşi vârstă, aflate la mari depărtări unele de altele. Deci cu ajutorul fosilelor putem reconstitui întreaga istorie a scoarţei Pământului. Astfel, timpul geologic ( imensul timp care s-a scurs de când Pământul a devenit planetă şi până în zilele noastre ) a fost împărţit diviziuni geocronologice. Diviziunile de prim ordin (cele mai mari ) au fost numite ere; erele au fost împărţite în perioade, acestea în diviziuni mai mici numite epoci, iar epocile, la rândul lor, în vârste.   Apariţia animalelor pe Terra in ordinea erelor geologice   - mai timpuriu: - dezvoltarea Universului si a sistemelor solare - formarea Sistemului Solar - dezvoltare biologicã: - formarea Pãmântului - formarea scoarţei pământeşti - formarea atmosferei terestre si a învelişului acvatic - formarea substanţelor organice - formarea proteinelor - apariţia vieţii (în urmã cu 3000mil. de ani în urmã) - cu 4600 mil. de ani în urmã: - primele organisme preistorice mici - fosile preistorice de organisme mici - organisme preistorice multicelulare - plante preistorice - cu 2600 de mil. de ani în urmã: - spongieri - viermi - celenterate - artropode cu întãrirea scoarţei terestre si a ţinut pânã la apariţia animalelor cu schelet tare. - geologii o împart în douã: 1. perioada arhaicã 2. perioada proterozoicã PERIOADA PALEOZOICÃ - împărţită în sase perioade: ¼ ␃ฃ욄᏿¤᐀¤嬀$⑜崀욄懿̤摧߷ðᬀani - apariţia algelor - primele urme ale plantelor cu vase conducãtoare - apariţia animalelor nevertebrate - apariţia trilobiţilor - apariţia echinodermelor 2.ORDOVICIAN - început în urmã cu 500 mil. de ani - peşti fãrã mandibule - apariţia grapoliţilor - apariţia celenteratelor - apariţia artropodelor - apariţia cefalopodelor 3.SILURIAN - a început in urmã cu 445 mil. de ani - apariţia masivelor de corali - apariţia plantelor de uscat - primele animale terestre (artropode) - primii peşti cu mandibule 4.DEVONIAN - a început cu 395 milioane de ani în urmã - apariţia unor plante superioare - primele plante lemnoase - primele insecte - dezvoltarea peştilor - primii amfibieni – aveau corpul de un metru lungime, picioare dezvoltate, pentadactile; ei au petrecut multã vreme înotând si vânându-si prada în apã; preistoricul Ychtiostega este unul dintre aceştia. - amfibianul cu numele Diplovertebron avea o dimensiune de abia o jumãtate de metru. Avea membre bine dezvoltate, dar stãtea mai mult în apã, deoarece acolo îşi gãsea hrana. - amfibienii Seymouria prezentau deja caracteristici de reptile. Cercetãtorii considerã cã aceste animale sunt strămoşii reptilelor. Ei atingeau o lungime de 0,60 m. Aveau dinţii ascuţiţi ceea ce dovedeşte cã erau rãpitoare. 5.CARBONIFER - a început cu 345 de milioane de ani în urmã - primele pãduri - dezvoltarea amfibienilor (amfibienii Seymouria) - primele insecte cu aripi • vegetaţia densã asigurã condiţii de viata insectelor, păianjenilor, si altor nevertebrate • libelula primitivã Meganeura avea o lungime a aripilor de 70 de cm; ea se hrãnea cu artropode mici. - apariţia reptilelor - reptila timpurie, Diadectes, mãsura de la nas pânã la vârful cozii cca. 2 m lungime. Dentiţia dovedeşte cã era erbivor. Picioarele nu erau prea stabile, dar destul de puternice ca sa-i susţină greutatea. - apariţia primelor angiosperme. 6.PERMIAN - a început acum 280 de milioane de ani - apariţia reptilelor cu mamele sau reptilelor cu caracter de mamifer • după multe milioane de ani, reptilele au suferit modificãri. Li s-a întãrit dentiţia, picioarele, iar unele specii nu mai aveau tegument cornificat, ci corpul le era acoperit cu pãr. --> Pelycosaurus au fost reptile - "mamifer". S-au împărţit in trei grupe ai căror doi reprezentanţi caracteristici au fost Dimetrodon si Varanosarus. --> Edaphosaurus (Şopârla terestrã) a fost o reptila - "mamifer". Ea este strămoşul primelor mamifere. Primele specii erau mici de staturã, dar urmaşii lor din permian măsurau chiar si peste 3 m înălţime. --> Scutosaurus era dezvoltat cât un taur. Se caracteriza printr-un corp greoi acoperit cu piele grea, cornoasã, cu aspect de armurã, picioare urâte, si un cap aproape nesemnificativ fatã de corp. --> Sauroctonus (ucigãtorul de şopârle)era o reptilã "mamifer" sãlbaticã. Dinţii ascuţiţi duc la concluzia cã a fost un animal prãdãtor. Cand dinozauirii dominau pamantul Era mezozoicã reprezintã tranziţia între lumea vie anticã si lumea vie mai evoluatã. Lumea vegetalã si animalã se deosebea esenţial de cea din erele anterioare. Mezozoicul a durat cca. 160 mil. de ani. Savanţii o împart in 3 perioade: 1.PERIOADA TRIASICA - a început cu 225 mil. de ani în urmã - dezvoltarea angiospermalor - apariţia coralilor superiori - dezvoltarea amoniţilor - formarea cefalopodelor cu doua branhii - formarea reptilelor - apariţia primilor batracieni : broaştele au apărut in triasic. Acest Triadobatrachus a fost unul dintre reprezentanţii importanţi ai batracienilor primitivi. - primele mamifere 2.PERIOADA JURASICÃ - a început cu 195 mil. de ani în urmã - începutul dominaţiei dinozaurilor Dinozaurul Hypsilophodon era un animal mic de 60 de centimetri. Prin dimensiune putea fi o pradã uşoară pentru carnivori, dar natura l-a înzestrat cu picioare lungi ca sã scape prin fugã de urmãritori. Dinozaurul Polacanthus "cu mai multe coloane vertebrale" se apãra e carnivore cu spinii mari dorsali de pe pielea groasã si cornoasã de pe spate, iar coada formatã din plãci osoase devenea periculoasã si astfel le tãia pofta de mâncare. Stegosaurus (şopârla de acoperiş) era un dinozaurian cãruia îi creşteau pe spate plãci osoase mari, iar coada îi era acoperitã cu nişte spini ca niste pumnale. Reptila primitivã numele acesta datoritã aspectului exterior al plãcilor, de olane de acoperiş. Ceratopsidele, adicã dinozaurii cu corn, îi ţineau departe pe atacatori cu ajutorul coarnelor de diferite forme si mãrimi, dar înainte de a se încăiera, încercau sã la taie cheful de luptã, arătându-si prin aplecarea capului plastronul înspãimântãtor. Triceratops - acesta cântarea 5 tone. Torosaurus, era un ceratopsid extrem de greu care cântarea 8 ton 쥁`