Referat Evolutia Animalelor Pe Terra4
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Evolutia Animalelor Pe Terra4 si de asemenea puteti face
Download Referat Evolutia animalelor pe Terra4Citeste fragmente din Referat Evolutia Animalelor Pe Terra4
Evolutia Animalelor pe Terra
În decursul erelor geologice, a trăit alte vieţuitoare decât cele
pe care le vedem astăzi, care sunt urmaşi ai acestor animale
străvechi. Evoluţia animalelor în acest imens timp geologic a fost
puternic influenţată de procesele geologice ce au avut loc în
scoarţa Pământului. Datorită acestora, înfăţişarea uscatului, ca
şi a mărilor şi oceanelor, n-a fost din totdeauna aşa cum se
prezintă astăzi. Odată cu evoluţia scoarţei Pământului, s-a
produs şi evoluţia vieţuitoarelor, de la forme inferioare, la forme
din ce în ce mai evoluate, până la om.
Felul în care au evoluat animalele poate descifrat în straturile de
diferite vârste ale scoarţei terestre, datorită fosilelor pe care
acestea le conţin.
Multe vieţuitoare care au populat Pământul au lăsat numeroase
resturi şi urme în straturile scoarţei terestre, ce s-au păstrat
până în zilele noastre, numite fosile. Denumirea acesta provine din
latinescul fossa = groapă, deoarece era descoperite în urma
săpăturilor. În general de la animalele străvechi s-au păstrat
părţile tari: cochilii, schelete, oase, etc. Rareori, în anumite
condiţii de conservare, s-au păstrat şi animale întregi. Astfel, în
gheţurile Siberiei s-a păstrat de mai bine de 20.000 de ani mamutul -
un elefant păros - aşa cum era el, cu blană, piele şi muşchi. În
ozocherită (ceară de pământ) s-a conservat un rinocer intact, iar
în chihlimbar - răşina unui pin fosil - s-au păstrat numeroase
insecte străvechi.
Fosilele au în geologie aceeaşi importanţă pe care o au documentele
în istorie sau inscripţiile în arheologie. Astfel, straturile
scoarţei terestre alcătuiesc paginile imensului hrisov al istoriei
naturale a Pământului.
Importanţa fosilelor pentru descifrarea îndelungatei istorii a
Pământului este covârşitoare. Cu ajutorul lor putem cunoaşte
vieţuitoarele care au trăit pe Pământ, în timpurile străvechi, ce
forme ÅŸi dimensiuni aveau, etc.
Studiul fosilelor a dovedit că fiinţele care populau odinioară
pământul se deosebeau de cele actuale şi deosebirea este cu atât mai
mare cu cât sunt mai vechi.
Cu cât sunt mai vechi, cu atât au o organizare şi o structură mai
simplă, fiind mult diferenţiate de urmaşii lor de astăzi şi, cu
cât ne apropiem de timpurile noastre, cu atât aceste caractere vechi
dispar şi sunt înlocuite cu altele noi care le apropie din ce în ce
mai mult de animale actuale. Astfel, fosilele dovedesc succesiunea
neîntreruptă a vieţuitoarelor şi evoluţia lor de-a lungul erelor
geologice. Ele mai dovedesc că vieţuitoarele de astăzi sunt o
continuare firească a străvechilor forme care s-au succedat pe planeta
noastră de-a lungul milioanelor de ani.
Fosilele fiind contemporane cu straturile în care se găsesc, ne pot da
informaţii şi despre condiţiile de viaţă care au existat în acea
vreme, deoarece animalele având plasticitate adaptativă, au
recepţionat toate transformările geologice şi climatologice.
Fosilele e mai pot sluji ÅŸi la stabilirea conturului continentelor ÅŸi
mărilor vechi, ajutând la elaborarea hărţilor paleogeografice.
Cu ajutorul unor fosile se poate determina vârsta relativă a
straturilor, deoarece pentru fiecare vreme au corespuns anumite fiinţe,
cu durată de viaţă limitată, care au devenit fosile caracteristice,
adică fosile care se găsesc numai în grosimea unui singur strat, dar
pe toată întinderea lui, indiferent de variaţiile petrografice şi de
locul unde apar pe Glob. Astfel, se pot identifica straturile de
aceeaşi vârstă, aflate la mari depărtări unele de altele.
Deci cu ajutorul fosilelor putem reconstitui întreaga istorie a
scoarţei Pământului.
Astfel, timpul geologic ( imensul timp care s-a scurs de când
Pământul a devenit planetă şi până în zilele noastre ) a fost
împărţit diviziuni geocronologice. Diviziunile de prim ordin (cele
mai mari ) au fost numite ere; erele au fost împărţite în perioade,
acestea în diviziuni mai mici numite epoci, iar epocile, la rândul
lor, în vârste.
ÂÂ
Apariţia animalelor pe Terra in ordinea erelor geologice
ÂÂ
- mai timpuriu: - dezvoltarea Universului si a sistemelor solare
- formarea Sistemului Solar
- dezvoltare biologicã: - formarea Pãmântului
- formarea scoarţei pământeşti
- formarea atmosferei terestre si a învelişului acvatic
- formarea substanţelor organice
- formarea proteinelor
- apariţia vieţii (în urmã cu 3000mil. de ani în urmã)
- cu 4600 mil. de ani în urmã: - primele organisme preistorice mici
- fosile preistorice de organisme mici
- organisme preistorice multicelulare
- plante preistorice
- cu 2600 de mil. de ani în urmã: - spongieri
- viermi
- celenterate
- artropode
cu întãrirea scoarţei terestre si a ţinut pânã la apariţia
animalelor cu schelet tare.
- geologii o împart în douã: 1. perioada arhaicã
2. perioada proterozoicã
PERIOADA PALEOZOICÃ - împărţită în sase perioade:
¼
Ã¢ÂÆ’à ¸ƒìš„ῤဤ嬀$⑜崀욄懿̤摧߷ðᬀani
- apariţia algelor
- primele urme ale plantelor cu vase conducãtoare
- apariţia animalelor nevertebrate
- apariţia trilobiţilor
- apariţia echinodermelor
2.ORDOVICIAN - început în urmã cu 500 mil. de ani
- peşti fãrã mandibule
- apariţia grapoliţilor
- apariţia celenteratelor
- apariţia artropodelor
- apariţia cefalopodelor
3.SILURIAN - a început in urmã cu 445 mil. de ani
- apariţia masivelor de corali
- apariţia plantelor de uscat
- primele animale terestre (artropode)
- primii peÅŸti cu mandibule
4.DEVONIAN - a început cu 395 milioane de ani în urmã
- apariţia unor plante superioare
- primele plante lemnoase
- primele insecte
- dezvoltarea peÅŸtilor
- primii amfibieni – aveau corpul de un metru lungime, picioare
dezvoltate, pentadactile; ei au petrecut multã vreme înotând si
vânându-si prada în apã; preistoricul Ychtiostega este unul dintre
aceÅŸtia.
- amfibianul cu numele Diplovertebron avea o dimensiune de abia o
jumãtate de metru. Avea membre bine dezvoltate, dar stãtea mai mult
în apã, deoarece acolo îşi gãsea hrana.
- amfibienii Seymouria prezentau deja caracteristici de reptile.
Cercetãtorii considerã cã aceste animale sunt strămoşii reptilelor.
Ei atingeau o lungime de 0,60 m. Aveau dinţii ascuţiţi ceea ce
dovedeşte cã erau rãpitoare.
5.CARBONIFER - a început cu 345 de milioane de ani în urmã
- primele pãduri
- dezvoltarea amfibienilor (amfibienii Seymouria)
- primele insecte cu aripi
• vegetaţia densã asigurã condiţii de viata insectelor,
păianjenilor, si altor nevertebrate
• libelula primitivã Meganeura avea o lungime a aripilor de 70 de cm;
ea se hrãnea cu artropode mici.
- apariţia reptilelor - reptila timpurie, Diadectes, mãsura de la nas
pânã la vârful cozii cca. 2 m lungime. Dentiţia dovedeşte cã era
erbivor. Picioarele nu erau prea stabile, dar destul de puternice ca
sa-i susţină greutatea.
- apariţia primelor angiosperme.
6.PERMIAN - a început acum 280 de milioane de ani
- apariţia reptilelor cu mamele sau reptilelor cu caracter de mamifer
• după multe milioane de ani, reptilele au suferit modificãri. Li
s-a întãrit dentiţia, picioarele, iar unele specii nu mai aveau
tegument cornificat, ci corpul le era acoperit cu pãr.
--> Pelycosaurus au fost reptile - "mamifer". S-au împărţit in trei
grupe ai căror doi reprezentanţi caracteristici au fost Dimetrodon si
Varanosarus.
--> Edaphosaurus (Şopârla terestrã) a fost o reptila - "mamifer". Ea
este strămoşul primelor mamifere. Primele specii erau mici de
staturã, dar urmaşii lor din permian măsurau chiar si peste 3 m
înălţime.
--> Scutosaurus era dezvoltat cât un taur. Se caracteriza printr-un
corp greoi acoperit cu piele grea, cornoasã, cu aspect de armurã,
picioare urâte, si un cap aproape nesemnificativ fatã de corp.
--> Sauroctonus (ucigãtorul de şopârle)era o reptilã "mamifer"
sãlbaticã. Dinţii ascuţiţi duc la concluzia cã a fost un animal
prãdãtor.
Cand dinozauirii dominau pamantul
Era mezozoicã reprezintã tranziţia între lumea vie anticã si lumea
vie mai evoluatã. Lumea vegetalã si animalã se deosebea esenţial de
cea din erele anterioare. Mezozoicul a durat cca. 160 mil. de ani.
Savanţii o împart in 3 perioade:
1.PERIOADA TRIASICA - a început cu 225 mil. de ani în urmã
- dezvoltarea angiospermalor
- apariţia coralilor superiori
- dezvoltarea amoniţilor
- formarea cefalopodelor cu doua branhii
- formarea reptilelor
- apariţia primilor batracieni : broaştele au apărut in triasic.
Acest Triadobatrachus a fost unul dintre reprezentanţii importanţi ai
batracienilor primitivi.
- primele mamifere
2.PERIOADA JURASICÃ - a început cu 195 mil. de ani în urmã
- începutul dominaţiei dinozaurilor
Dinozaurul Hypsilophodon era un animal mic de 60 de centimetri. Prin
dimensiune putea fi o pradã uşoară pentru carnivori, dar natura l-a
înzestrat cu picioare lungi ca sã scape prin fugã de urmãritori.
Dinozaurul Polacanthus "cu mai multe coloane vertebrale" se apãra e
carnivore cu spinii mari dorsali de pe pielea groasã si cornoasã de pe
spate, iar coada formatã din plãci osoase devenea periculoasã si
astfel le tãia pofta de mâncare.
Stegosaurus (şopârla de acoperiş) era un dinozaurian cãruia îi
creşteau pe spate plãci osoase mari, iar coada îi era acoperitã cu
niÅŸte spini ca niste pumnale.
Reptila primitivã numele acesta datoritã aspectului exterior al
plãcilor, de olane de acoperiş.
Ceratopsidele, adicã dinozaurii cu corn, îi ţineau departe pe
atacatori cu ajutorul coarnelor de diferite forme si mãrimi, dar
înainte de a se încăiera, încercau sã la taie cheful de luptã,
arătându-si prin aplecarea capului plastronul înspãimântãtor.
Triceratops - acesta cântarea 5 tone.
Torosaurus, era un ceratopsid extrem de greu care cântarea 8 ton
ì¥Â`