Referat Apa In Organismul Uman2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Apa In Organismul Uman2 si de asemenea puteti face Download Referat apa in organismul uman2

Citeste fragmente din Referat Apa In Organismul Uman2

APA ÎN ORGANISMUL UMAN Nu încape nici o îdoialã , cã dintre toate substanþele care intrã în corpul omenesc ºi în cel al animalelor , apa stã pe primul loc în ceea ce priveºte cantitatea . Fiziologul Claude Bernard este primul care a încercat , încã din secolul trecut sã calculeze proporþia de apã din organismul uman . Cum a procedat ? El a cântãrit mumiile egiptene – care erau complet dezhidratate . Apoi a comparat greutatea acestor mumii cu greutatea unor oameni vii de aceeaºi înlþime si cu trãsãturi fizice cât mai asemãnãtoare mumiilor respective . prin acest procedeu , el a determinat cã apa are o proporþie de 90 % în organismul uman . Cifra este pre ridicatã . Acest lucru se explicã pentru cã uscarea prelungitã a mumiilor a dus ºi la pierdera unor substanþe solide din corpul lor alãturi de apa . Ulterior s-au fãcut cercetãri mai precise , care au arãtat nu numai câtã apã este în organismul uman , dar ºi chiar câtã apã conþin þesuturile din care este alcãtuit . În medie , un om care cântãreºte 65 de kilograme poate fi sigur cã aproximativ 41 de kilograme ( 63-70 % ) din organismul sãu este apã . Aceastã proporþie este valabilã ºi pentru alte animale : câine , pisicã , iepure , în general animalele cu sânge cald au aceeaºi proporþie de apã în organism ca ºi omul ºi mai mult au aceeaºi proporþie de apã în þesuturi ca ºi omul . Rolul apei în organism Apa reprezintã un excelent dizolvant pentu multe substanþe ºi este mediul în care se desfãºoarã cele mai multe reacþii chimice legate de metabolismul substanþelor ºi deci de viaþã . Rolul apei în organismul uman este foarte mare . Chimiºtii ºtiu foarte bine ce se întâmplã când vor ca douã substanþe sã reacþioneze între ele . De exemplu din carbonatul de sodiu ºi sulfatul de cupru ( piatra vânãtã ) va rezulta carbonat de cupru ºi sulfat de sodiu . Dacã se amestecã cele douã pulberi pur si simplu aceastã reacþie nu va avea loc . Este nevoie ca substanþele sã fie dizolvate în prealabil în apã pentru ca reacþia sã aibã loc. În organismul uman au loc numeroase reacþii chimice care dau naºtere la cãldurã , energie ºi la metabolismul necesar vieþii . Aceste reacþii au nevoie de un mediu apos , altfel substanþele nu se pot desface în ioni iar reacþiile nu pot avea loc . Pe lângã aceasta apa însãºi ese un electrolit slab , care se disociazã în ion de hidrogen ( H+ ) ºi hidroxil ( OH- ) . Acesºi ioni au proprietãþi catalitice , ei accelerând un numãr considerabil de reacþii care în mod normal ar durã zile întregi , în prezenþe ionilor reacþiile au loc în câteva secunde . Apa are ºi proprietatea de a acumula ºi de adegaja cãldurã prin evaporare . Aceste însuºiri ale apei au un rol foarte important în fiziologia termoreglãrii . La temperaturile ridicate ale verii organismul uman primeºte mult mai multã cãldurã decât are nevoie . Dacã aceastã cãldurã nu s-ar elimina organismul ar avea mult de suferit . Din fericire organismul dispune de serie de mijloace de eliminare a cãldurii . Schimbarea apei din stare lichidã în stare gazoasã presupune o pierdere de cãldurã de la corpul unde se afla apa . În corpul omenesc fiecare gram de apã evaporat de pe suprafaþa pielii ( transpiraþie ) la temperatura camerei înlesneºte pierdera a 580 de calorii mici . Introducerea ºi eliminarea apei din organism Apa este introdusã în organism sub formã de bãuturi împreunã cu alte alimente . Într-adevãr , în afarã de apa pe careo bem , o cantitate de apã se formeazã în organism prin oxidare diferitelor alimente . Multã lume considerã cã dacã mãnâncã o pâine , o fripturã , o prãjiturã sau o legumã nu introduc în organism nici o picãturã de apã . Acest lucru este greºit . S-a constatat cã prin completa oxidarea a 100 grame de grãsime se formeazã 107 grame de apã , din 100 grame de amidon se formeazã 55 de grame de apã , din 100 grame de albuminã se formeazã 41 grame de apã . Dintr-un alt punct de vedere alimentele conþin o însemnatã cantitate de apã împreunã cu alte substanþe hrãnitoare . De regulã fructele ºi vegetalele conþin peste 90 % apã , iar alimentele pe care le numim uscate ( pâinea , carnea ) conþin între 60 ºi 85 % apã . Orice aliment pe care l-am considera conþine o cantitateapreciabilã de apã , în afara cantitãþii de apã care se formeazã prin oxidarealimentului respectiv . Apa luatã din stomac ºi din intestine este transportatã de sânge în tot organismul ºi este reþinutã de þesuturi . Rezerva de apã a organismului o constituie în special muºchii ºi pielea , datoritã volumului lor . Pe lângã acestea 2 ºi celelalte organe ºi pãrþi ale copului omenesc au în compoziþia lor o cantitate însemnatã de apã ( ficatul , creierul , plasma sanguinã , celulele , plâmânii ) . În mod normal organismul uman are nevoie zilnic de 2 litri ºi jumãtate de apã , daruneori aceastã nevoie poate sã seridice pânã la zeci de litri de apã . Întrebarea este de ce e nevoie sã “schimbãm apa” ? Este limpede cã dacã eliminãm apa trebuie sã o ºi punem înapoi . Dar de ce sã o eliminãm ? . Apa se eliminã din organism în primul rând prin rinichi ( 1 litru ºi jumate pe zi ) . De fapt pierdera aceasta variazã între 0,6 – 2 litri pe zi . În unele cazuri se pot atinge valori foarte mari . Astfel , în boli um ar fi diabetul pot fi eliminate cantitãþi uriaºe de urinã ( 8 – 10 litri pe zi ) . Rinichii au un rol foarte important : ei extrag din sânge toate substanþele nefolositoare sau dãunãtoare organismului , pe care acesta le-a adunat din þesututri ºi organe . Pentru a arunca afarã aceste substanþe este neapãrat nevoie de apã , în care aceste substanþe sunt dizolvate . Restul apei se eliminã prin plãmâni , sub formã de vapori ( ~400 cm2 ) , prin intestine ( 100 – 200 cm2 ) ºi prin piele ( 500 cm2 ) . O mare parte din apã se pierde prin plãmâni . La câini , care sunt lipsiþi de glande sudoribare , evaporarea apei se produce prin gura , prin plãmâni ºi prin cãile respiratorii . Aceastã pierdere a apei este mãritã prin gâfâire . În acest fel câinele reuseºte sa facã vara la marea cantitate de cãldura . În respiraþia acceleratã la om , în timpul muncii sau a altor eforturi fizice , cantitatea de apã care se elimina prin plãmâni creºte . Oamenii care muncesc în condiþii de temperaturã ridicate pot pierde pânã la 6-10 litri de apa . Starea ºi reglerea metabolismului apei Mulþi oameni ºi-au pus întrebarea de ce leeste sete ? Setea este semnalul lipsei de apã în organism Celulele din diferite þesuturi ajung la un moment dat sã nu mai aibã destulã apã . Acest lucru se întâmplã mai ales vara . Celelele anunþã creierul despre lipsa apei . La nivel cerebral informaþia este prelucratã ºi se formeazã senzaþia de sete , care ne obligã sã bem apã . Cât timp poate sã trãiascã o vieþuitoare fãrã apã ? Aceasta varizã mult de la ospecie la alta . Unele specii , cum sunt molii sau ºerpii au o rezistenþã foarte mare la lipsa apei . La fel ºi cãmilele au o rezisenþã bunã la deshidratare . Însã majoritatea animalelor nu por suferi lipsa îndelungatã a apei . Oamenii pierduþi în deºert fãrã apã , supravieþuiesc cel mult 3 zile . Metabolismul apei este influenþat de multe glande cu secreþie internã ( tiroida , glandele suprarenale , glandele genitale , pancreasul , ficatul ) , dar organul cel mai important care regleazã metabolismul apei este hipofiza ( o glandã ce se situeazã sub creier ) . Hormonul lobului posterior al hipofizei – pituitrina – provoacã o diuree puternicã ( creºterea cantitãþii de urinã ) . Scoarþa creierului are un rol foarte important în reglerea introducerii , folosirii ºi eliminãrii apei din orgnism . Ca organ coordonator scoarþa creierului intervine în toate aceste procese . Astfel viaþa devine indisolubil legatã de apã … Cantitatea de apã din componenetele lichide ale corpului omenesc : Plasma Sanguina 3 litri Lichid interstiþial 14 litri Apa din celule 29 litri Procente de apa în corpul omenesc : Creier 75 % Plãmâni 80 % Inimã 79 % Splinã 75 % Rinichi 82 % Sânge 83 % Muºchi 75 % Oase 22 % Ü¥hà