Referat Comportamentul Caprelor

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Comportamentul Caprelor si de asemenea puteti face Download Referat Comportamentul caprelor

Citeste fragmente din Referat Comportamentul Caprelor

Comportamentul caprelor Comportamentul sexual În zonele tropicale şi subtropicale, unde vegetaţia se găseşte din abundenţă, estrul (căldurile) se manifestă la capre pe tot parcursul anului. Nu acelaşi lucru se întâmplă în regiunile cu climă temperată, cum este şi cazul ţării noastre, unde activitatea de reproducţie se împarte în două sezoane strâns legate de durata zilei lumină. Sezonul principal este cel de toamnă, când lumina descreşte până la atingerea raportului de 1:1 între zi şi noapte, iar cel secundar este primăvara când lumina creşte ca durată pentru a ajunge la acelaşi raport. Durata ciclului estral este de aproximativ 20-22 de zile la caprele din Europa şi mult mai variabilă, 18-24 zile, la cele din Africa. Ciclul scurt de 5-7 zile poate să apară (foarte rar) la tineret şi la caprele supraovulate în vederea producerii şi recoltării de embrioni.. Estrul sau căldurile propriu-zise se manifestă într-o perioadă de timp ce variază între 24 şi 72 ore (3 zile) la caprele mature. Principalele semne sunt: voce „plângăcioasă”; scade pofta de mâncare; scade drastic producţia de lapte; urinări frecvente; salt pe alte capre; se plimbă neliniştite prin ţarc şi caută o cale de a ajunge la ţap sau rămân lângă gardul despărţitor; mişcă viguros coada pentru a împrăştia hormonii produşi de tractusul reproductiv al căror principal rol este de a atrage ţapul; din vulva tumefiată (mărită în volum şi de culoare roşiatică) se scurge un lichid limpede care către sfârşitul estrului devine albicios şi mai opac. Ovulaţia are loc cu puţin timp înainte de sfârşitul estrului. Pentru depistarea caprelor în călduri se poate utiliza un ţap încercător sau se poate recurge la un truc. Pregătim din timp o bucată de material absorbant cu care ştergem bine gâtul unui ţap pentru a imprima mirosul acestuia. Când presupunem că o capră ar fi în călduri îi asigurăm accesul într-un spaţiu în care plasăm materialul pregătit anterior (îl putem înfăşura în jurul unui copac). În cazul în care capra manifestă interes pentru mascul, ea va căuta materialul după miros şi va pufăi pe nări. Comportamentul sexual al ţapilor este strâns legat de cel al caprelor. Astfel, în afara sezonului de montă, libidoul şi calitatea spermei sunt mai reduse în timp ce prezenţa caprelor în călduri stimulează ţapul care în scurt tip va fi gata să efectueze monta. • când este stârnit (deranjat) ţapul urinează repetat stropindu-şi botul, gâtul şi membrele anterioare după care ridică capul, cască gura şi încreţeşte buzele şi nasul într-un „rânjet” specific; • glandele sebacee situate la baza coarnelor sau a cozii, produc în timpul sezonului de montă o substanţă identificată ca fiind 6 trans nonenal cu miros foarte puternic. Aceste glande conţin feromoni al căror principal scop este de a-şi marca prezenţa şi de a induce estrul la capre. Mirosul de ţap nu va staţiona numai în adăpost ci “va pluti” în toată ferma, se va impregna în haine şi chiar în lemnul mobilierului sau al altor obiecte din casă, dacă aceasta este foarte apropiată de fermă. În timpul sezonului de montă ţapii sunt foarte activi şi pot ataca persoanele cu care vin în contact. Un ţap adult poate lovi practic din orice poziţie (nu este nevoie de avânt), producând răni grave. Trebuie avut în vedere faptul că forţa loviturii este foarte mare mai ales dacă se ridică pe membrele posterioare, iar în cădere împinge cu toată greutatea corpului (100-130 kg). Mulţi crescători începători vor fi cu adevărat şocaţi când iedul jucăuş creşte rapid şi se transformă într-o „bestie” care va pune botul şi limba sub jetul de urină provenit de la femele sau va urina pe propria barbă şi membrele anterioare. Acesta este de fapt un comportament natural, dificil de acceptat de cei care vin în contact cu masculul. Se poate afirma că un ied mult îndrăgit pierde mulţi prieteni când depăşeşte acest stadiu. De obicei, ţapii care montează într-o turmă sunt selectaţi după criterii ca: vârstă, mărime şi prezenţa coarnelor, pentru a le acorda tuturor şanse egale în luptele care vor apărea curând între ei. Un ţap poate fi utilizat restricţionat pentru reproducţie chiar înainte de vârsta de un an, distribuindu-i-se 10-12 capre. Un ţap matur poate monta peste 100 de capre pe an, prin montă naturală liberă şi mult mai multe prin însămânţare artificială. La apropierea de o capră în călduri ţapul se orientează spre trenul posterior, miroase urina, după care se poziţionează oblic cu pieptul spre trenul anterior al caprei. Ţine capul şi gâtul drept sau îl întinde până la pământ, loveşte solul cu membrele anterioare, evidenţiază limba şi scoate sunete caracteristice. Rareori o loveşte. Dacă capra acceptă, în scurt timp ţapul efectuează saltul şi monta propriu-zisă. Actul copulator are o durata de cca. 10 secunde. Un ţap adult poate efectua 10-15 monte/zi. 쥁`