Referat Maduva Spinarii3

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Maduva Spinarii3 si de asemenea puteti face Download Referat Maduva spinarii3

Citeste fragmente din Referat Maduva Spinarii3

MADUVA SPINÃRII (MEDULLA SPINALIS) Mãduva spinãrii ºi-a pãstrat organizarea metamericã fiind alcãtuitã din mai multe segmente suprapuse, fiecare dintre ele inervând schematic un teritoriu cutanat (dermatomer), muscular (miomer) ºi visceral. Macroscopic metameria este indicatã de locul de origine în succesiune regulatã, al perechilor de nervi spinali. Toate neuromerele funcþioneazã ca un tot sub acþiunea coordonatoare ºi controlul centrilor superiori. Aºezare ºi raporturi. Adãpostitã în canalul vertebral, mãduva spinãrii are ca limitã superioarã un plan orizontal care trece pe marginea superioarã a arcului posterior al atlasului, iar ca limitã inferioarã un plan orizontal care trece prin discul separator dintre prima ºi a doua vertebrã lombarã. Lungimea ei este în medie de 43 cm la femeie ºi 45 cm la bãrbat. Mãduva nu ocupã în întregime lungimea ºi lãrgimea canalului vertebral. În lãrgime mãduva este separatã de pereþii osoºi ai canalului printr-un spaþiu perimedular, împãrþit prin prezenþa membranelor medulare de înveliº, meningele, într-un spaþiu epidural (cavum epidurale) cuprins intre peretele osos ºi dura mater, un spaþiu subdura; virtual situat între dura mater ºi arahnoidã ºi un spaþiu subcrahnoidian (cavum subarachnoideale) cuprins între arahnoidã ºi pia mater în care se gãseºte lichidul cerebrospinal (liquor cerebrospinalis). În lungime, din cauzã cã mãduva se terminã la nivelul L2, nu existã o corespondenþã între segmentele medulare ºi cele ale coloanei vertebrale: mãduva cervicalã (pars cervicalis) se întinde pânã la vertebra C6, mãduva toracicã (pars thoracica) pânã la T9, mãduva lombarã (pars lumbalisj pânã la vertebra T11, iar mãduva sacro-coccigianã pânã la L2. Ca o consecinþã, rãdãcinile nervilor spinali care se îndreaptã spre orificiile intervertebrale pentru a pãrãsi canalul vertebral iau o direcþie cu atât mai oblicã caudal cu cit distanta dintre neuromerul de origine ºi orificiul intervertebral de acelaºi numãr, este mai mare. Astfel, în regiunea cervicalã inferioarã diferenþa este de douã vertebre, în regiunea toracicã superioarã de trei vertebre, în regiunea toracicã inferioarã de patru vertebre, în regiunea lombarã inferioarã de cinci vertebre, iar în regiunea coccigianã de 11 vertebre. Aºa se explicã de ce începând din regiunea toracicã inferioarã rãdãcinile devin din ce în ce mai lungi, distanta intre originile lor foarte micã ºi de ce sînt nevoite sã se apropie una de alta de aºa manierã incit ajung sã acopere ºi sã ascundã conul medular ºi filum terminale, luând dispoziþia numitã în "coadã de cal". Configuraþia externã. Mãduva are înfãþiºarea unui cilindru plin, uºor turtit în sens anteroposterior. În dreptul regiunilor cervicalã între C3-4-D1-2 ºi lombarã între D10-L1, mãduva prezintã douã regiuni mai voluminoase, intumescenþa cervicalã (intumescentia cervicalis) ºi infumescenþa lombarã (intumescentia lumbalis), ce corespund rãdãcinilor membrelor ºi plexurilor brahial ºi lombar. Intumescenta lombarã se terminã cu conul medular (conus medullaris) continuat cu filum terminale, segment rudimentar al mãduvei. Filum terminale prezintã un segment superior înconjurat de cele trei membrane meningeale, având pe faþa lateralã câteva fascicule de fibre nervoase, care probabil reprezintã rãdãcinile nervilor coccigieni 2 ºi 3 ºi un segment inferior fuzionat cu dura mater ce se întinde pânã pe fata dorsalã a primei vertebre coccigiene. Canalul centrnl (canalis centralis) medular se continuã în filum terminale pe o distanþã de 5-6 mm, apoi se dilatã formând ventriculul terminal (ventriculus terminalis). Faþa anterioarãa mãduvei prezintã pe linia medianã un ºanþ larg ºi adânc, fisura medianã (fissura mediana), în profunzimea cãruia se vede comisura albã (commissura alba). În aceastã fisurã, într-o pâslã de þesut conjunctiv pial (linea splendens), se gãsesc arterele perforante, ramuri ale arterei spinale anterioare. De o parte ºi de alta a fisurii se gãsesc cordoanele anterioare medulare drept ºi stâng (funiculus anterior), ce se întind lateral pânã la ºantul lateral ventral, locul de emergenþã a rãdãcinilor anterioare ale nervilor spinali. Faþa posterioarã prezintã pe linia medianã un ºanþ puþin adânc, ºanþul median posterior (sulcus medianus sive posterior) ºi lateral de acesta, de fiecare parte, câte un cordon posterior (funiculus posterior) ce se întinde pânã la ºanþul lateral posterior (sulcus lateralis posterior), locul de intrare a rãdãcinilor posterioare ale nervilor spinali. În regiunea cervicalã a mãduvei, fiecare funicul posterior este divizat prin prezenta unui ºanþ intermediar (sulcus intermedius posterior) în douã fascicule. Între ºanþul lateral anterior ºi cel lateral posterior se gãseºte cordonul lateral (funitulus lateralis). Configuraþia internã. La interior mãduva spinãrii este alcãtuitã din substanþa albã (substantia alba), perifericã, ce înconjoarã substanþa cenuºie (substantia grisea), centralã. 쥁