Referat Alimentatia

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Alimentatia si de asemenea puteti face Download Referat Alimentatia

Citeste fragmente din Referat Alimentatia

ALIMENTATIA Valoarea alimentatiei: Alimentatia este un proces voluntar si constient, si de aceea educabil. Aceasata depinde de o decizie libera a individului. De aceea, aderarea la obiceiurile alimentare mai sanatoase reclama la o convingere profunda. Alimentatia este fara indoiala, obiceiul care influenteaza cel mai mult sanatatea oamenilor. Nu de geaba obiceiul de a manca este cel care se repeta cel mai constant de- a lungul vietii noastre.Doctorul Oseler, renumitul medic canadian, spunea ca 90% dintre toate afectiunile, cu exceptia infectiilor si a accidentelor, sunt strans legate de alimentatie. Pentru a trai omul are nevoie de putere, forta vitala, energie. Una din modalitatiile de a dobandi energie pentru viata este alimentatia. Influenta alimentatiei asupra sanatatii noastre este foarte mare. Hrana pe care o ingeram constituie combustibilul care face sa functioneze masinaria atat de complexa a fiintei noastre. Asa cum nu este totuna daca unei masini construita sa mearga pe benzina i se pune motorina, la fel omului trebuie sa i se ofere un “combustibil” potrivit. Alimentele pe care le consumam contin diverse substante nutritive, fie care indeplinind o anumita functie in organism. Unele construiesc si repara tesuturi – care sunt componentele organismelor noastre cum ar fi oasele, muschii, pielea, parul etc. Altele furnizeaza energie sau elimina toxinele care, daca nu ar fi eliminate ar fi un pericol pentru organism, deci, este important sa consumam o varietate de alimente care impreuna sa contina cantitatea potrivita din fiecare substanta nutritiva. Daca un alimente este consumat in exces, iar altul nu este consumat indeajuns, unele functii ale corpului vor fi afectate, reflectandu-se in starea generala a sanatatii. Grupe de alimente Toate elementele nutritive, grupate in cele sase categorii, sunt esentiale pentru viata. Datorita faptului ca nici un aliment nu le cuprinde pe toate, trebuie sa consumam alimente variate. Pregatirea hranei adica tocmai cum combinam si variem alimentele, este o stiinta in cel mai inalt sens al cuvantului iar servirea ei, modul in care îi putem face pe membrii familiei noastre sa beneficieze de ea, este o arta. Implicarea gospodinei în aceasta înseamna ani de viata si sanatate pentru familie, atat cantitativ cat si calitativ. Primul pas pe care trebuie sa-l facem este sa invatam ca alimentele contin aceste elemente nutritive si cum sa le includem in meniul zilnic in mod echilibrat. In principal, alimentele se impart in sase grupe raportate la continutul lor in nutrienti: Prima grupa: Cuprinde cereale intregrale si produse din cereale. Exemple: grau, porumb, orez, secara, ovaz, orz, mei, paine, paste fainoase, fulgi de cereale, tarate, mussli etc. Elementele nutritive continute sunt: glucide complexe ( in cantitate foarte mare), fibre vegetale, proteine, vitamine (in special complexul B), saruri minerale (calciu, cupru, mangan, fluor, crom etc.). Din acestea trebuie sa consumam zilnic din belsug, adica 6-11 portii. O portie inseamna: o felie paine, ½ cana cereale integrale fierte, ¾ cana cereale uscate, ½ cana paste fainoase fierte, ¼ cana mussli. Luand ca medie 8 portii cereale pe zi, sa vedem din ce le-am putea primi: de exemplu 5 felii de paine (5 portii), 1 cana grau fiert ( 2 portii), 2 galuste gris ( 1 portie); sau o farfurie pilaf de orez (3 portii), o farfurie mamaliga (2 portii), 3 felii de paine (3 portii); o farfurie spagheti (3 portii), 11/2 cana fulgi de ovaz (2 portii), 3 felii de paine (3 portii). Observam ca nu este greu sa ne asiguram necesarul din aceasta grupa in fiecare zi, atentie insa: este ideal sa folosim paine neagra, paine graham si in fiecare zi cel putin un produs cerealier. O precizare: painea nu ingrasa – o felie de paine ne furnizeaza cca 70 de calorii, tot atat cat si un mar. Ingrasa doar ceea ce punem de asupra ei, de regula in exces ( in primul rand grasimi), 5-6 felii de paine consumate zilnic este normal. A doua grupa: Cuprinde legume: cartofi, morcovi, varza, telina, ceapa, usturoi, spanac, salata, rosii, castraveti, sfecle, gulie, conopida, gogosari, stevie, vinete, bame etc. Elementele nutritive pe care le contin sunt: fibre, vitamine, saruri minerale (potasiu, calciu, mangeziu, fier, zinc atc.), proteine in cantitati mici si intr-o foarte mica cantitate grasimi. Legume trebuie sa consumam zilnic cca 3-5 portii. O portie inseamna o cana legume crude, ½ cana legume crude tocate, ½ legume fierte, ¾ cana suc de legume. Luand o medie de 4 portii pe zi sa vedem din ce ni le putem procura: o farfurie cartofi piure (3 portii), o cana salata verde ( o portie) sau o farfurie ciorba de legume ( o portie), o cana sfecla rosie (2 portii), doua chiftelute de varza ( o portie). Consumand zilnic o salata si o mancare de legume, ne asiguram cu usurinta portia necesara de legume. Mare atentie insa la alternarea legumelor. Cartoful este leguma cea mai importanta. Trebuie consumat in diferite preparate cel putin la 2-3 zile o data. Celelalte legume trebuie variate continuu, in functie de sezon, in mancaruri si salate. A treia grupa: Cuprinde fructe: - proaspete: mere, pere, portocale, lamai, caise, piersici, cirese, visine, banane, kiwi, ananas, prune, capsuni, gutui, zmeura, fragi etc. uscate: prune uscate, mere uscate, stafide, smochine, curmale, etc. Elementele nutritive pe care le contin sunt: glucide, lipide (continut slab), proteine, vitamine, fibre (in cantitati mari), saruri minerale. Din fructe trebuie consumate 2-4 portii pe zi. O portie de fructe inseamna: un fruct proaspat de marime medie, ½ cana fructe din compot, ¼ cana fructe uscate, ¾ cana suc de fructe. Trebuie asigurata o varietate de fructe zilnic, pentru a duce o viata sanatoasa. A se consuma in totdeauna fructe de sezon, eventual a se face cure de fructe. A patra grupa: Cuprinde leguminoase: fasoale, mazare, soia, linte, bob naut; nuci: alune, arahide, nuci, migdale; seminte: susan, floarea soarelui, dovleac; inlocuitori de carne: tofu (branza de soia), preparate din soia. Continutul in elemente nutritive: proteine (continut foarte mare), fibre (continut foarte), vitame (B6, E, Ni acina), acid linoleic. Din acesta grupa se consuma moderat 2-3 portii pe zi, o portie inseamna: ½ cana leguminoase gatite, 1/3 cana nuci sau alune, 2 linguri unt de alune, ¼ cana seminte, 2 albusuri ou, ½ cana tofu si ¼ preparate soia. Importanta este de asemenea alternarea lor. De exemplu: unu zi: fasole batuta; a II-a zi : pateu de soia; a III-a zi: unt de alune; a IV-a zi: mancare de mazare etc, la una din mesele zilei. A cincea grupa: Cuprinde produse lactate si derivate degresate: lapte, lapte batut, iaurt, branza de vaci, telemea, casi, urda, lapte de soia, branza de soia. Contin urmatoarele elemente nutritive: saruri minerale (calciu, fosfor, potasiu etc.), vitamine (A,D,E,B2,B12), proteine. Din aceasta grupa trebuie consumate zilnic 2-3 portii. O portie inseamna: o cana lapte degresat, o cana lapte de soia, ¾ cana branza de vaci, 45g de casi, telemea, o cana iaurt A sasea grupe: Cuprinde: grasimi si uleiuri vegetale, sare, zahar, miere, dulciuri, inghetata, smantana, unt, oua. Din aceasta grupa trebuie consumat cat de putin de putinta. Fiecare lingura de grasime creste cu 5% procentul de calorii care provin din grasime. Fiecare lingurita de zahar sporeste cu 2% procentul de calorii ce provin din glucide. Important: - a se limita deserturile la 2-3 pe saptamana, a se consuma cu economie: miere, gem, jeleuri, siropuri, zahar, dulciuri, a se limita consumul de sare la o lingurita pe zi a se limita consumul de ulei la o lingurita pe zi untul poate fi eliminat complet (fiind o grasime animala foarte bogata in colesterol) si inlocuit cu succes prin margarine complet vegetale, care nu contin colesterol, ouale, deoarece sunt foarte bogate in colesterol (galbenusul), trebuie consumate in cantitate mica, cca 3 pe saptamana (a se lua in calcul si cele incluse in preparatele culinare. Cum, cand si cat sa mancam? Desigur, ati auzit de persoane care se alimenteaza vegetarian dar sufera totusi de multe boli. Este posibil acest lucru? In primul rand, trebuie sa avem clar in minte faptul ca alegerea unui regim alimentar vegetarian nu ne scuteste in totdeauna si in totalitate de posibilitatea imbolnavirii. Sa nu uitam ca nutritia constituie doar unul din cei opt factori (soare, aer, apa, odihna, activitate fizica, temperanta, echilibru atat mintal cat si spiritual), care ne influenteaza sanatatea. Regimul alimentar vegetarian scade insa vertiginos probabilitatea imbolnavirii. Cum ne putem imbolnavii folosind aceste regim? In primul rand, ne pregatim corespunzator alimentele. O alta cauza o constituie greselile legate de felul in care mancam, cand si cat mancam. Cum mancam? Pentru a ajunge la toate celulele corpului, elementele nutritive din alimente trebuie “desfacute” in particulele cele mai fine. Ce inseamna aceasta? In clipa in care mancarea ajunge in cavitatea bucala trebuie mestecata foarte bine. Fiecare bol alimentar ajuns in gura trebuie mestecat de 40 de ori. Rar in tihna fara graba. Daca vom mesteca bine mancarea nu va trebui sa mancam mult ( avantaj) si toate elementele nutritive vor ajunge la destinatie. Deci, in cavitatea bucala, alimentele trebuie faramitate, foarte fin pentru ca la urma urmei, in stomac nu avem dinti. Este mai de folos sa nu servesti o masa decat sa mananci in conditii neprielnice. Ce se intampla daca nu mestecam bine? Tot ce nu ajuntge in faza minuscula de nutrient trece pur si simplu prin corp si este eliminet. Un alt lucru important este acela ca nu trebuie sa bem apa in timpul mesei pentru ca digestia din stomac este incetinita. Sucul gastric este racit si diluat prin ingeraree de apa in timpul mesei. Daca bem apa in timpul mesei alimentele vor sta mai mjult timp in stomac si astfel il suprasoloicita si il predispun la imbolnaviri. Cand mancam? Multe boli provin din nerespectarea unui orar regulat pentru masa. Deci, ideal este sa mancam la ore regulate. Nu se poate impune o regula generala pentru ca fiecare om are propriul sau program. Insa infunctie de acesta, fiecare trebuie sa-si hotarasca un timp pentru fiecare masa. Intervale regulkate de masa si timp de repaus pentru organele digestive dau organismului ca intreg un ritm de lucru foarte benefic. Foarte importanta este masa de dimineata care ar terebui sa fie cea mai consistenta. Nici de cum nu trebuie sa ne ingaduim sa nu servim micul de jun. Primul lucru pe care tebuie sa-l facem sa ne culcam mai repede sera, pentru a ne putea trezi mai devreme dimineata, ca sa avem timp sa mancam si timp necesar pergatirii mesei. Ce mancam la micul dejun? Este bine sa alegem retete alimentare pe baza de cereale si fructe care se pot alterna si cu alte alimente. Important este sa mancam bine dimineata pentru a nu cere corpului sa foloseasca din materialele de rezerva, proteine in principal, lucru care ne va slabi sanatatea.Masa de pranz trebuie sa fie de asemenea consistenta. Cina, ultima masa a zilei, se va servi cu 3-4 ore inainte de culcare, deci la ora 18-19. Aceasta pentru oamenii cu greutate corporala normala. Pentru cei supra ponderali, cina trebuie servita cu multe ore mai devreme inante de culcare, in functie de cate kg are in plus persoana respectiva. Daca mancam bine la cele trei mese ale zilei inseamna ca nu vom manca deloc intre mese, acesta fiind o alta conditie esentiala pentru a pastra o greutate corporala normala. Cat mancam? Daca ajungem sa ne corectam deprinderile alimentare legate de cum mancam, nu va mai fi o problema cat mancam. Mestecand bine alimentele, nu va mai fi nevoie sa mancam mult. Este insa important sa reamintim cat trebuie sa consumam din cele sase grupe de alimente si cat trebuie sa reprezinte din aportul caloric total elementele nutritive. Alimentatia – cauza de imbolnavire Progresele stiintei si tehnici din ultimele decenii se vad pretutindeni. Modul de viata al generatiei actuale se deosebeste foarte mult de cel al generatilor anterioare, si lucrul acesta poate fi vazut chiar si numai comparand felul in care se hraneau bunicii sau parintii nostrii cu alimentatia noastra. Hrana pe care o consumam astazi este prelucrata, rafinata, indulcita, sarata si procesata chimic in fel si chip, pentru a produce senzatii gustative bogate in calori dar bogate in substante nutritive. In urma cu 100 de ani, cca 10-15% dintre americani mureau ca urmare a bolilor coronariene si a accidentelor vasculare cerebrale. Astazi cifra sa ridicat la aproape 40%. Referitor la situatia actuala in ceea ce ne priveste pe noi romanii, putem spune ca este mai ingrijoratoare decat cea a americanilor. In 1993, 12% din decesele de la noi din tara erau produse de cancer iar 60% de boli cardiovasculare. Alimentatia bogata in grasime contribuie la aparitia bolilor cardiace, a adiabetului etc., aceste boli atingand proportii epidemice. Dictoane celebre despre alimentatie. “Un corp sanatos este ca o casa de vacanta. Un corp bolnav este ca o temnita”. [cf.Francis Bacon – filozof si om politic englez] “Mananca putin, prietene Sancho, si cineaza si mai putin, pentru ca stomacul este laboratorul unde se plasmuiesc sanatatea si viata”. [cf. Don Quijote – Miguel de Cervantes – scriitor spaniol] “Alimentul tau sa fie medicamentul tau si medicamentul tau sa fie alimentul tau”. [cf. Hipocrate – medic grec] “ Daca vrei sa fi puternic cum este boul, mananca ceea ce mananca boul, dar nu manca boul”. [ cf. Edward Nelson – medic american contemporan] “Sa nu te caiesti niciodata ca ai mancat putin”. [cf. Thomas Jefferson – presedinte al S.U.A.] “Alti oameni traiesc pentru a manca, dar eu mananc pentru a trai”. [cf. Socrate – filozof grec] “Daca alearga, nu-l manca”. [ proverb englezesc] “Pentru a ne pastra sanatatea, fructele si zarzavaturile prospete trebuie sa constituie baza alimentatiei noastre”. [cf. Mahatma Gandhi – liberatorul Indiei] “Gradul de forta al unui popor depinde in mod esential de natura alimentatiei sale”. [ Herbert Spencer – filozof britanic] “Sunt constient de faptul ca a consuma carne nu este in armonie cu cea mai delicata simtire”. [cf. Albert Schwetzer – medic si laureat al premiului Nobel pentru pace] “In ceea ce priveste controlul apetitului, trebuie sa pastram o linie de mijloc. Cand corpul este este prea gras nu-l putem duce. Iar cand este prea slab nu ne poate duce el pe noi”. [cf. St. Francois de Sales – episcop al Genevei] Bibliografie: Pofta buna, alimente ce previn si insanatosec, Ed. Viata si sanatate Tablete de stil de viata, Ed. Viata si sanatate Retete pentru familia noastra Ed. Viata si sanatate Arborele lumii 쥁@