Referat Accizele
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Accizele si de asemenea puteti face
Download Referat accizeleCiteste fragmente din Referat Accizele
ACCIZE
CUPRINS
Analiza accizelor
Scurta introducere in problematica accizelor
Studiu legislativ privind accizele
Modul de calcul si baza de impozitare conform legii nr. 42/1 iulie 1993
Evolutia accizelor in perioada 1991-1997 precum si exemplificarea
modului de calcul
Accizele
Accizele pentru alcoolul brut, alcoolul etilic rafinat, bauturile
alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau
consumului care contin alcool etilic.
Accizele datorate pentru produsele din tutun
Accizele pentru produsele petroliere
Accizele pentru alte produse si grupe de produse
Scutiri acordate la plata accizelor, momentul datorarii accizelor si
obligatiile platitorilor de accize
Practica comunitara
Perfectionarea legislatiei privind accizele
1. Analiza accizelor
Taxele speciale de consumatie sau accizele sunt asezate asupra unor
produse care se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de
cumparatori cu altele, pentru ca in acest fel impozitul sa aiba in mod
constant un randament fiscal cat mai ridicat. Drept urmare, accizele se
instituie asupra unor produse care au o cerere neelastica, cum sunt:
vinul, cidrul, berea, apele minerale etc. (in Franta); tutunul, cafeaua,
zaharul, ceaiul, uleiurile minerale etc. (in Germania); berea, vinul,
spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale etc. (in Marea Britanie);
produsele din tutun, alcoolul, zaharul etc. (in Indonezia); produsele
petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice,
produsele textile si din iuta etc. (in India); hidrocarburile (in
Tunisia); spirtul, produsele petroliere, bauturile nealcoolice si
cimentul (in Thailanda) etc.
In Romania se practica accize pe produse cum sunt: bauturile alcoolice,
vinurile si produsele pe baza de vin, berea, produse din tutun,
produsele petroliere (benzina premium, regular si normala, benzina fara
plumb si motorina), cafeaua, apele minerale si apele gazoase cu continut
de zahar sau de alte produse de indulcit si substante aromatizante,
confectiile din blanuri naturale, articolele din cristal, bijuteriile
din aur si/sau platina, autoturismele si autoturismele de teren
(inclusiv din import, rulate), parfumurile, apele de colonie si apele de
toaleta, aparatele video de inregistrat sau de reprodus, camerele video,
cuptoarele cu microunde, telefoanele mobile, aparatele pentru
conditionat aerul.
Taxele de consumatie pe produs se calculeaza fie in suma fixa pe
unitatea de masura, fie in baza unor cote procentuale aplicate asupra
pretului de vanzare. In mod normal, produsele provenite din import
trebuie impuse cu aceleasi taxe ca si produsele indigene, iar cele
destinate exportului, de regula nu sunt impozitate. Nivelul cotelor
utilizate pentru calcularea accizelor difera de la o tara la alta si de
la un produs la altul. De exemplu, pentru produsele din tutun nivelul
acestor cote depaseste frecvent 50 sau chiar 60 de procente.
In tara noastra, in perioada de dupa Revolutia din decembrie 1989,
regimul accizelor a fost instituit prin Legea nr.42/1993. In
conformitate cu aceasta lege, accizele se calculau, in principal, in
baza sistemului ad-valorem prin aplicarea unor cote procentuale asupra
bazei de impozitare. La tigarete, acciza era stabilita in suma fixa pe
unitatea de masura. Sistemul ad-valorem practicat la noi a generat o
serie de aspecte negative, cum sunt: fenomene de evaziune fiscala in
cazul bauturilor alcoolice prin subevaluarea bazei de impozitare si
comercializarea ilicita a produselor de acest gen provenite din import;
concurenta neloiala in randul producatorilor de alcool si bauturi
alcoolice. Pentru inlaturarea acestor carente, prin Ordonanta de Urgenta
a Guvernului nr. 82/1997 s-a trecut de la sistemul ad-valorem la
calcularea accizelor in baza unei sume fixe stabilite pe unitate de
masura si exprimata in ECU. Acest din urma sistem viza produse si grupe
de produse ca: alcool, bauturi alcoolice, tigarete, cafea si produse
petroliere si a intrat in vigoare la 1 ian. 1998.
Aplicarea in practica a sistemului bazat pe sume fixe/um exprimate in
ECU a intampinat o serie de dificultati. Este vorba mai intai de faptul
ca modalitatea de determinare a sumelor in lei datorate statului drept
accize era greoaie, deoarece trebuia sa tina cont de fluctuatia
periodica a cursului leu/ECU. Acest fenomen exercita o influenta
negativa asupra preturilor de livrare care trebuiau actualizate in
permanenta.
De asemenea, pentru a se evita o dubla impozitare se admitea ca in cazul
unor produse (este vorba de bauturi alcoolice si cafea) sa se deduca din
accizele datorate bugetului de stat pentru produsele finale, accizele
aferente materiilor prime introduse in procesul de prelucrare.
Practicarea acestor deduceri i-a dezavantajat pe agentii economici care
utilizau materii prime impuse cu accize. Dezavantajul este determinat de
faptul ca accizele erau stabilite in ECU, iar trasformarea lor in lei
are loc in momente diferite, in functie de obiectul de activitate al
agentului economic. Astfel, acesta din urma poate aparea in postura de
producator de materii prime sau de prelucrator al acestora. Influenta
negativa a cursului de schimb apare intotdeauna in costurile de
productie ale agentului economic care beneficiaza de dreptul de deducere
a accizelor. Transformarea in lei a sumelor exprimate in ECU nu este
nici ea facila, deoarece se bazeaza pe utilizarea saptamanala a cursului
de schimb valutar stabilit de Banca Nationala a Romaniei.
Cu toate ca sistemul de accize stabilite in ECU pe unitate de masura a
reprezentat un pas important in directia armonizarii cu legislatia din
Uniunea Europeana, el nu a putut contracara extinderea evaziunii fiscale
frauduloase, astfel ca s-a inregistrat o scadere alarmanta a veniturilor
bugetare provenite din accize. Drept urmare, prin Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 50/1998 se prevede ca de la 1 ianuarie 1999 sa se treaca
la:
stabilirea de accize in lei/UM pentru alcool, bauturi alcoolice, vinuri
si produse pe baza de vin, bere, produse din tutun, cafea;
actualizarea trimestriala (prin ordin al ministrului finantelor) a
nivelului accizelor stabilite in lei, in functie de evolutia ratei
inflatiei si a cursului de schimb valutar pentru produsele: alcool,
bauturi alcoolice, produse din tutun si cafea;
pentru a se limita aria evaziunii fiscale si pentru a usura misiunea
organelor fiscale cu atributii de control privind determinarea corecta a
cuantumului accizelor datorate bugetului de stat, in cazul alcoolului
etilic alimentar, al bauturilor alcoolice si al oricaror altor produse
destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool
etilic alimentar, accizele se datoreaza si se calculeaza o singura data
de catre agentul economic producator sau importator.
Scurta introducere in problematica accizelor
Ca o categorie a impozitelor de consumatie, impozitele speciale de
consumatie au un rol si forme diferite de la o tara la alta, in contrast
cu impozitele generale de consumatie – cum este TVA-ul care au
multiple trasaturi si reglementari comune in statele in care se aplica.
In general, taxele speciale de consumatie se aplica in asociere cu cele
generale de consumatie. O reglementare mai complexa si o frecventa mai
mare detin impozitele generale de consumatie, cum este cazul taxei pe
valoare adaugata. In tara nostra, categoria impozitelor speciale de
consumatie a premers categoriei impozitelor generale de consumatie.
Astfel, impozitele speciale de consumatie au fost introduse in noiembrie
1991 (prin HG nr. 779/1991), pe cand impozitele generale de consumatie,
reprezentate prin TVA se aplica de la 1 iulie 1993. O reglementare mai
complexa si distincta a impozitelor speciale de consumatie s-a introdus
prin Legea nr. 42/1993, care a abrogat dispozitiile legale anterioare.
Aceasta lege reglementeaza doua forme ale impozitelor speciale de
consumatie si anume: accizele la unele produse din import si din tara si
impozitul la titeiul din productia interna si gazele naturale. In mod
succint si pentru scopuri practice, se utilizeaza notiunea de "accize"
pentru ambele forme de impozite speciale de consumatie. Specific ambelor
forme de impozite speciale de consumatie este faptul ca ele se datoreaza
intr-o singura faza a circuitului economic, respectiv de catre
producatori, importatori sau achizitori, iar cotele sau sumele fixe,
dupa caz sunt unice atat pentru produsele realizate la intern, cat si
pentru cele din import. Observam o deosebire esentiala fata de TVA, care
se aplica la fiecare stadiu al circuitului economic. Accizele se
introduc in baza de impozitare a TVA.
Accizele constituie (in tarile in care se aplica) o sursa de venit
apreciabila, facil de obtinut, la un cost putin ridicat. Cotele cele mai
mari de accize afecteaza, in general, bauturile, tigarile, automobilele
si carburantii si furnizeaza majoritatea veniturilor procurate de aceste
taxe speciale asupra consumului, respectiv ¾.
Accizele, in general, sunt sensibile la inflatie, ajungandu-se in
perioade de inflatie puternica la o scadere a randamentului accizelor
(de altfel aceasta problema este actuala mai mult sau mai putin pentru
toate categoriile de impozite). Faptul ca se aplica supra valorii in
vama, la care se adauga taxele vamale, in cazul produselor importate,
sau in suma fixa asupra cantitatilor de petrol sau gaze livrate, face ca
aceste taxe sa-si diminueze randamentul in conditii de inflatie
puternica.
Apare necesara, astfel, o modificare a acestor taxe pentru a compensa
efectele inflatiei. Partea accizelor in totalul prelevarilor obligatorii
variaza de la o tara la alta: moderata in Belgia, Germania, SUA si
foarte ridicata in Portugalia, Grecia, Irlanda. Structura lor difera in
egala masura: tarile nordice impoziteaza puternic bauturile alcoolice,
tarile de sud le taxeazafoarte putin, iar Franta, Germania si Belgia
aplica taxe medii. Accizele, constituind o sursa importanta de venituri
bugetare, usor de procurat, prin ele se urmaresc obiective bugetare dar
si eficienta administrativa.
Regula de eficienta este urmatoarea: taxarea unui bun trebuie sa fie
invers proportionala cu elasticitatea cererii in raport cu pretul. Ori,
produsele precum bauturile, tigarile, aparatura electronica, carburantii
etc. nu comporta substituiri puternice, deci cererea lor este
considerata, in general, inelastica in raport cu pretul. In realitate,
inelasticitatea cererii in raport cu pretul nu este intotdeauna
verificata. Astfel, populatia este foarte sensibila la costul
carburantului. Transportul personal poate fi inlocuit cu transportul in
comun si astfel o modificare a costului carburantului provoaca
substituiri intre cele doua modalitati de transport. Anumite bauturi de
calitate superioara au o puternica elasticitate in sensul ca impozitul
specific asupra acestor bunuri genereaza substituiri intre categorii de
calitate diferita. O crestere a preturilor la tigari exercita un efect
de franare a consumului. S-a estimat ca in Franta o crestere a texelor
indirecte de 20% conduce la o reducere de 4% a consumului de tutun si de
tigari. Franarea consumului se opune obiectivului de obtinere a
veniturilor bugetare. Taxele speciale asupra consumului corespund, in
general, vointei de descurajare a consumurilor excesive de anumite
produse. Dar pentru ca acest impozit sa-si atinga scopul – respectiv
franarea consumului – trebuie ca cererea sa fie relativ elastica in
raport cu preturile, ipoteza care se dovedeste defavorabila realizarii
celuilalt obiectiv – asigurarea veniturilor bugetare.
Studiul legislativ privind accizele
Sfera de aplicare. Pentru anumite produse (prevazute in anexa de la
Legea nr. 22/15 aprilie 1994 care a inlocuit anexa de la Legea nr. 42/1
iulie 1993) agentii economici, persoane juridice, asociatii familiale si
persoane fizice autorizate – care produc, importa, comercializeaza
astfel de produse, datoreaza bugetului de stat, taxe speciale de
consumatei (denumite accize). Pentru carburantii auto din productia
interna livrati prin societatile comerciale PECO cu capital majoritar
sau integral de stat, platitorii de accize sunt aceste societati. Pentru
carburantii livrati direct din rafinarii catre alti beneficiari decat
sistemul PECO accizele sunt datorate de rafinarii.
In ordinul nr. 444/19 aprilie 1994 se stabileste incadrarea in cotele de
accize si in clasele de calitate a tigaretelor si produselor din tutun,
din productia interna si din import. Pentru cele de calitate superioara
cota de acciza este de 300%, pentru cele de calitate medie cota de
acciza era de 70%, iar pentru cele de calitate inferiora era de 45%.
Agentii economici prevazuti mai sus care cumpara de la producatorii
individuali produse de natura celor prevazute in anexa pentru
comercializare sunt obligati sa calculeze si sa verse la bugetul de stat
accizele aferente cantitatilor cumparate.
Pentru anumite produse (tuica, rachiu) provenite din import si utilizate
ca materie prima, agentii economici prelucratori pot solicita
restituirea accizelor platite in vama. Agentii economici care
comercializeaza bunuri de natura celor prevazute in anexa nr. 1,
introduse in tara de catre persoane fizice, neinregistrate ca agenti
economici, sunt obligati sa retina si sa verse la bugetul de stat
accizele stabilite potrivit legii.
Anexa 1 la Legea nr. 22/15 aprilie 1994 (inlocuieste Anexa 1 la Legea
nr. 42/1993).
LISTA
taxelor speciale de consumatie (accize) pentru produsele din import si
din tara
Nr. crt Denumirea produsului sau grupei de produse Cota
%
1 Alcool* 3
2 Tuica si rachiuri naturale 50
3 Vinuri 20
4 Bauturi spirtoase, inclusiv lichioruri si bauturi obtinute prin
distilare de cereale din care:
- whisky, gin; rom si rachiuri din trestie de zahar 100
300
5 Bauturi pe baza de vin din care:
- coniac
- sampanie
- vin spumos si vermut 115
200
115
45
6 Bere din care:
- bere ambalata in cutii metalice
- bere ambalata in sticle sub 0.5 l 55
200
150
7 Cafea, inclusiv cafea cu inlocuitori 80
8 Cafea solubila 80
9 Tigarete si produse din tutun de calitate superioara 300
10 Tigarete si produse din tutun de calitate medie 70
11 Tigarete si produse din tutun de calitate inferioara 45
12 Confectii din blanuri naturale (cu exceptia celor de iepure, oaie,
capra) 70
13 Mobilier scluptat 50
14 Articole de cristal 50
15 Bijuterii din materiale pretioase, inclusiv verighete 20
16 Benzina premium, regular si normala 15
17 Benzina fara plumb 13.5
18 Motorina auto (combustibil pentru motoare Diesel) 6
19 Autoturisme de oras (inclusiv din import, rulate) cu capacitatea
cilindrica a motorului peste 188 cmc 50
20 Produse de parfumerie 20
21 Aparate video de inregistrat sau de reprodus, chiar incorporand un
receptor de semnale videofonice; combine audio 40
22 Dublu radiocasetofon cu redare de pe banda magnetica sau compact-disc
40
23 Camera video 50
24 Cuptoare cu microunde 50
25 Motociclete, scutere si miniscutere 30
26 Aparate foto 20
27 Aparat terminal telefonic individual tip "Cordless" 20
28 Aparat terminal telefonic tip "Cordless" cu automat de raspuns
incorporat 30
29 Aparate pentru aer conditionat, de perete sau de ferestre, formand un
singur corp 20
30 Arme de vanatoare 100
* Exclusiv alcool etilic de sinteza tip MS si IS
Nota:
La pozitiile 1-8 inclusiv, baza de aplicare a cotelor pentru produsele
din import cuprinde si valoarea ambalajelor.
Pentru calculul accizelor de la pozitiile 9-11, Ministerul Finantelor va
face, din punct de vedere fiscal, incadrarea in grupele respective.
Accizele prevazute la pozitiile 16-18 se calculeaza si se datoreaza
numai pentru carburantii auto.
Pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice neinregistrate ca
agenti economici, valorifate prin societati comerciale – baza de
impozitare o reprezinta contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru
bunurile vandute in consignatie.
Produsele livrate la rezerva de stat sunt exonerate de la plata
accizelor pe perioada cat au acest regim. La produsele scose din rezerva
de stat, plata accizelor se face de catre unitatile detinatoare ale
acestor stocuri, la livrarea produselo catre beneficiari.
Produsele exportate direct sau prin agenti economici ce isi desfasoara
activitatea pe baza de comision, precum si produselor importate in
regim de tranzit sau importate temporar, atat timp cat se afla in
aceasta situatie, nu sunt supuse accizelor. In cazul in care agentii
economici care efectueaza operatiuni de export cumpara de la
producatorii interni, in vederea vanzarii la export, produse prevazute
in anexa nr. 1, acestia pot solicita, restituirea accizelor aferente
produselor finite exportate.
Modul de calcul si baza de impozitare (conform Legii nr. 42/1 iulie
1993)
Accizele se calculeaza prin aplicarea cotelor procentuale prevazute in
anexa asupra bazei de impozitare care reprezinta:
a) pentru produsele din productia interna – contravaloarea bunurilor
livrate, exclusiv accizele;
b) pentru produsele din import – valoarea in vama stabilita potrivit
legii, la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale stabilite,
potrivit legii, la importul unor categorii de produse;
c) pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice neinregistrate
ca agenti economici, dar comercializate prin agenti economici –
contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vandute.
Accizele preced taxa pe valoare adaugata si se calculeaza o singura
data, prin aplicarea cotelor procentuale.
Momentul datorarii accizelor il constituie:
a) data efectuarii livrarii pentru producatori;
b) data efectuarii formalitatilor de vamuire pentru importatori;
c) data cumpararii pentru agentii economici achizitori;
d) data vanzarii bunurilor pentru bunurile vandute prin consignatie.
Impozitul la titeiul din productia intena si gazele naturale. Pentru
titeiul din productia interna, gazul metan, agentii economici autorizati
datoreaza bugetului de stat impozit din momentul livrarii. Impozitul
datorat se calculeaza prin aplicareau unor sume stabilite asupra
cantitatilor livrate.
Plata accizelor si a impozitului la titeiul din productia interna si
gazele naturale se efectueaza lunar, pana la data de 25 a lunii
urmatoare, prin virare cu dispozitie de plata, cu cea cu limita de suma
sau cu numerar, la organele fiscale teritoriale sau in conturi deschise
la banci si trezorerii. Neplata accizelor sau a impozitului la titeiul
din productia interna si gazele naturale la termenele stabilite, atrage
majorarea sumei de plata cu 0,3% pentru fiecare zi de intarziere.
Calculul majorarilor de intarziere se face din ziua lucratoare imediat
urmatoare expirarii termenului de plata si pana in ziua platii inclusiv.
Diferentele in minus constatate la verificarea accizelor si a
impozitului la titeiul din productia interna si gazele naturale se
platesc in termen de sapte zile de la data incheierii actului de
control, impreuna cu majorarile de intarziere, iar cele in plus se
compenseaza cu platile ulterioare sau se restituie, la cererile
platitorilor in acelasi termen.
Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control evidenta privind
calcularea accizelor sau a impozitului la titeiul din productia interna
si gazele naturale, dupa caz, datorate bugetului de stat;
b) nerespectarea obligatiei de a tine evidentele privind calculul si
varsarea accizelor sau a impozitului la titeiul din productia interna,
dupa caz, datorate bugetului de stat;
c) nedepunerea in termen a decontului de impunere privind accizele sau
impozitul la titeiul din productia interna, dupa caz.
Contraventiile se sanctioneaza cu amenda de la 100000 la 300000 lei.
Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se prescriu in termen
de 2 ani.
Termenul de prescriptie pentru stabilirea accizelor sau a impozitului la
titeiul din productia interna si dreptul de executare silita a acestora
este de 5 ani.
Contestatiile privind stabilirea si incasarea accizelor sau a
impozitului la titeiul din productia interna si gazele naturale, dupa
caz, si a majorarilor de intarziere se depun in termen de 30 de zile de
la data instiintarii platitorilor si se rezolva printr-o decizie
motivata de catre Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului
Financiar de Stat judeteana sau a Municipiului Bucuresti, dupa caz, in
cel mult 30 de zile de la inregistrare. Impotriva deciziei date se poate
face plangere in termen de 40 de zile la Ministerul Finantelor, care, in
cel mult 60 de zile de la inregistrare, este obligata sa o solutioneze.
Contestatiile sunt supuse unei taxe de timbru de 2% din suma constatata.
Plangerile se timbreaza cu jumatate din taxa platita la contestatie.
Cu aceasta ocazie se abroga HG -ul nr 779/1991.
Dupa o buna bucata de vreme de modificari si completari, de abrogari
partiale, Legea nr 42/1993 este abrogata. La inceput Legea nr. 42/1993 a
fost modificata si complatata prin OG nr. 22/11 august 1995. Ulterior au
actionat si alte acte normative (inclusiv articole din legile bugetare
pe 1996 si 1997) in directia modificarii acestei legi. Dar a sosit ziua
de luni, 29 decembrie 1997, in care a aparut Ordonanta de urgenta a
guvernului nr. 82 privind regimul accizelor si a taxelor indirecte.
Aceasta ordonanta abroga legea nr. 42/1993 si toate celelalte acte
normative contrare.
In continuare voi face o tratare a accizelor conform acestei ordonante.
Ordonanta contine cateva anexe care au fost adaugate lucrarii.
Sfera de aplicare. Accizele reprezinta taxe speciale de consumatie care
se datoreaza bugetului de stat, pentru anumite produse din tara si din
import. Produsele pentru care se datoreaza accize sunt:
a) alcoolul etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte produse
destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool
etilic alimentar;
b) produsele din tutun;
c) produsele petroliere;
d) alte produse si grupe de produse.
La punctul a) " alcool alimentar", sunt cuprinse:
a) alcool etilic alimentar, produsele pe baza de alcool etilic alimentar
si bauturile alcoolice obtinute din distilare de cereale: vodca, rom,
lichioruri, whisky, gin etc.;
b) bauturi alcoolice naturale: tuica, rachiurile naturale etc;
c) vinurile si produsele pe baza de vin: vinuri spumoase, alte produse
pe baza de vin;
d) berea.
Platitorii de de accize, pentru produsele prevazute mai sus, sunt
agentii economici – persoane juridice, asociatii familiale si persoane
fizice autorizate – care produc sau importa astfel de produse. Pentru
alcoolul etilic alimentar, provenit din tara sau din import, utilizat ca
materie prima in obtinerea bauturilor alcoolice spirtoase, acciza se
plateste o singura data de catre agentul economic producator sau
importator de alcool etilic alimentar. Pentru bauturile alcoolice
spirtoase, produse in tara din alcool etilic alimentar, provenit din
tara sau din import, nu se mai datoreaza accize.
De asemenea, platitori de accize sunt:
a) agentii economici prestatori, pentru toate cantitatile de alcool
etilic alimentar obtinut in sistem de prestari de servicii;
b) agentii economici care cumpara de la producatorii individuali –
persoane fizice – produse de natura celor supuse accizelor pentru
prelucrare si/sau comercializare;
c) persoanele fizice care introduc in tara alcool si bauturi alcoolice
destinate consumului individual in cantitati ce depasesc limitele admise
in regim de scutire de taxe vamale;
d) agentii economici, pentru cantitati produse. Supuse accizelor,
acordate ca dividende sau ca plata in natura a actionarilor, asociatilor
si dupa caz, persoanelor fizice.
Pentru alcoolul etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte
produse destinate industriei alimentare sau consumului, accizele se
datoreaza si se calculeaza o singura data de catre agentul economic
producator sau importator si sunt stabilite in sume fixe exprimate in
ECU pe unitatea de masura.
La punctul b), "produse de tutun" se includ: tigaretele, tigarile de
foi, tutunul destinat fumatului etc.
Pentru produsele din tutun, platitorii de accize sunt agentii economici
– persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate
– care produc sau importa astfel de produse. De asemenea, platitori de
accize sunt persoanele fizice care introduc in tara produse din tutun
destinate consumului individual, in cantitati ce depasesc limitele
admise in regim de scutire de taxe vamale.
Pentru tigarete, indiferent de provenienta si calitatea acestora, se
datoreaza bugetului de stat o acciza specifica, stabilita in ECU pe 1000
de tigarete, la care se adauga o cota de 20%, aplicata asupra bazei de
impozitare. Acciza totala datorata bugetului de stat pentru tigarete se
reduce cu 20%, in situatia in care agentii economici producatori
utilizeaza in retetele de fabricatie cel putin 50% tutun din productia
interna.
Baza de impozitare pentru stabilirea componentei procentuale a accizelor
la tigarete este:
a) pentru produsele din productia interna- pretul de livrare, mai putin
acciza, respectiv pretul producatorului, care nu poate fi mai mic decat
suma costurilor ocazionate de obtinerea produsului respectiv;
b) pentru produsele din import – valoarea in vama, la care se adauga
taxele vamale si alte taxe specifice, dupa caz.
La litera c) "produse petroliere" se datoreaza accize pentru carburanti.
Platitorii de accize pentru carburantii auto sunt agentii economici
producatori sau importatori de astfel de produse. Pentru carburantii
auto se datoreaza bugetului de stat accize stabilite in ECU pe tona de
produs finit
La litera d)"alte produse si grupe de produse" platitorii de accize
pentru produsele prevazute in anexa nr. 2 sunt agentii economici –
persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate –
care produc, importa si comercializeaza astfel de produse. Platitori de
accize sunt si persoanele fizice care introduc in tara bunuri de natura
celor prevazute la nr crt 8 din anexa nr. 2. Agentii economici care
comercializeaza bunuri de natura celor prevazute in anexa nr.2,
provenite de la persoane fizice, inclusiv bunurile amanetate de catre
persoanele fizice, care au devenit proprietatea caselor de amanet, sunt
obligati sa retina si sa verse la bugetul de stat accizele stabilite (cu
exceptia bunurilor prevazute la nr crt 8 din anexa nr.2). Accizele
preced TVA si se calculeaza o singura data prin aplicarea cotelor
procentuale asupra bazei de impozitare.
Baza de impozitare reprezinta:
a) pentru produsele din productia interna – preturile de livrare, mai
putin accizele, respectiv pretul producatorului;
b) pentru produsele din import – valoarea in vama plus taxele vamale;
c) pentru bunurile provenite de la persoanele fizice neinregistrate ca
agenti economici – contravaloarea ce se cuvine deponentului;
d) pentru bunuri amanetate de catre persoanele fizice si devenite
proprietatea caselor de amanet – contravaloarea incasata de casele de
amanet la vanzarea bunurilor respective, mai putin accizele.
Scutiri. Sunt scutite de plata accizelor:
a) produsele exportate direct sau prin agenti economici care isi
desfasoara activitatea pe baza de comision; in cazul in care agentii
economici care efectueaza operatiuni de export cumpara de la
producatorii interni, in vederea vanzarii la export, produse supuse
accizelor, acestia pot solicita in termen de 3 luni de la data
efectuarii exportului, organelor fiscale teritoriale, pe baza
documentelor justificative, restituirea accizelor aferente produselor
finite exportate;
b) produsele comercializate prin magazinele autorizate sa comercializeze
marfuri in regim duty-free;
c) produsele importate in regim de tranzit sau import temporar, atat
timp cat se afla in aceasta situatie;
d) bunurile din import provenite din donatii sau finantate direct din
imprumuturi nerambursabile, precum si din programe de cooperare
stiintifica si tehnica, acordate de guverne straine, organisme
internationale si organizatii non-profit si de caritate, institutiilor
de invatamant si de cultura, ministerelor, altor organe ale
administratie publice, in conditile stabilite de Ministerul Finantelor;
e) produsele livrate la rezerva de stat, pe perioada cat au acest regim;
f) bunurile prevazute la nr crt 8 din anexa nr 2 constituie ca aport in
natura sau achizitionate din aportul in numerar, in conditiile stabilite
de Ministerul Finantelor;
g) alcoolul etilic alimentar, utilizat in productia de medicamente, de
alcool medical;
h) alcoolul etilic alimentar, utilizat in scop medical in spitale si
farmacii.
Pentru aceste produse scutirea se acorda prin restituirea accizelor
platite la achizitionarea acestora.
Momentul datorarii accizelor
a) data efectuarii livrarii – pentru produsele din productia interna;
b) data efectuarii formalitatilor de receptie a alcoolului etilic
alimentar rezultat din procesare – la prestatorul de servicii;
c) data transferului alcoolului etilic alimentar din statia de productie
in cea de prelucrare a acestuia in bauturi alcoolice – in cazul
unitatilor care detin atat sectii de producere a alcoolului etilic
alimentar, cat si de producere a bauturilor alcoolice;
d) data inregistrarii declaratiei vamale de import – pentru
importatori;
e) data cumpararii – pentru agentii economici achizitori:
f) data vanzarii bunurilor (pentru cele vandute de agentii economici gen
consignatie).
Impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna. Pentru
titeiul si gazele naturale din productia interna, agentii economici
autorizati datoreaza bugetului de stat impozit din momentul livrarii.
Impozitul datorat precede taxa pe valoare adaugata si se calculeaza prin
aplicarea sumelor stabilite in lei pe unitatea de masura. Impozitul se
corecteaza de catre Guvern la propunerea Ministerului Finantelor, in
functie de modificarile intervenite in nivelul preturilor la import si
la cele cu ridicata.
Aprecieri finale. Accizele se platesc in lei. Valoarea in lei a
accizelor datorate la bugetul de stat, stabilite in ECU pe unitatea de
masura, se determina prin trasformarea sumelor exprimate in ECU la
cursul de schimb valutar comunicat de BNR.
Raspunderea calcularii si varsarii la bugetul de stat a accizelor si
impozitului la titeiul si la gazele naturale din productia interna,
revine platitorilor.
Platitorii de accize, de impozit la titeiul si la gazele naturale din
productia interna, au obligatia sa depuna lunar, pana la data de 25 a
lunii urmatoarele, pe baza decontului de impunere, prin virament sau in
numerar, dupa caz, in contul bugetului de stat, deschis la unitatile
teritoriale ale trezoreriei statului, iar pentru produsele din import,
la organele vamale, concomitent cu plata taxelor vamale.
Neplata la timp a taxelor speciale de consumatie atrage dupa sine
perceperea de majorari de intarziere.
Evolutia accizelor in perioada 1991-1997 precum si exemplificarea
modului de calcul
In 1991 impozitul pe circulatia marfurilor si accize s-a realizat in
suma de 182.5 mld lei, detinand si ponderea in totalul impozitelor
indirecte (91%). Totodata, fata de programul actualizat acesta s-a
incasat in proportie de 81.5%, nerealizarea fiind influentata de mai
multi factori, respectiv de:
nerealizarea productiei industriale in volumul si structura programata
fie ca urmare a restrangerii activitatii unor agenti economici din lipsa
de materii prime si materiale, energie electrica si termica, fie lipsa
unor comenzi si contracte ferme atat pentru aprovizionare cat si pentru
desfacere. Astfel pe intreg anul 1991 productia industriala a fost mai
mica cu 22% fata de anul 1990, reduceri mai mari inregistrandu-se in
constructia de masini, electronica, prelucrarea titeiului etc. Ponderea
in totalul incasarilor din impozitul pe circulatia marfurilor si accize,
o reprezinta varsamintele de la regii autonome si societati comerciale
cu capital de stat (86.5). In anul 1991 impozitul pe circulatia
marfurilor si accize a reprezentat 8.26% din PIB.
In 1992 impozitul pe circulatia marfurilor si accize s-a realizat in
suma de 418.5 miliarde lei, cu 12.8% (-61.5 miliarde) sub nivelul
prevederilor pe anul 1992. Nerealizarea incasarilor din impozitul pe
circulatia marfurilor si accize s-a datorat in principal:
scaderii volumului de activitate fata de anul 1991, din care productia
industriala cu 21.8% ca urmare a utilizarii reduse a fortei de munca
etc.
cresterii livrarilor la export.
Dupa cum se observa in anul 1992, impozitul pe circulatia marfurilor si
accize a si scazut ca pondere in PIB de la 8.26% la 6.94% in acelasi an.
In 1993 accizele s-au realizat in suma de 399.6 miliarde lei
inregistrandu-se o depasire cu 5.6 fata de prevederi. In anul 1993
accizele au reprezentat 14% din totalul veniturilor bugetare si doar 2%
din PIB. In anul 1994 accizele si impozitul pe circulatia marfurilor
s-au incasat in suma de 774.5 miliarde lei (din care accizele sunt 597.5
mld lei) si reprezinta 76.2% din prevederile aprobate. Ponderea
accizelor de 597.5 mld lei
ì¥Â`
