Referat Stelele2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Stelele2 si de asemenea puteti face Download Referat Stelele2

Citeste fragmente din Referat Stelele2

Stelele pot fi de mai multe tipuri . Aparitia si stingerea lor se masoara in milioane de ani . Soarele nostru are circa 5 miliarde de ani , si dupa parerea astronomilor , mai are de trait inca pana sa inceapa sa moara . Soarele este o stea singulara , dar exista stele duble , formate din doua stele ce se invart una in jurul celeilalte . Exista si stele triple sau multiple . Cele mai mari stele se numesc super - uriase . De exemplu , diametrul Antares - ului este de 330 de ori mai mare decat diametrul Sorelui . Super - uriasele au densitati foarte reduse .Urmeaza , ca ordine de marime , stelele uriase , care au diametrul de 10 sau 100 de ori mai mare decat cel a Soarelui . Si acestea au densitati reduse , dar nu ca super - uriasele . Majoritatea stelelor vizibile sunt de categorie mijlocie , cum este si Soarele . aestea se mai numesc stele de serie principala . Marimea lor poate fi de zece ori mai mare sau mai mica decat cea a Soarelui. Cele mai mici stele din seria principala sunt piticii rosii . Piticii albi , care reprezinta a doua categorie a stelelor mici , nu mai fac parte din seria principala . Acestia sunt de marimea Pamantului si au lumini foarte palide . Densitatea lor extrem de mare - de la 100000 la 20 milioane de ori mai dese dacat apa . Astronoimii sunt de parere ca numarul lor poate atinge 5 milioane numai in Calea Lactee . S-au identificat pana in prezent doar cateva sute dintre acestia . Fiecare stea isi incepe viata ca un nor de praf si hidrogen . Exista un numar foarte mare de astfel de nori in Univers . Formarea unei stele incepe , cand , dintr-o oare cauza ( nu se stie exact care ) , acest nor incepe sa se contracte datorita gravitatiei . In timp ce norul se contracta , incepe sa se invarta in centrul lui si se incalzeste . Cand temperatura nucleului central se incalzeste suficient - vorbim de ordinul milioanelor e grade - , iau nastere reactii nucleare . Noua stea este inconjurata cu ramasitile de gaze si praf . In cazul Soarelui , din aceste ramasite s - au format planetele . Este aproape sigur ca si in jurul altor stele s - au format planete pe care s-ar putea sa existe o oarecare forma de viata . Aceasta in sine reprezinta o posibilitate extraordinara . Supernovele stralucesc o vreme de miliarde de ori mai puternic decat Soarele . In februarie 1987 , pe Pamant a fost vizibila si fara telescop o supernova dintr-o galaxie vecina . De 383 de ani nu se mai vazuse un fenomen asemanator . Dupa starea de supernova , in functie de masa initiala , ramane un corp ceresc de dimensiuni reduse , numit " stea de neutron " . Diametru sau este de ordinul zecilor de kilometri , si se compune dintr-o masa compacta de neutroni . In Univers exista si alte corpuri ceresti misterioase : cuasarii . Acestia par a fi centrii foarte luminosi ai unor galaxii . Lumina lor a pornit spre noi cu putin timp dupa nasterea lumii . Se crede ca energia emisa de ei ar putea proveni numai de la gaurile negre . Pulsarii sunt la fel de fascinanti ei emit periodic impulsuri de energie la intervale regulate . Nimeni nu stie care va fi soarta finala a Universului . Dupa teoria Universului deschis expansiunea va continua pana cand toate stelele vor muri si toata energia va fi imprastiata in spatiu . Teoria Universului inchis presupune ca la un moment dat Universul va incepe sa se contacte si pana la urma o sa dispara . Aceasta stare poate provoca o noua explozie ce ar putea crea un Univers nou si astfel se poate genera un sir infinit de explozii si contractii - un Univers oscilant . Stralucirea stelelor Stelele ne apar pe cer mai mult sau mai putin stralucitoare. Stralucirea lor depinde de cantitatea de lumina pe care o emit, dar si de distanta. Magnitudinea este exprimata printr-un numar. Cu cât o stea este mai stralucitoare, cu atât numarul care exprima magnitudinea este mai mic. O stea care are o unitate de magnitudine mai putin decât alta este de doua ori si jumatate mai stralucitoare. Stelele cele mai putin stralucitoare care pot fi vazute cu ochiul liber au magnitudinea 6. Cu binoclul, percepem pâna la magnitudinea 9. Cu ajutorul celor mai puternice telescoape de astazi, sunt reperati astri cu magnitudinea 26, de o suta de milioane de ori mai putin stralucitori decât cei mai slabi care pot fi vazuti cu ochiul liber. Pentru a compara luminozitatea stelelor, respectiv cantitatea de lumina pe care o emit în spatiu, astronomii au definit o magnitudine absoluta, indiferent de distanta. Culoarea si temperatura Stelele nu au toate aceeasi culoare: dintre cele mai stralucitoare, Sirius este alba, Vega albastrie, Aldebaran si Antares rosiatice... Culoarea depinde de caldura mai mica sau mai mare de la suprafata lor. Când încalzim o bara de fier, aceasta trece prin diverse culori, pe masura ce temperatura sa creste: rosiatica la început, devine apoi portocalie, galbena si alba. La fel, culoarea stelelor ne arata temperatura de la suprafata lor: o stea alba este mai calda decât una rosie si mai putin calda decât una albastra. Stelele cele mai calde sunt albastre: temperatura lor la suprafata depaseste uneori 30 000ºC. Studierea luminii unei stele nu ne ofera informatii numai despre temperatura acesteia, ci si despre compozitia sa chimica, miscarile sale, etc. Tot ceea ce stim despre stele se datoreaza luminii acestora. Informatiile sunt continute în aspectul stelelor, obtinut prin descompunerea luminii lor si a diferitelor sale culori. Distanta pâna la stele Daca urmarim o stea suficient de apropiata de Pamânt la un interval de sase luni, adica în doua perioade când Pamântul se afla în pozitii opuse pe orbita, nu o vedem pe cer exact în acelasi loc. Cunoscând diametrul orbitei terestre (300 de milioane km), putem calcula unghiul sub care steaua pare ca s-a deplasat pe cer. Distanta stelei fata de Pamânt se obtine pornind de la valoarea jumatatii acestui unghi. Aceasta metoda nu poate fi aplicata decât în cazul celor mai apropiate stele (câteva mii). Pentru celelalte, unghiurile ce trebuie masurate sunt prea mici. Distanta care la separa de Pamânt nu poate fi evaluata decât prin metode indirecte. Stelele, chiar si cele mai apropiate, se afla atât de departe, încît distanta lor este greu de exprimat în km. Se prefera folosirea unei unitati mult mai mari: anul lumina. Aceasta este distanta parcursa de lumina într-un an, în vid. Lumina este tot ce poate fi mai rapid. Ea parcurge în vid aproximativ 300 000 de km/s. Steaua cea mai apropiata se alfa la o distanta de peste 4 ani-lumina. Aceasta stea, numita Proxima, este situata în constelatia Centaur. Foarte adesea, lumina unei stele care ajunge la noi a fost emisa cu sute sau mii de ani în urma! 쥁`